Radio România Internațional

Tag: razboiul din Siria

  • Forumul UE pentru Mediterana rămâne o platformă de cooperare, în ciuda marilor crize din regiune

    Forumul UE pentru Mediterana rămâne o platformă de cooperare, în ciuda marilor crize din regiune

    Cel de-al treilea forum al Uniunii pentru Mediterana s-a desfășurat la Barcelona, pe fondul crizelor majore care afectează regiunea – în Siria, Libia și teritoriile palestiniene -, dar și al eforturilor statelor membre de a impulsiona cooperarea.

    Uniunea pentru Mediterană include cele 28 de state membre ale Uniunii Europene precum și alte 15 țări din regiune, inclusiv cele din Balcanii de Vest și din Levant. Organizația, fondată cu 10 ani în urmă, își propune să încurajeze cooperarea statelor membre într-o serie de domenii cum ar fi dezvoltarea economică și socială, energie, migrație, combaterea terorismului și a extremismului, protejarea mediului înconjurător.

    Regiunea este afectată, însă, de crize majore – războaie, fluxuri de migranți – iar statele membre ale Uniunii pentru Mediterană au făcut prea puține pentru reglementarea acestora, după cum afirma, la forumul de la Barcelona, șefa diplomației europene, Federica Mogherini: Regiunea noastră trece astăzi printr-o tranziție lungă și dificilă care, uneori, pare fără de sfârșit și fără speranță. Să menționăm trei crize majore care se află constant pe agenda noastră: războiul din Siria, care încă nu s-a sfârșit, Libia, sfâșiată în continuare de violență și instabilitate și perspectiva unei soluții cu două state pentru Israel și Palestina care continuă să fie dezmembrată bucată cu bucată. Mult prea des confruntarea și militarizarea au întâietate în fața căutării unor soluții din care să aibă toți de câștigat, iar cooperarea regională, ca să nu mai vorbim despre integrare, cu siguranță nu par să fie prioritare. Vedem această dinimică însă nu credem că este inevitabilă ci că reprezintă rezultatul unor opțiuni politice. Ar fi, probabil, mai ușor, având în vedere aceste circumstanțe, să cedăm în fața scepticismului cu privire la cooperarea regională și integrare, dar cred că acum, mai mult ca oricând, este nevoie să se treacă dincolo de mentalitățile care pun accentul pe competiție și sfere de influență către o dinamică a cooperării. Mai mult ca niciodată există o nevoie de mecanisme și instituții regionale capabile să prevină, gestioneze și să reglementeze crizele și de aceea, în loc să inventăm alte platforme sau forumuri recuoaștem Uniunea pentru Mediterană drept platforma importantă pentru lansarea unor politici pe care o împărtășim. S-a dovedit a fi singurul forum regional care creează un spațiu pentru dialog și cooperare între actori care, în alte condiții, nu ar sta de vorbă unul cu altul. În acest forum nu doar că discută, dar și cooperează.

    În cei zece ani care au trecut de la fondarea sa, Uniunea pentru Mediterană a contribuit la pregătirea a peste 100 de mii de tineri, a sprijinit aproximativ 800 de companii mici și mijlocii și a lansat aproximativ 50 de proiecte; dintre acestea, declarația finală a Forumului de la Barcelona menționează construirea unei stații de desalinizare în Gaza, un proiect căruia i s-a asigurat sprijinul politic și finanțarea în luna martie.


  • Concluziile Consiliului European de iarnă

    Concluziile Consiliului European de iarnă

    Preşedintele român Klaus Iohannis a participat, joi, la reuniunea Consiliului European de iarnă, care a avut loc la Bruxelles, context în care a susţinut importanţa dezvoltării cooperării dintre NATO şi UE. Agenda a fost dominată de subiecte precum gestionarea migraţiei, aspecte de securitate internă şi externă şi relaţiile externe ale Uniunii Europene. Discuţiile privind migraţia au vizat în special cooperarea cu statele de origine şi de tranzit şi evaluarea progreselor în implementarea cadrelor de cooperare pe migraţie cu statele terţe.



    Un aspect relevant, susţinut inclusiv de către şeful statului român, a fost cel legat de necesitatea menţinerii în atenţie a evoluţiilor privind fluxurile migratorii pe ruta Mediteranei de Est şi a sprijinului pentru statele aflate pe ruta Balcanică, astfel încât să fie evitată reactivarea acesteia. În cadrul reuniunii au fost abordate şi evoluţiile economice la nivel european, obiectivele promovate de România vizând importanţa punerii în aplicare a strategiilor Pieţei Interne, inclusiv a Strategiei pentru Piaţă Unică Digitală.



    La Bruxelles, şefii de stat sau de guvern au fost de acord că sunt necesare eforturi suplimentare pentru sporirea securităţii Uniunii şi pentru avansarea politicii europene în domeniul securităţii şi apărării. În acest context, Klaus Iohannis a menţionat că este importantă valorificarea oportunităţilor curente de consolidare a răspunsului la provocările de securitate, prin adâncirea cooperării NATO-UE.



    În ceea ce priveşte relaţiile externe ale UE, discuţiile s-au axat în special pe Ucraina, Siria şi Rusia. În dosarul ucrainean, a fost reafirmat angajamentul tuturor statelor membre în favoarea aplicării depline, cât mai curând, a Acordului de Asociere şi Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător dintre UE şi Ucraina. În cazul Siriei, liderii statelor membre UE au condamnat ferm continuarea asediului oraşului Alep şi au reiterat importanţa unei soluţii politice incluzive care să pună capăt tragediilor din această ţară, inclusiv prin implicarea actorilor regionali în proces. Pe de altă parte, liderii europeni au agreat prelungirea sancţiunilor UE la adresa Rusiei cu şase luni, începând cu 31 ianuarie 2017, având în vedere lipsa de progrese în implementarea prevederilor acordurilor de la Minsk.



    În marja summitului, a avut loc o reuniune informală pe tema mult mediatizatului Brexit, care s-a încheiat prin adoptarea unei declaraţii care prezintă paşii procedurali de pregătire în format UE 27 pentru demararea viitoarelor negocieri cu Marea Britanie.