În prezent, pe cinci râuri din România, în perioada de vârf a sezonului, se înregistrează aproximativ 1.000 de turişti în weekend, însă potenţialul natural ar permite ca, în fiecare weekend, pe râurile româneşti să practice sporturi nautice peste 3.500 — 4.000 de persoane. Vorbim în rubrica de astăzi despre tradiţii, adrenalină, dar şi obiceiuri străvechi în zone turistice de maxim interes.
Una dintre destinaţiile cele mai apreciate, atât de către cunoscători cât şi de avansaţi, se află în nord-vestul României, în judeţul Bihor: Defileul Crişului Repede. Este o zonă cu o lungime aproximativă de 48 de km, în care râul îşi face loc printre stânci care, pe alocuri, ating şi 80 de metri. Râul Crişu Repede e un râu de gradul doi, ceea ce înseamnă că e ideal pentru rafting de familie şi team building, spune Adrian Iohas, managerul unei firme de profil din Vadul Crişului.
Nu trece niciun weekend fără rafting şi team building. Turiştii revin mereu cu plăcere la noi, fiindcă suntem o echipă care-şi foloseşte toate resursele pentru ca lumea să se simtă bine. S-a tot pomenit de turiştii străini care vin în România pentru aceste activiăţi. Eu mă laud cu faptul că 30% din clienţii noştri sunt străini, în special din Ungaria. E un râu perfect pentru start rafting. Iniţiem mulţi copii în această activitate, iar lor le place. Spre deosebire de alţii, noi promovăm raftingul pentru persoanele cu dizabilităţi. În fiecare an, în România, se organizează un turneu de rafting în fotolii cu rotile, turneu în care sponsorizăm raftingul pentru persoanele cu dizabilităţi. Ceea ce facem noi de patru ani este un lucru unic în lume, cred. Raftingul este medalionul judeţului Bihor.”
Vă spuneam într-una dintre ediţiile trecute ale rubricii că România şi-ar putea asigura necesarul de sare, din resurse proprii, timp de 1.000 de ani. Ce legătură ar fi între sare şi rafting? Aflăm de la Adrian Iohas, care ne vorbeşte despre luntraşii români de odinioară. În secolele XVIII- XIX se căra sare din România în Ungaria. Anul acesta am sărbătorit cea de-a 46-a ediţie la Vama Sării de la Vadul Crişului, la începutul lui iunie. Facem atunci o coborâre demonstrativă cu o plută construită, tradiţional, numai din lemn. Vâslele sunt, de asemenea, din lemn. Băieţii sunt îmbrăcaţi în costum popular şi cară sare. Există şi un vameş, aşa cum era o dată. Sarea se căra cu căruţa din mina Praid până la Huedin, de unde se încărca pe plută. Plutele ajungeau până în Ungaria. Acolo, se vindea şi sarea şi lemnul, iar oamenii se întorceau pe jos. Plutele treceau, ca şi acum, de vamă, la ieşirea din ţară şi trebuiau să plătească o taxă ce consta într-un bulgăre de sare. În luna iunie a fiecărui an, peste 2.000 de persoane vin să vadă această demonstraţie.”
În ceea ce priveşte profilul turistului care alege turismul de aventură, acesta are între 15 şi 80 de ani şi o situaţie financiară medie. Însă, nu de multe ori, la river rafting participă şi copii până în 7 ani spune Dan Panţuru, administratorul unei firme din Braşov. Raftingul este ideal şi pentru cei care vor să-l practice solo, dar şi pentru echipe, e un sport de sincronizare, în care se deleagă un lider, perfect pentru activităţile de team building româneşti şi străine. Râurile pe care se poate practica raftingul sunt în zone defavorizate, sărace, însă tocmai acestea sunt atuurile. E o întoarcere în timp. Activităţile outdoor, cum e raftingul, sunt generatoare de profit. Nu numai pentru firma ofertantă, ci pentru toată zona. Noi practicăm sportul pe diferite sectoare ale râurilor, atât cu adulţi cât şi cu copii, în condiţii de maximă siguranţă pentru toată lumea. Ne-am dori cât mai multă lume să aibă contact cu aceste tipuri de activităţi, pline de adrenalină, practicate în condiţii de siguranţă maximă.”
Privind hidrografia României, suntem aproape acoperiţi de apă, spune Sabin Cornoiu, directorul Serviciului Judeţean Public Salvamont Gorj: Turiştii care vin acum în România pot face rafting, caiac, canoe, coborâri pe cascade, scufundări libere, scufundări în peşteri. Sunt foarte multe activităţi legate de apă, care pot fi foarte bine combinate cu cele care au specific montan. Toate aceste activităţi sunt pregătite foarte bine, pe diverse nivele de dificultate, astfel încât să poată fi abordate atât de începători cât şi de avansaţi. Credem că cei care vor veni în România, pe lângă cultură, istorie, tradiţii, ospitalitate, vor descoperi şi aceste sporturi, care sperăm să întregească aşteptările pe care le au aceştia de la ţara noastră. Fiecare zonă încearcă se promoveze foarte bine, fiecare are specificul ei şi sunt câteva zone foarte bine definite în România: Nordul Olteniei, Moldova, Transilvania, nordul ţării. Orice ar fi alegerea turistului străin, acesta nu va pierde.”
De acest lucru şi-au dat seama şi operatorii de tuism de peste hotare. Cătălin Câmpeanu e bucuros fiindcă agenţiile de turism din afara ţarii au început să se intereseze de programele din România. Aceasta e percepută ca o ţară cu o natură incredibilă, neperimată, în care faună există încă în sălbăticie. Cei din Occident au ocazia să facă o călătorie de sute de ani în trecut. Ceea ce nu mai găsesc la ei, întâlnesc la noi şi chiar mă bucură acest lucru. Sunt cereri pentru astfel de activităţi. Nu neapărat de rafting. De exemplu, în momentul de faţă, pentru Delta Dunării, sunt foarte multe grupuri din Germania, Austria, Anglia sau alte ţări, care vin dă facă ture cu caiace..”
În final, ne întoarcem tot în nord. Adrian Iohas, din Vadul Crişului, vă face o propunere specială: Organizăm pentru burlaci o zi de rafting cu tot felul de surprize. Viitorul mire are parte de cele mai inedite surprize. Avem prieteni care promovează foarte mult aceste activităţi în Cluj. Anul trecut am avut, de exemplu, cinci petreceri de burlaci pe apă. Viitorii miri au venit legaţi la ochi. Nici nu ştiau unde vin.”
Preţurile pentru river rafting variază în funcţie de zona aleasă şi de dimensiunea grupului, pornind de la 40 de euro, pentru o tură de o oră şi jumătate, într-un grup de şase persoane. Pentru o ofertă completă, incluzând transport până la destinaţie şi cazare, adresaţi-vă chiar acum operatorului de turism. Sperăm că v-am convins. Până data viitoare, drum bun şi vreme frumoasă!
