Radio România Internațional

Tag: razboi Ucraina

  • Retrospectiva săptămânii 13 – 19.08.2023

    Retrospectiva săptămânii 13 – 19.08.2023

    Forţele navale
    române, rol important pe flancul estic al NATO


    Forţele Navale
    Române contribuie semnificativ la îmbunătăţirea securităţii regionale, europene
    şi euroatlantice, iar misiunile desfăşurate de aliaţii şi partenerii din NATO
    şi Uniunea Europeană pentru ca apele teritoriale şi cele ale lumii să fie mai
    sigure dovedesc pe deplin acest fapt. Este ceea ce a declarat preşedintele
    Klaus Iohannis, marţi, la sărbătoarea marinarilor militari. Pentru al doilea an
    consecutiv, Ziua Marinei a fost marcată în contextul conflictului
    ruso-ucrainean. Preşedintele a afirmat că securitatea României a fost
    consolidată şi că eforturile de întărire a structurilor Alianţei de pe
    teritoriul ţării, în special a grupului de luptă NATO înfiinţat în 2022, vor fi
    continuate. La rândul său, premierul Marcel Ciolacu a promis că executivul va
    menţine alocarea bugetară de 2,5% din PIB pentru forţele armate şi va asigura
    resursele necesare înzestrării şi modernizării Forţelor Navale. Fost
    şef al Statului Major, Nicolae Ciucă, acum preşedinte al Senatului, a apreciat
    că zona Mării Negre a devenit o zonă de mare relevanţă strategică pentru
    partenerii nord-atlantici. Securitatea acestor ape asigură stabilitatea
    întregii regiuni şi transformă România într-un furnizor important de
    securitate, consideră Nicolae Ciucă. În opinia ministrului Apărării, Angel
    Tîlvăr, războiul din Ucraina arată cât de important este ca România, ţară cu
    ieşire la Marea Neagră, să dispună de capacităţi pentru a-şi proteja apele teritoriale
    şi zona economică exclusivă. Iar ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a
    afirmat că, din postura de ţară de frontieră a Uniunii Europene şi a Alianţei
    Nord-Atlantice, România se achită de responsabilităţile care îi revin în
    calitate de membru al acestor organizaţii-cheie pentru prosperitatea şi
    siguranţa ţării.



    Obiective civile
    ucrainene din apropierea României, ţinte ale atacurilor ruseşti


    Structurile
    Ministerului Apărării care asigură monitorizarea spaţiului aerian nu au
    identificat ameninţări de natură militară la adresa teritoriului naţional sau a
    apelor teritoriale ale României. Informarea ministerului de la Bucureşti a fost
    de natură să liniştească populaţia după atacurile cu drone executate la
    mijlocul acestei săptămâni de armata rusă asupra infrastructurii din porturile dunărene
    ucrainene Ismail şi Reni, situate în apropierea graniţelor României. Exploziile
    s-au auzit şi în portul fluvial românesc Galaţi. Ministerul anunţă că
    a întărit măsurile de vigilenţă stabilite conform planurilor naţionale şi
    aliate şi monitorizează în permanenţă spaţiul naţional terestru, maritim şi
    aerian în cooperare cu structurile NATO, acţionând pentru consolidarea apărării
    pe întregul Flanc estic şi descurajarea oricăror agresiuni împotriva teritoriului
    aliat. Totodată, ministerul Apărării condamnă cu fermitate atacurile executate
    în mod repetat de Rusia împotriva zonelor locuite de populaţia civilă şi a elementelor
    din infrastructura critică ale Ucrainei şi reafirmă că războiul de agresiune
    declanşat de Moscova reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului
    internaţional. Şi ministrul de Externe, Luminiţa Odobescu, a condamnat în
    termeni fermi atacurile repetate ale Rusiei asupra oamenilor nevinovaţi şi
    infrastructurii civile, inclusiv a silozurilor de cereale din porturile
    ucrainene Reni şi Ismail. Prin aceste încălcări flagrante ale legislaţiei
    internaţionale, Rusia continuă să pună în pericol securitatea alimentară
    globală şi siguranţa navigaţiei în Marea Neagră, a scris, pe Twitter, Luminiţa
    Odobescu. Porturile Ismail şi Reni au devenit principala rută de ieşire a
    cerealelor ucrainene, după ce Rusia s-a retras din acordul susţinut de ONU care
    asigura un transport sigur pe Marea Neagră.



    Date şi
    previziuni economice, plus un avertisment


    Institutul
    Naţional de Statistică a anunţat că Produsul intern brut al României a crescut
    cu 0,9% în trimestrul II, comparativ cu trimestrul anterior, iar în primul
    semestru s-a majorat cu 1,7% comparativ cu primul semestru al anului trecut. Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză
    menţine, de altfel, previziunea de creştere economică pentru anul 2023 la 2,8%,
    cât estima şi în varianta de primăvară, dar pentru 2024 a redus-o de la 4,8% la
    4,2%. Revizuirea în jos a dinamicii PIB a avut ca fundament procesul de
    redresare lentă a sectorului industrial în condiţiile menţinerii incertitudinii
    privind evoluţia conflictului de la graniţa României. Banca Mondială a
    menţinut, recent, la 2,6% estimările privind creşterea economiei româneşti în
    acest an, în timp ce Fondul Monetar Internaţional a indicat un avans al PIB de
    2,4%. Comisia Europeană a îmbunătăţit în primăvară estimările privind creşterea
    PIB-ului României în acest an şi anul viitor, iar potrivit noilor prognoze
    economia ar urma să înregistreze o creştere de 3,2% în 2023 şi de 3,5% în 2024.
    Pe de altă parte, Consiliul Fiscal a revizuit în creştere proiecţia de deficit
    bugetar pentru anul în curs, estimând că acesta va depăşi, probabil, 6% din
    PIB, în absenţa unor măsuri de corecţie a derapajului bugetar. Conform Raportului
    anual al instituţiei, procesul de consolidare fiscal-bugetară reclamă o
    creştere semnificativă a veniturilor fiscale, care sunt la un nivel inadmisibil
    de jos în raport cu nevoile României şi cu celelalte state membre ale UE. Sunt
    necesare, spune Consiliul Fiscal, eliminarea exceptărilor din legislaţia
    actuală şi creşterea eficienţei colectării prin descurajarea optimizărilor
    fiscale şi reducerea evaziunii.



    Două echipe
    româneşti de fotbal, în play-off-ul     Europa
    Conference League


    Campioana
    României la fotbal, Farul Constanţa, şi deţinătoarea Cupei, Sepsi
    Sfântul Gheorghe, s-au
    calificat în play-off-ul Europa Conference League. Farul a câştigat, la
    mijlocul săptămânii, şi returul din deplasare cu echipa Flora Tallin, din
    Estonia, iar covăsnenii au învins pe Aktobe în     Kazahstan, după ce
    terminaseră egal la Sfântu Gheorghe. Două echipe nordice vor fi adversarele
    românilor în play-off: HJK Helsinki
    (Finlanda), pentru Farul şi     FK Bodoe/Glimt (Norvegia) pentru Sepsi. Tot o
    formaţie nordică, FC Nordsjaelland, din Danemarca, a barat drumul
    vicecampioanei FCSB spre play-off-ul Europa Conference League.


  • Emmanuel Macron -Klaus Iohannis, convorbiri oficiale

    Emmanuel Macron -Klaus Iohannis, convorbiri oficiale

    Cooperarea
    dintre România şi Franţa în domeniul securităţii a cunoscut, în ultima perioadă,
    o intensificare deosebită şi binevenită, pe fondul crizei generate de
    agresiunea militară a Rusiei în Ucraina     – a declarat, miercuri, preşedintele
    Klaus Iohannis.

    El a avut convorbiri tête-à-tête şi oficiale cu omologul francez,
    Emmanuel Macron, apoi cei doi s-au întâlnit cu militari dislocaţi în Baza
    ‘Mihail Kogălniceanu’ din sud-estul României.

    Într-o
    conferinţă de presă comună, Klaus Iohannis a mulţumit, din
    nou, pentru prezenţa militarilor francezi şi pentru asumarea de către Franţa a
    calităţii de lider al grupului de luptă NATO recent constituit în România.
    De altfel, preşedinţii român şi francez au discutat
    cu prioritate despre necesitatea consolidării posturii de descurajare şi
    apărare pe Flancul estic, mai ales la Marea Neagră, despre noul concept
    strategic al Alianţei şi despre perspectivele aderării la NATO a Suediei şi
    Finlandei.

    La rândul său, Emmanuel
    Macron a remarcat că relaţiile româno-franceze, consfinţite
    printr-un parteneriat strategic, se bazează pe o prietenie de două secole.

    Pentru
    a merge încă şi mai departe, cele două ţări doresc să avanseze în continuare în
    plan bilateral     – a mai spus liderul de la Elysée, care a precizat că se
    lucrează, la cererea autorităţilor române, la un plan ambiţios de susţinere a
    Forţelor Navale Române.

    Pe agenda convorbirilor dintre Klaus Iohannis şi
    Emmanuel Macron s-au aflat şi aderarea României la spaţiul Schengen şi
    implicarea sa activă în protejarea frontierei externe a Uniunii Europene.

    Din
    România, preşedintele francez va pleca spre Chişinău, unde va fi primit de omologul
    din Republica Moldova, Maia Sandu.

    ————————–


    Preşedinţii
    României, Klaus Iohannis, şi al Franţei, Emmanuel Macron, au avut, astăzi,
    convorbiri oficiale la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu din judeţul
    Constanţa. Cei doi au discutat despre evoluţia situaţiei
    de securitate din regiune şi efectele războiului din Ucraina, inclusiv asupra refugiaţilor
    ucraineni.

    Totodată, Klaus Iohannis şi Emmanuel Macron au examinat modalităţile
    de a consolida parteneriatul strategic româno-francez. Pe agenda convorbirilor
    s-a aflat şi aderarea României la spaţiul Schengen şi implicarea sa activă în
    protejarea frontierei externe a Uniunii Europene.

    Preşedintele Franţei a ajuns
    în România marţi seară, fiind întâmpinat de premierul Nicolae Ciucă.

    La Baza
    Aeriană Mihail Kogălniceanu, Emmanuel Macron i-a asigurat pe
    militarii francezi că vor fi făcute toate eforturile pentru a opri războiul din
    Ucraina şi pentru a continua negocierile.

    De asemenea, Macron a mulţumit
    Armatei României şi aliaţilor pentru cooperare. Amintim că militari români,
    francezi şi din alte ţări aliate se află pe teritoriul României pentru
    întărirea posturii de descurajare şi apărare de pe Flancul Estic al NATO, în
    contextul agresiunii ilegale a Rusei împotriva Ucrainei. Recent, Franţa a decis
    să devină naţiune-cadru pentru Grupul de luptă aliat din România şi de a
    participa cu trupe la acesta.

    După vizita în România, Emmanuel Macron va pleca
    în Republica Moldova.

  • Retrospectiva săptămânii 29.05 – 04.06.2022

    Retrospectiva săptămânii 29.05 – 04.06.2022

    Noi sancțiuni europene contra Rusiei


    România salută deciziile Consiliului European, de la începutul săptămânii,
    de la Bruxelles, unde liderii de stat şi de guvern din cele 27 de țări membre
    ale Uniunii au convenit să instituie un embargou progresiv
    asupra importurilor de petrol rusesc    . Parte a aşa-numitului al
    şaselea val de sancţiuni economice împotriva Rusiei, instituite după ce, pe 24
    februarie, aceasta a invadat Ucraina, embargoul va viza, inițial, petrolul livrat pe cale maritimă,
    adică două treimi din total. A fost convenită o scutire temporară pentru
    petrolul transportat prin conductele terestre, solicitată insistent de Ungaria, ţară fără ieşire la mare şi care ameninţa că,
    dacă nu primeşte satisfacţie, îşi va exercita dreptul de veto. Extinderea
    embargoului la livrările prin conducte va fi discutată cât mai curând posibil
    și, în total, 90% din exporturile de petrol rusesc către Uniune vor fi oprite
    până la sfârșitul anului. Embargoul va opri o sursă uriașă de finanțare pentru
    mașina de război a Rusiei     – a scris președintele Consiliului European, Charles
    Michel. Noul pachet de sancțiuni europene prevede și excluderea a trei bănci rusești din sistemul financiar internațional
    Swift    . E vizată inclusiv Sberbank, cea mai mare bancă din Rusia.
    Analiştii notează că, după valurile anterioare de sancțiuni, economia rusă
    începe să se resimtă. Prețul pieselor de schimb pentru mașinile străine a
    crescut cu 30% sau chiar mai mult. Inflația anuală, de aproape 18% în aprilie,
    este cea mai mare din ultimii 20 de ani. Firme occidentale celebre, de la lanţul de restaurante McDonald’s la producătorul auto Renault, s-au
    retras de pe piaţa rusă    , iar zeci de mii de oameni lucrează cu normă
    redusă sau sunt în concediu forțat.



    Românii vor condamnarea liderilor ruşi


    Românii sunt în proporţie covârşitoare de partea Ucrainei în
    conflictul cu Rusia. Potrivit unui nou sondaj INSCOP, peste 70% consideră că
    Rusia este vinovată de declanşarea războiului, iar 87% cred că liderii ruşi ar
    trebui condamnaţi pentru crime de război comise în Ucraina. În ceea ce priveşte
    apartenenţa la Uniunea Europeană şi NATO, peste 80% se opun ieşirii din cele
    două organisme, procentaj în creştere semnificativă. 22,7% dintre
    intervievaţi spun că e posibil ca Rusia să ocupe Republica Moldova vecină
    (ex-sovietică, majoritar românofonă), iar mai mult de două treimi (68,7%) nu
    cred în această ipoteză.



    Măsuri sociale


    Pe fondul unei inflații galopante, care macină continuu puterea de
    cumpărare a românilor, Guvernul de coaliție de la București a decis că oamenii
    cu pensii mai mici sau egale cu 2.000 de lei (circa 400 de euro) vor primi, în
    iulie, un ajutor financiar de 700 de lei (140 de euro). Măsura e complementară
    cu eliberarea unor vouchere sociale cu o valoare nominală de 250 de lei (50 de
    euro) pentru achiziţia de produse alimentare de către persoanele aflate într-o
    situaţie materială dificilă. Beneficiari sunt peste 2,5 milioane de români, iar
    banii vor veni la două luni o dată.



    Ministrul anunță noi reforme, elevii ies din nou în
    stradă


    Se schimbă iar regulile jocului în Învățământ, sectorul în care s-au testat
    și, în general, au eșuat cele mai multe reforme în 32 de ani de democrație românească
    postcomunistă. După ce a modificat structura anului școlar viitor, ministrul
    Sorin Cîmpeanu a anunţat și că se va renunţa la mediile semestriale, la
    obligativitatea susţinerii tezelor şi că va fi necesară o singură medie
    generală la finalul anului şcolar. Astfel, susține el, profesorul va avea mult
    mai multă autonomie în evaluarea elevului pe parcursul întregului an şcolar,
    iar notele sau calificativele vor evidenţia competenţele elevilor. Fără să
    comenteze inovațiile abia lansate, Consiliul Naţional al Elevilor a organizat,
    la sediul ministerului, un protest față de situaţia din şcolile unde elevii fie
    primesc mâncare nesănătoasă, fie nu primesc niciun fel de alimente. Potrivit
    unui studiu World Vision Romania, unul din zece copii se duce la culcare
    flămând, iar doi din zece copii din mediul rural spun că familia le asigură
    doar uneori sau nu le asigură niciodată suficientă mâncare. Mai mult de 1 din 3
    adolescenţi de la țară lipsesc de la şcoală pentru că trebuie să muncească în
    gospodărie, iar unul din zece copii nu frecventează nicio instituţie de
    învăţământ.





    România non-euro


    România nu îndeplineşte, în momentul de faţă, niciunul dintre cele patru
    criterii necesare pentru a putea trece la moneda unică europeană. În
    conformitate cu tratatul comunitar de la Maastrict din 1992, aceste criterii
    sunt stabilitatea preţurilor, finanţe publice solide şi sustenabile,
    stabilitatea cursului de schimb şi convergenţa ratelor dobânzii pe termen lung.
    Mai mult, potrivit aşa-numitului raport de convergenţă, dat publicităţii de
    Comisia Europeană, dintre toate cele 27 de state membre ale Uniunii, România e
    singurul care face obiectul unei proceduri de deficit excesiv. Paradoxul
    remarcat de analişti e că în 2016 România respecta trei din cele patru
    criterii. Mai avea de îndeplinit doar criteriul cursului de schimb, şi ca o
    condiţie suplimentară pusă de Comisia Europeană, compatibilitatea legislativă.
    Altfel spus, politicile economice ale guvernelor care au urmat, fie acestea de
    stânga sau de dreapta, monocolore sau de coaliţie, n-au făcut decât să
    degradeze compatibilitatea României cu exigenţele zonei euro.



    Premiu la Cannes


    Românul Alexandru Belc a câştigat premiul pentru regie în cadrul secţiunii
    Un Certain Regard a celebrului Festivalului de la Cannes, din
    Franța, pentru filmul ‘Metronom’. Pelicula, aproape o reconstituire de epocă, e
    despre doi liceeni din România comunistă de acum jumătate de secol, care se
    iubesc şi trimit scrisori la emisiunea Metronom a postului de radio Europa
    Liberă, finanțat de Congresul Statelor Unite, în timp ce tenismenii Ion Ţiriac
    şi Ilie Năstase joacă finala Cupei Davis împotriva americanilor. ‘Metronom’
    este debutul în lungmetrajul de ficţiune al regizorului Alexandru Belc, până
    acum cunoscut pentru documentarele ‘Cinema, mon amour’ (2015) şi ‘8 martie’
    (2012).



    O retrogradare istorică


    Echipa națională de fotbal a României joacă, luna aceasta, într-o nouă
    ediție a Ligii Națiunilor, al doilea eșalon valoric, într-o grupă în care va
    întâlni Muntenegru, Bosnia și Finlanda. Noua campanie a Naționalei a fost
    prefațată de încheierea sezonului fotbalistic intern, încă unul complet lipsit
    de suspans. CFR Cluj a câștigat al cincilea titlu de campioană în
    cinci ani, iar Sepsi OSK Sfântu Gheorghe și-a adjudecat Cupa României,
    o competiție cândva plină de farmec, astăzi tot mai lipsită de miză. Istorică
    rămâne doar retrogradarea, în premieră, în Liga a 2-a a celebrei și popularei
    Dinamo București, a doua cea mai titrată echipă din fotbalul românesc, după
    concitadina Steaua. Cu 18 titluri de campioană și cu 13 Cupe, prima echipă din
    România care a ajuns, în 1984, în semifinalele Cupei Campionilor Europeni,
    Dinamo s-a dezintegrat acum, după ce agonizase ani în șir, cu jucători
    submediocri și conducători incompetenți ori de-a dreptul penali, care-au
    devalizat clubul fondat în 1948 de atotputernicul minister comunist de Interne.




  • Securitatea alimentară şi vaccinul contra gripei aviare,pe agenda miniştrilor europeni

    Securitatea alimentară şi vaccinul contra gripei aviare,pe agenda miniştrilor europeni

    Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a avut un impact devastator asupra producţiei ţării invadate, a infrastructurii de transport şi accesului la Marea Neagra, precum şi asupra capacităţii de a face comerţ cu restul lumii. Pentru a contracara efectele acestei situaţii pe plan international, mai ales în ceea ce priveşte impactul asupra securităţii alimentare, Uniunea Europeană a stabilit ca, timp de un an, să nu perceapă Ucrainei taxe pentru exporturile pe care le va face în blocul comunitar. Astfel, în baza Acordului de asociere dintre UE şi Ucraina, care instituie o zona de liber schimb profunda şi cuprinzatoare ce nu fusese înca liberalizata, vor fi suspendate taxele pentru unele produse industriale, pentru fructe, legume şi alte produse agricole prelucrate supuse initial tarifării.


    Tot pentru a contracara penuria de grâne provocată de imposibilitatea Ucrainei de a-şi exporta produsele agricole, la nivelul Uniunii Europene se discută, de principiu, despre posibila amânare a introducerii unei reguli care prevede rotaţia culturilor de la un an la altul, pentru a le permite fermierilor sa cultive mai mult grâu. Rotaţia culturilor urma să fie, prin politica agricolă comună, una dintre condiţiile impuse fermierilor pentru a primi ajutor comunitar direct.

    Încă nu s-a luat o decizie în privinţa acestei derogari temporare, care nu este ideală, dar pentru necesitatea imediată a creşterii producţiei de grâu, ea trebuie luată în calcul a spus, recent, Comisarul European pentru Agricultură. Propunerea a venit de la ministrul german al Agriculturii care, desi este reprezentant al Ecologiştilor ce susţin puternic politica rotaţiei culturilor, a arătat că Europa are o responsabilitate față de restul lumii şi a denunţat aşa numitul război al grâului declanşat de președintele rus Vladimir Putin, care foloseşte foamea ca armă. El a arătat că războiul dintre Rusia și Ucraina a provocat o criză de aprovizionare şi o explozie a preţului grâului, în condițiile în cere cele două țări sunt responsabile, împreună, pentru 30% din comerţul mondial cu grâu.


    Regula privind rotaţia culturilor constă în modificarea culturilor agricole de la un an la altul pe o parcelă de teren în ideea de a proteja solul și urma să intre în vigoare în ianuarie 2023, iar dacă statele membre cad de accord, ea ar putea fi aplicată abia din 2024.


  • REPowerEU – reducerea dependenței de combustibilii fosili din Rusia

    REPowerEU – reducerea dependenței de combustibilii fosili din Rusia

    Există două argumente principale în favoarea transformării urgente a sistemului energetic european: necesitatea eliminării dependenței Uniunii de combustibilii fosili din Rusia și nevoia gestionării crizei climatice.

    REPowerEU va avea trei piloni : economiile la energie, diversificarea aprovizionării Europei cu energie şi accelerarea dezvoltării energiei din surse regenerabile. Iată cum le-a prezentat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen:

    Economiile de energie sunt cea mai rapidă şi ieftină cale de soluţionare a actualei crize din energie. De aceea vom mări ţintele Uniunii Europene cu privire la eficienţa energetică pentru anul 2030 de la 9% la 13%. Apoi avem investiţiile masive în energia regenerabilă, cea mai mare sarcină; aici vom creşte ţinta pentru anul 2030 de la de la 40% energie regenerabilă la 45% şi în RepowerEU am prevăzut o serie de acţiuni pentru amplificarea şi accelerarea tranziţiei către energiile nepoluante.

    Comisia a publicat și o Comunicare privind economiile de energie, care prezintă schimbările care ar putea reduce cu 5% cererea de gaze și petrol și încurajează statele membre să lanseze campanii de comunicare şi să încurajeze economia de energie prin măsuri fiscale.

    Pentru diversificarea aprovizionării Europei cu energie, UE colaborează cu partenerii internaționali și a obținut déjà un nivel record al importurilor de gaz natural lichefiat GNL. Platforma Energetică a Uniunii va permite achiziții comune de gaze, GNL și hidrogen. Statele membre vor avea obligaţia de a-şi diversifica în timp aprovizionarea cu gaze.

    Vor exista coridoare speciale pentru hidrogen în Marea Mediterană și Marea Nordului. În fața agresiunii Rusiei, Uniunea va sprijini Ucraina, Moldova, Balcanii de Vest și țările din Parteneriatul estic, precum și partenerii cei mai vulnerabili. Vom continua să sprijinim sectorul energetic al Ucrainei.

    Pentru accelerarea dezvoltării energiei din surse regenerabile, va apărea obligaţia instalării progresive de panouri solare, se va accelera instalarea pompelor de căldură, iar sistemele de termoficare vor începe să folosească energia solară şi geotermală.

    Gazele naturale, cărbunele şi petrolul vor fi înlocuite progresiv de hidrogen şi va exista un plan de acţiune privind producţia de biometan. Se va accelera, de asemenea, tranziția către vehiculele cu emisii zero.


  • Preocupări pentru rezervele strategice ale statului

    Preocupări pentru rezervele strategice ale statului

    Invazia rusă în Ucraina, neprovocată şi ilegală, şchioapătă din punct de vedere militar. Acest lucru riscă să agraveze şi să prelungească suferinţa poporului ucrainean agresat. Pe de altă parte, invazia îşi menţine nealterat potenţialul de a crea dezechilibre periculoase şi de a produce consecinţe dramatice în planul securităţii energetice şi alimentare la nivel global.


    Într-un avertisment emis la Forumul Economic Mondial de la Davos, Directorul general al Programului alimentar al ONU, David Beasley, a descris blocada porturilor Ucrainei de către Rusia drept o declaraţie de război împotriva securităţii alimentare mondiale. Problema nu este doar că invazia Ucrainei a agravat mult criza costului vieţii la nivel mondial, a spus Beasley, teama cea mai mare este aceea că Rusia foloseşte în mod deliberat rezervele de alimente ca unealtă în război. David Beasley a avertizat că rezultatul blocadei impuse de ruşi asupra porturilor Ucrainei ar putea fi foametea globală. Autorităţile poloneze au acuzat, la rândul lor, Rusia că încearcă să saboteze recoltele ucrainene, pentru a genera o criză alimentară care să aibă efecte devastatoare în nordul Africii şi să genereze ulterior valuri consecutive de migraţie.


    O posibilă criză de alimente şi de alte bunuri la proporţii planetare preocupă şi autorităţile de la Bucureşti. Preşedintele Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, Georgian Pop, a declarat, la Radio România, că rezervele strategice ale statului vor fi mărite şi diversificate, în condiţiile războiului din Ucraina şi ale unei eventuale crize alimentare. Pentru situaţii excepţionale, statul păstrează alimente, carburant, antibiotice şi alte produse, iar în ultima perioadă din rezerva naţională sunt scoase produse pentru a-i ajuta pe ucraineni. România a învăţat ceva din pandemie, iar stocurile sunt consistente, a dat asigurări Georgian Pop:

    Vă spun în modul cel mai responsabil că nu avem probleme în momentul de faţă şi acesta este şi un apel pentru a calma populaţia. Stocurile sunt consistente. Dar, da, din lecţiile pe care le-am învăţat din COVID şi din războiul din Ucraina ne diversificăm mult produsele pe care le avem. De ce? Am văzut, de pildă, în Ucraina de ce produse avea nevoie o populaţie afectată într-un moment de criză. Ne-am uitat la ce avem noi şi vom completa lipsa aceea de produse.


    Pe de altă parte, ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a lansat, recent, un apel la un mai mare efort internaţional pentru crearea unui coridor, care să aibă şi o componentă marină, pentru transportul de produse din Ucraina, mai ales cereale. Potrivit lui Aurescu, în contextul conflictului din Ucraina, Constanţa a devenit primul port în ceea ce priveşte exportul de cereale iar capitalizarea potenţialului său are relevanţă strategică.


  • Ce fel de neutralitate pentru Republica Moldova?

    Ce fel de neutralitate pentru Republica Moldova?

    Disponibilitatea exprimată recent de UE, SUA şi Marea Britanie de a pune la dispoziţie armament modern Republicii Moldova, în contextul războiului din Ucraina vecină, dar şi a situaţiei din regiunea separatistă transnistreană, readuce în atenţie neutralitatea înscrisă în Constituţia de la Chişinău în anul 1994. De altfel, neutralitatea constituţională a fost intens discutată de autorități în statul vecin în ultimele trei luni, după invazia Rusiei în Ucraina. Iar un studiu realizat de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale Viitorul arată că jumătate din populaţia Republicii Moldova sprijină conceptul de neutralitate. Oficialii guvernamentali dau asigurări că această neutralitate, atent monitorizată de Moscova de aproape 30 de ani, reprezintă firul roşu în materie de politică de securitate a Republicii Moldova.


    Expertul în probleme transnistrene Ioan Leahu susţine politica actualei conduceri a republicii şi este de părere că Rusia nu trebuie provocată pe acest subiect.

    Ioan Leahu: Neutralitatea ca atare, sterilă, nu are niciun sens. E a ta. Tu singur decizi. Eşti neutru sau iei partea cuiva. Politica este arta posibilului. În situaţia dată, arta posibilului, în opinia mea, s-ar manifesta în aceea ca să nu trimitem semnale negative. Dacă o ascultăm atent pe doamna Zaharova (n.r. Maria Zaharova, directorul departamentului de informare și presă al Ministerului rus de Externe), de fiecare dată ea găseşte o modalitate de a ne arăta cu degetul. Probabil că toată vâlva în jurul acestei neturalităţi are un context politic de minut. Însă din punct de vedere al elaborării unei strategii, mie îmi pare că guvernarea Republicii Moldova actuală în principiu ţine cont că în Constituţie este scrisă neutralitatea, însă paralel cu asta ei rezolvă alte probleme.


    La rândul lor, specialiştii în securitate sunt de părere că neutralitatea micului stat vecin are nevoie de clarificări. Potrivit expertului în securitate Igor Munteanu, promotorii strategiilor de securitate ale Republicii Moldova ar trebui să pună în discuţie şi să definească mai clar termenul.

    Igor Munteanu: Fiecare stat, până la urmă, ajunge de la propria interpretare asupra neutralităţii. Neutralitatea poate să fie nealiniere la un anumit bloc defensiv, dar ar putea să fie pur şi simplu neparticiparea la acţiuni agresive contra altor state. Interpretările pot fi foarte diferite. În privinţa Republicii Moldova, insistenţa Federaţiei Ruse asupra neutralităţii vorbeşte despre strategia de a ţine placată, de a ţine dezgolită şi dezarmată populaţia Republicii Moldova şi de a-şi menţine trupele, ca o anticipare a extinderii spaţiului occidental.


    De la Chișinău, ministerul de Externe dă asigurări că toate cooperările şi parteneriatele internaţionale de până acum s-au derulat sub principiul constituţional al neutralităţii Republicii Moldova. Iar Statele Unite, după discuțiile cu președintele moldovean, Maia Sandu, promit că ajutorul acordat nu va depăși cerinţele Chișinăului.


  • Grup de luptă NATO în România

    Grup de luptă NATO în România

    Vecină cu Ucraina invadată de trupele ruse şi
    ea însăşi supusă, în mai puţin de trei secole, la 12 invazii ruseşti, România
    este, de acum, gazda unui grup de luptă al NATO, garanţie suplimentară a
    securităţii sale.

    NATO va apăra fiecare centrimetru din teritoriul ţărilor
    membre şi orice atac asupra uneia dintre ele e un atac asupra tuturor     – n-au
    obosit să avertizeze liderii Alianţei, după ce, pe 24 februarie, preşedintele
    rus, Vladimir Putin, a ordonat armatei sale să atace Ucraina.


    Încă din 2014,
    când Moscova a anexat, ilegal, pensinsula ucraineană Crimeea şi a
    alimentat rebeliunea secesionistă din Donbass, NATO şi-a creat primele
    astfel de grupuri de luptă în patru ţări de pe Flancul Nord-Estic: Estonia,
    Letonia, Lituania și Polonia. Aceste
    structuri – cunoscute și sub numele de prezență avansată consolidată – au
    devenit pe deplin operaționale în 2017, iar la ele participă în prezent aproape
    5.000 de militari din Europa, Statele Unite și Canada, care se rotesc la
    fiecare șase luni.     Acum, după ce Rusia a
    recidivat în pornirile belicoase şi expansioniste, aliaţii au decis şi     constituirea grupurilor de luptă din Bulgaria, România,
    Slovacia și Ungaria. Misiunea principală a
    acestor grupuri, compuse din militari care au mai fost în zone de conflict,
    este aceea de descurajare a oricărui eventual agresor.

    Sunt forțe multinaționale robuste, pregătite de luptă, care
    demonstrează puterea legăturii transatlantice. Aceasta face parte din cea mai
    mare consolidare a apărării colective a Alianței din ultima generație     – a
    subliniat NATO.

    Grupul din România, care are Franța drept națiune-cadru, se constituie, începând cu luna mai, prin transformarea elementelor multinaționale aliate din cadrul Forței de Răspuns a NATO, dislocate aici – anunță şi ministerul Apărării de la Bucureşti.


    Batalionul francez desfăşurat în România, considerat vârful de
    lance al Forţei cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat al NATO, va forma grupul de
    luptă de pe teritoriul național, integrând, rotațional, efective ale Belgiei și
    Țărilor de Jos.Forțele armate franceze sunt prezente în România de pe 26
    februarie 2022. Franța deținea comanda batalionului de alertă al Forței de
    reacție rapidă a NATO dislocat în regim de urgență după atacarea Ucrainei de
    către Rusia. Din acest batalion face, deja, parte și o companie de infanterie
    belgiană. Franța va disloca în România şi un detașament de apărare antiaeriană
    în Centrul Național de Instruire pentru Apărare Antiaeriană din Capu Midia.


    Toate aceste unități suplimentare,
    spun analiştii de politică externă, reprezintă răspunsul aliaţilor la pretenţiile
    Rusiei de revenire la situația strategică de dinainte de 1997, când fostele
    state-satelit ale Uniunii Sovietice, comunizate forţat după ultimul război
    mondial, au ales, odată ce dictaturile s-au prăbuşit, să se alăture lumii
    libere apărate de NATO.


  • Prognoza economică de primăvară 2022

    Prognoza economică de primăvară 2022

    Războiul din Ucraina a surprins economiile europene încă nerefăcute în totalitate după pandemia de Covid 19. Conflictul şi sancţiunile impuse Rusiei au generat o explozie a preţurilor la energie; acestea au antrenat, la rândul lor, scumpiri ale mărfurilor şi serviciilor, aducând inflaţia la maxime record. Lanţurile de aprovizionare au fost şi ele puternic afectate de restricţiile dure anti-Covid, aflate încă în vigoare în China. Toate aceste evoluţii au modificat puternic în scădere aşteptările privind creşterea economică a Europei şi nici proiecţiile pe termen mai îndelungat nu arată prea optimist.

    Potrivit previziunilor de primăvară prezentate de comisarul Paolo Gentiloni, economia Uniunii ar urma să crească anul acesta cu numai 2,7%, iar anul viitor va fi şi mai mică: 2,3%. Comparativ, în luna februarie, Comisia prognoza o creştere de 4% pentru acest an.

    Ne aşteptăm ca inflaţia pe anul în curs să atingă recordul absolut de 6,8%, de la numai 2,9% anul trecut. Abia anul viitor inflaţia ar putea scădea la 3,3% – spune Comisia.

    La nivelul general al Uniunii Europene, rata şomajului este prognozată să scadă în continuare anul acesta, dar şi anul viitor: 6,7% şi, respectiv 6,5%. Pentru Zona Euro, ratele vor fi 7,3% anul acesta şi 7% în 2023.

    În pofida costurilor generate de măsurile de atenuare a efectelor scumpirilor la energie şi a sprijinului acordat refugiaţilor ucraineni, deficitul public agregat din Uniunea Europeană va scădea în continuare şi anul acesta şi anul viitor, pe măsură ce sprijinul pentru Covid-19 va fi retras progresiv. De la 4,7% din PIB în 2021, deficitul european este prognozat să scadă la 3,6% din PIB în 2022 și 2,5% în 2023. Pentru Zona Euro, deficitul este prognozat la 3,7% pentru anul acesta şi 2,5% din PIB anul viitor.

    Pentru România, Comisia Europeană prognozează o creştere economică de 2,6% în 2022 şi de 3,6% în 2023. Inflaţia va fi de 8,9% în 2022 şi de 5,1% anul viitor. Rata şomajului a fost prognozată la 5,5% anul acesta, iar anul viitor va fi de de 5,3%.

    Comisia precizează însă că toate aceste prognoze au un mare grad de incertitudine, evoluţiile economice depinzând puternic de evoluţia războiului din Ucraina şi mai ales de impactul acestuia asupra pieţelor energiei.


  • Uniunea Europeană va reduce progresiv, până la zero, importurile de petrol din Rusia

    Uniunea Europeană va reduce progresiv, până la zero, importurile de petrol din Rusia

    În termen de şase luni, toate statele membre ale Uniunii Europene urmează să renunţe la ţiţeiul importat din Rusia. Pentru că există ţări puternic dependente de hidrocarburile ruseşti, pachetul de sancţiuni cuprinde excepţii şi măsuri de tranziţie pentru ele.

    Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a arătat conştientă de faptul că Vladimir Putin nu poate fi făcut să plătească pentru crimele armatei sale din Ucraina fără ca Europa însăşi să facă sacrificii:

    Putin trebuie să plătească un preţ mare pentru agresiunea sa brutală. Şi viitorul Uniunii se scrie în Ucraina. Va fi o interzicere completă a petrolului rusesc, fie din mare, fie prin conducte, ţiţei, dar şi produse rafinate. Ne vom asigura că interzicerea e treptată şi ordonată pentru ca noi şi partenerii să avem asigurate rute de aprovizionare alternative şi să putem micşora impactul asupra pieţei globale. De aceea, eliminarea ţiţeiului rusesc se va face treptat, în şase luni, iar cea a produselor rafinate, până la finalul acestui an.

    În cel de-al şaselea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei anunţate de Comisia Europeană se numără şi sancţionarea a 58 de înalţi oficiali şi ofiţeri acuzaţi de crime de război la Bucha şi Mariupol. Trei mari bănci ruseşti, printre care Sberbank, cea prin care trec o treime din tranzacţiile Moscovei, au fost excluse din sistemul internaţional Swift de operaţiuni financiare, iar trei mari radiodifuzori din Rusia, care răspândesc propaganda şi dezinormările Kremlinului, au fost interzişi în statele europene.

    Preşedinta Comisiei Europene a anunţat şi pregătirea unui mecanism de reconstrucţie a Ucrainei care va avea nevoie, conform estimărilor, de câteva sute de miliarde de euro pentru refacerea a ceea ce Rusia a distrus. Ucraina are un drum spre un viitor în Uniunea Europeană, a conchis Ursula von der Leyen.


  • Jurnal românesc – 10.05.2022

    Jurnal românesc – 10.05.2022

    Modul în care România
    a gestionat situaţia refugiaţilor veniţi din Ucraina este încă un argument
    puternic că ţara noastră acţionează, deja, ca un stat membru Schengen şi că
    merită să se alăture spaţiului de liberă circulaţie    , a declarat ministrul
    Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu. Şeful diplomaţiei române a afirmat,
    totodată, că România contribuie substanţial la efortul de gestionare a
    situaţiei de la frontiera externă a UE şi de primire de refugiaţi. El a arătat că,
    de la începutul invaziei ruse în Ucraina, ţara noastră a oferit sprijin direct
    unui număr de peste 927.000 de refugiaţi, dintre care mai mult 89.000 au ales
    să rămână, iar implicarea cetăţenilor români în eforturile umanitare reprezintă
    o expresie nemijlocită a spiritului european autentic al acestora.
    România a dovedit că este un partener de încredere şi consecvent, atât la
    nivelul UE, cât şi în relaţia cu vecinătatea estică. Contribuţia noastră
    substanţială la gestionarea situaţiei de criză generată de războiul ilegal al
    Rusiei contra Ucrainei a evidenţiat şi mai mult potenţialul acţiunii noastre şi
    rolul nostru în plan regional,     a precizat Aurescu. Poziţia oficială a
    Comisiei Europene este că România a îndeplinit toate condiţiile tehnice de
    aderare la spaţiul european de liberă circulaţie Schengen, însă o decizie în
    acest sens nu poate fi luată decât în cadrul Consiliului European cu
    unanimitatea voturilor reprezentanţilor celor 26 de state membre cu drepturi
    depline.




    Preşedintele Klaus Iohannis
    a acordat, de Ziua Europei, Înaltul Patronaj pentru două proiecte care se vor
    desfăşura în cursul acestui an la Chişinău şi care, potrivit Administraţiei
    Prezidenţiale, marchează comuniunea de istorie, limbă, cultură şi aspiraţii
    europene dintre România şi Republica Moldova. Este vorba despre Salonul
    Internaţional de Carte Bookfest şi Reuniunea Teatrelor Naţionale Româneşti.
    Salonul Internaţional de Carte Bookfest Chişinău 2022, organizat de Asociaţia
    Editorilor din România, în parteneriat cu Universitatea de Stat Moldova din
    Chişinău, va avea loc în perioada 31 august – 4 septembrie şi este un eveniment
    de promovare a lecturii şi a cărţii româneşti în stânga Prutului. Reuniunea
    Teatrelor Naţionale Româneşti se va desfăşura în perioada 15 – 25 septembrie şi
    este organizată de Teatrul Naţional Mihai Eminescu din Chişinău, cu
    sprijinul Ministerului Culturii de la Bucureşti şi al Institutului Cultural
    Român. Cele două manifestări vor avea loc şi sub Înaltul Patronaj al
    preşedintelui Republicii Moldova, Maia Sandu.




    La 10 mai este marcată Ziua
    Regalităţii, se împlinesc 117 ani de la recunoașterea oficială, prin decretul
    sultanului Abdul Hamid, a drepturilor naționale ale megleno-românilor și
    aromânilor din fostul Imperiu Otoman, iar din iunie 2021 se sărbătoreşte Ziua
    Românităţii Balcanice. Cunoscut drept Iradeaua din 10 mai 1905, decretul
    sultanal le acorda românilor din teritoriile otomane toate drepturile civile,
    inclusiv serviciul religios, posiblitatea de a-şi constitui foruri specifice de
    reprezentare și învățământul în limba maternă, în mod egal cu celelalte
    naționalități creștine din Imperiul Otoman. O copie digitalizată a Iradelei din
    1905 a fost obţinută de la Direcția Generală a Arhivelor Republicii Turcia şi
    publicată, anul trecut, pe pagina de Facebook Arhivele Diplomatice ale
    Ministerului Afacerilor Externe. Ziua Românităţii Balcanice a fost instituită
    la 10 mai prin votul Parlamentului României şi urmărește aducerea în centrul
    atenției publice a necesității de solidaritate națională și cultural-identitară
    cu minoritățile înrudite megleno-română și aromână, care locuiesc în țările din
    Peninsula Balcanică. Legea privind instituirea, la data de 10 mai, a Zilei
    Românităţii Balcanice, a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis la 7
    iunie 2021.




    Expoziţia Serenity
    a artistei vizuale de origine română Dorina Mocan va fi deschisă, pe 11 mai, la
    sediul Institutului Cultural Român de la Stockholm, în Suedia. La inaugurare,
    alături de Dorina Mocan, vor participa istoricul de artă Louise Lyberg şi
    sculptorul suedez Christer Lonngren, care va expune, de asemenea, câteva
    lucrări de-ale sale în galeriile reprezentanţei culturale româneşti. Expoziţia
    Dorinei Mocan include în jur de 40 de lucrări şi reprezintă o privire
    retrospectivă asupra ultimului deceniu de creaţie al artistei, transmite ICR
    Stockholm. Născută în Târgu Mureş, Dorina Mocan s-a stabilit în Suedia în urmă
    cu 40 de ani. Membru al Organizaţiei Naţionale a Artiştilor Vizuali şi al
    Asociaţiei Internaţionale de Artă, pictoriţa avut numeroase expoziţii în ţările
    scandinave şi în Germania, Mexic, Coreea de Sud, Polonia, Anglia, China şi
    Singapore. În 2017, a câştigat premiul al 3-lea la concursul internaţional
    Portrait Now!, desfăşurat în Danemarca, pentru lucrarea Sara and her
    entourage. Expoziţia Serenity va putea fi vizitată până pe 12
    august.


  • Comisia Europeana şi întreruperea furnizării de gaze din Rusia

    Comisia Europeana şi întreruperea furnizării de gaze din Rusia

    Compania rusă Gazprom a anunțat
    că a sistat livrarea de gaze către Polonia și Bulgaria, pe fondul tensiunilor
    apărute între blocul european și Rusia din cauza invaziei din Ucraina.
    Răspunsul Uniunii Europene a fost prompt în fața încălcării contractelor
    încheiate deja în urma cărora au avut de suferit țări-membre. Președinta
    executivului comunitar Ursula von der Leyen a afirmat că măsura luată de Rusia
    este nejustificată și inacceptabilă și că aceasta nu este un partener credibil
    în furnizarea de gaze.

    Anunțul făcut de Gazprom, prin care oprește în mod unilateral furnizarea de
    gaze către anumite state membre ale Uniunii Europene, este o altă provocare din
    partea Kremlinului. Dar aceasta nu este o surpriză, Kremlinul folosește
    combustibilii fosili pentru a încerca să ne șantajeze. Acest act este ceva la
    care Comisia Europeană se aștepta și asupra căruia s-a pregătit, în coordonare
    apropiată și solidaritate cu statele membre și partenerii internaționali.
    Răspunsul nostru va fi imediat, unificat și coordonat. În primul rând, ne vom
    asigura că decizia luată de Gazprom va avea cel mai mic impact asupra
    consumatorilor europeni. Statele membre s-au întâlnit în grupul de coordonare a
    gazelor, iar Polonia și Bulgaria ne-au pus la curent cu ultimele evoluții ale
    situației. Ambele primesc acum gaze de la vecinii lor membri ai Uniunii
    Europene. Aceasta arată în primul rând solidaritatea dintre noi, dar arată
    eficiența investițiilor din trecut, de exemplu interconectările și alte
    infrastructuri de gaze.


    Miniștrii energiei din statele membre
    ale Uniunii Europene au discutat despre noua situație creată și solidaritatea a
    fost cuvântul-cheie. Președintele Lituaniei Gitanas Nauseda a anunțat că țara
    sa va aproziviona Polonia cu gaze prin terminalul său de gaz natural. Un gazoduct
    între Grecia și Bulgaria va fi finalizat în luna iunie 2022 pentru a asigura
    celor două țări conectarea la rețeaua europeană de gaze. În valoare de 240 de
    milioane de euro, gazoductul va lega orașele Komotini din Grecia de Stara
    Zagora din Bulgaria.


  • Ce a învățat omenirea din războiul din Ucraina

    Ce a învățat omenirea din războiul din Ucraina

    Astăzi este despre bunătate, compasiune și empatie, în contextul războiului din Ucraina, a cărui singură parte bună este că a trezit o extraordinară emoție colectivă. Impresionantele eforturi, făcute din proprie voință, de români, dar și de restul Europei au scos la suprafață o capacitate fundamentală a oamenilor, anume aceea de a se pune în locul celuilalt, de a reacționa urgent pentru a-l scoate din impas. Această calitate este specifică doar omului și arată capacitățile nebănuite de empatie ale speciei noastre, o deschidere profundă și totală spre aproapele nostru. Dacă războiul acesta are ceva bun, atunci aceasta este, cum scriam, descoperirea faptului că bunătatea a existat și există în om, că empatia e reală și deplină. Poate că acum, mai mult decât oricând, se cuvine să medităm mai mult la aceste calități care ne despart de celelalte mamifere.


    Am vorbit cu Elena Maria Dumitrescu, psihoterapeut cu specializare în Terapie Cognitiv Comportamentală, despre uriașa dezlănțuire de empatie a lumii întregi față de drama ucraineană. Am întrebat-o mai întâi cum să ne explicăm bunătatea din punct de vedere psihologic. Iată răspunsul:


    Fiecare dintre noi este parte dintr-un întreg pe care-l numim viață, univers, energie fundamentală, creație sau divinitate. Aș pune bunătatea laolaltă cu compasiunea, cu faptul că îmi pasă și că sunt dispus să îmi ajut semenii. Mai mult dect atât, această nevoie are influență atât la nivel individual, cât și la nivel colectiv și avem exemple din natură în acest sens. Furnica de foc trăiește în mușuroaie, de-a lungul albiilor râurilor, iar când apa crește, ea știe că nu are nicio șansă de una singură. Atunci, toate furnicile se prind unele de altele și formează o plută imensă. Rămân împreună, plutind la suprafață până când apele scad și astfel se salvează frunica, mușuroiul și mai ales specia. Atât religia, cât și Darwin care a pus la îndoială natura divină a omului, ne-au arătat că fiecare specie vine utilată pentru supravieţuire. Noi, la rândul nostru, avem de dăruit atât celorlalți, cât și nouă înșine pentru a trăi, pentru că se pare că naturii nu-i pasă dacă o specie supraviețuiește sau nu, și ea trebuie să dovedească faptul că merită acest lucru.



    Prietenia. Cea mai înaltă și mai pură formă de expresie umană. Românii au provocat admirație în toată lumea cu deschiderea fantastică înspre ucrainenii fugiți din calea războiului. Salvează prietenia specia umană? Elena Maria Dumitrescu:


    Suntem prieteni cu poporul ucrainean, iar prietenia este cea mai înaltă formă de comunicare dintre oameni, atât la nivel energetic și psihologic, cât și la nivel spiritual. Pentru că tot ne aflăm în contextul Postului Mare, avem exemplul biblic în care Isus îi numește atât pe apostolii Săi, cât și pe femeile mironosițe, prieteni. În multe rânduri, ne vorbește despre importanța și puterea vindecătoare a prieteniei, atât din punct de vedere fizic, cât și emoțional. Din perspectivă psihologică, lucrurile stau în același fel, pentru că relațiile de prietenie reprezintă una dintre resursele cele mai importante pentru starea noastre de sănătate. Aș vrea să subliniez faptul că empatia, această capacitate umană de a-l înțelege pe celălalt ca și când am fi în locul lui, nu presupune să cunosc persoana sau persoanele respective. Empatia, compasiunea și bunătatea reprezintă triada care aduce plus valoare în reațiile noastre de toate tipurile. Avem nevoie de solidaritate pentru că, așa cum spuneam, solidaritatea este cea care ne susține atât ca individ, cât și ca specie. Pentru asta, este necesar să depășim autosuficiența, superficialitatea și lenevirea, care, personal, cred că sunt cei mai mari dușmani ai noștri și să înțelegem că fiecare poate să facă ceea ce ține de sine.



    Există limite ale empatiei sau nu? Psihologul Elena Maria Dumitrescu ne explică limitele şi pericolele acesteia şi îndeamnă la justa măsură:


    Viața se ocupă de echilibrul energetic și spiritual al fiecăruia dintre noi și al sistemului din care facem parte. Empatia reprezintă poziția de echilibru în sferă relațională. Se întâmplă de multe ori ca nevoia noastră de a ajuta să fie mai mare decât a celui care are nevoie de ajutor. Astfel, ajutorul nostru este cel pe care noi ni-l imaginăm, din diferite motive: de a supracomensa unele aspecte din viața noastră, de a atenua sentimentul de vinovăție, din dorința de perfecționism, de imagine, standarde sau multe alte aspecte. De multe ori, când depășim o limită a empatiei, ne identificăm cu situația persoanei aflate în dificultate și, astfel, ne luăm rolul de salvator, oferindu-i și accentuând la celălalt poziția de victimă mai mult decât cere situația respectivă. Vom fi atenți mai mult la nevoia noastră decât la nevoia reală a celuilalt. Asta implică un consum inutil de resurse la nivel biologic, fiziologic și energetic și, de cele mai multe ori, dăunează relațiilor dintre oameni, pentru că nu mai reprezintă contextul real. Tot ceea ce depășește poziția de echilibru și duce către extreme nu este benefic. Pentru că tot ceea ce este prea mult dă pe dinafară. iar tot ceea e este prea puțin nu ajunge.