La 20 de kilometri de Braşov, pe drumul spre Sighișoara poate fi vizitată o cetate răsărită din propria ruină, Cetatea Marienburg sau Feldioara. Aici la începuturi a fost o cetate de pămȃnt, ȋntărită probabil cu palisade, așa cum au găsit-o cuceritorii unguri ȋn primele secole ale mileniului al doilea. Așa au denumit-o: Földvár (cetate de pământ). Coloniștii germani aduși de regii Ungariei și Cavalerii Teutoni i-au spus Cetatea Sfintei Maria – Marienburg. Astfel, în limba romȃnă s-a păstrat denumirea derivată din maghiară – Feldioara.Georgiana Gămălie, administrator Cetatea Feldioara, ne-a povestit:
Dacă ajungeţi în inima României, sigur ne observaţi! Dacă acum 10 ani erau doar nişte ruine aici, în acest moment cetatea se vede frumos de la drum, în forma pe care o avea în secolul XVII. Odată ajunşi la noi puteţi descoperi mărturii de locuire a acestui loc, încă din Neolitic, perioada dacică, până în perioada medievală când localitatea a fost colonizată de saşi, începând cu sec.XII, şi la prezenţa teutonilor, în sec. XIII, pentru doar 14 ani.
Muzica medievală ambientală, dar şi ciripit de păsări întâmpină la intrarea în cetate. Georgiana Gămălie, administrator Cetatea Feldioara, şi-a continuat prezentarea:
Cetatea se află la marginea localităţii. Ea vă aşteaptă pe parcursul întregului an cu informaţii despre restaurarea acestui monument, care nu a fost deloc uşoară. Astăzi găzduieşte în cele trei turnuri ale sale expoziţii de istorie, arheologie şi etnografie. În partea stângă avem Turnul de vest, în care avem partea de istorie şi arheologie, sunt patru nivele, sunt încăperi mici, dar au farmecul lor. În primul rând conţin informaţii despre restaurarea cetăţii, despre alte descoperiri arheologice din localitate, din preajma bisericii evanghelice care nu este departe de cetate. Iar la ultimul nivel este spaţiu de expoziţii temporare, este cel mai amplu spaţiu expoziţional. În majoritatea anului, avem expoziţia dedicată Cavalerilor teutoni la Feldioara, dar acum, în luna iunie, pentru că de Rusalii se desfăşoară un obicei foarte frumos în localitate, bătutul armindenilor, timp de o lună vizitatorii pot descoperi expoziţia dedicată acestui obicei, iar în toamnă avem şi bienală de arte, Bienala Albastră.
Faţă în faţă cu intrarea, avem Turnul de nord, este cel mai mic dintre turnuri, are doar un nivel, dar e un spaţiu foarte complex, pentru că, dincolo de nişte panouri pe care vizitatorii pot vedea feldiorenii implicaţi în Marea Unire, avem şi o capsulă de cultură, un proiect în care a fost implicat şi liceul Petru Rareş din localitate, în urmă cu aproximativ doi ani, şi care sunt nişte module interactive pentru copii. Continuăm cu cel de-al treilea turn, în partea dreaptă a intrării, este Turnul dinspre răsărit. Iar aici, pe cele trei nivele, avem o expoziţie de etnografie, Mărturii de locuire şi conlocuire la Feldioara, puteţi descoperi de la unelte, până la fotografii de epocă, obiecte casnice, ceramice, ţăsături de casă, sau, la ultimul nivel, Căsuţa bunicilor, un proiect realizat şi cu meşteri populari şi cu copii, prin care s-au recreat piese inspirate din mobilierul tradiţional, sau obiecte decorative pentru casă. Rămânând în curte, avem drumurile de strajă, pe care vizitatorii pot călători, iar de pe aceste drumuri se vede foarte frumos de jur împrejur, până la munţi, pentru că dacă astăzi ne bucurăm de privelişte, în trecut, din punct de vedere strategic , acest loc era foarte important.
În spatele cetăţii curge Oltul, fiindcă cetatea se află la marginea judeţului Braşov, la limita cu judeţul Covasna. În curte pot fi vizitate şi fundaţiile unei biserici, pentru că după plecarea Teutonilor, aici au venit Cistercienii, călugări din Franţa, şi se pare că aici ar fi existat o mănăstire cisterciană.
O cetate ce s-a dorit vie, atât pentru vizitatori, dar şi pentru comunitate. Astfel, aici se organizează un Festival Medieval la început de septembie, dar şi un festival de film la sfârşitul lunii iulie, care se adaugă fericit vieţii cetăţii.
