Radio România Internațional

Tag: Răzvan-Ioan Dincă

  • Radio România – 96

    Radio România – 96

    Radio România yiurtuseaști 96 di añi di anda intrâ ti prota oarâ tu casili a ascultâtorloru ditu vâsilie ş-ditu xeani. Tu 1 di brumaru 1928 fu difuzarea a protâllei emisiuni a servițiului public di radio ali Soțietati di Difuziuni Radiotelefonicâ, instituţie ți poartâ adzâ numa di Suțietatea Românâ di Radiodifuziuni, cunuscutâ cu numa di brandu Radio România. Tu idyiul an, 1928, dirijorlu ş-compozitorlu Mihail Jora adră Orchestra Radio, adzâ Orchestra Naţionalâ Radio, ansamblu ți yiurtuseaști idyea ilichie.

    Posturli Radio România au cama di 3 miliuni di ascultâtori tu dzuuâ, dzâsi prezidentul director-gheneral ali instituţie, Răzvan-Ioan Dincă. Ama dzâsi că, di cându lucreadzâ pi sțena mediaticâ di nuntru ş-internaţionalâ, Radio România lipseaști ta sâ spunâ diznău unâ nauâ opsi și s-facâ cama bunu ti publiclu cama tiniru, câțe tricu ș-online.

    Răzvan-Ioan Dincă: „Lipseaști s-nâ minduimu cumu fțemu diznău radioulu bunu ş-ti publiclu tiniru. Iara unâ jgljioatâ, dzâcu, di thimeljiu easti că dipusimu di on air tu digital, lucru ți estanu luyursescu că s-adră pritu ațea că bitisimu tora tuti site-urli Radio România, maxus ațeali di la reghionali, ș-lipseaști s-li bâgămu diznău tuti tu unu portalu cari s-aibâ tuti hâbărli ți voi li pitrițeț on air, ațea ți luyursescu că va s-aducâ unu lucru cama bunu ti publiclu cama tiniru.”
    Dincă alâvdă lucurlu Radio România Muzicalu şi Radio România Culturalu, ți au unu conţinutu culturalu multu bunu, au unâ audienţâ bunâ, ama şi prezenţa a postului publicu di radio la iventurli sportivi di simasii dizvârtiti tu 2024.

    Tutnâoarâ, deadi asiguripseri că, tu arada a alidzeriloru prezidenţiali şi parlamentari ditu bitisitâ di anu, Radio România va s-ducâ ninti s-hibâ unâ platformâ di spuneari echidistantâ ti candidaţ şi lâ deadi urnimie s-pitreacâ mesaji ti publiclu ascultâtoru.

    Răzvan-Ioan Dincă: „Mesajlu ți lu dau ațiloru ți llea parti, ți va s-dzâcâ suntu tu alidzeri, easti unu salami pritu cari vâ dzâțemu că noi himu echidistanţâ ş-tu idyiulu chiro avemu unâ platformâ ți pitreați câtâ trei miliuni ş-giumitati di oamiñi tu dzuuâ mesajili a loru.
    Di altâ parti, putemu s-dzâțemu că lomu tu isapi cathi oarâ cându ari alidzeri, dupâ ți adrămu studiul di audienţâ, videmu că eali scadu niheamâ. Ş-ași că âlli plâcârsimu mushatu ațelli ți llea parti emu tu parlamentari, emu tu prezidenţiali sâ-şi facâ clipurli di promovari ți noi avemu borgea s-li dămu pritu nomu, chiro di antenâ ți lu dămu, s-hibâ cama mushati ,s-nâ spunâ lucri la radio ți s-aibâ sinferu ș-lucri ți s-creascâ audienţa, nu s-nâ u scadâ.”

    Ti semnu di luyurseari ti rollu ți radioulu public lu avu ş-lu ari tu istoria ali Românie, Parlamentul di Bucureşti apufusi, tu andreu 2019, bâgarea a dzuâllei di 1 di brumaru ca dzuuâ naţionalâ a radioului.

    Autor: Sorin Iordan
    Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan

  • Buchmesse „Gaudeamus“: 30. Jubiläumsausgabe eröffnet

    Buchmesse „Gaudeamus“: 30. Jubiläumsausgabe eröffnet





    Die Internationale Buchmesse Gaudeamus — Radio Rumänien“, eine der am meisten erwarteten Kulturveranstaltungen im Spätherbst, wurde am Mittwoch in Bukarest eröffnet und ist in vollem Gange. Ehrenpräsident der Messe ist der renommierte rumänische Schriftsteller, Literaturkritiker, Universitätsprofessor und Publizist Ion Bogdan Lefter. In seinem Statement hob er die Freude über die erneute Begegnung des Publikums mit Schriftstellern und Verlegern aus dem ganzen Land hervor, umso mehr es sich um eine Jubiläumsausgabe handelt:



    Als Lehrer sage ich ‚Gaudeamus igitur!‘ — ‚Lasst uns fröhlich sein!‘ — und ich denke dabei immer an Bücher, denn Bildung hei‎ßt Bücher lesen, und die Gaudeamus-Messe war ursprünglich eine Messe für Schulbücher und Lehrmaterialien. Eine Bildungsmesse schlechthin, die seit 1994 ständig wuchs, und jetzt stehen wir hier und sagen erneut: ‚Gaudeamus igitur!‘“




    Auf einer Fläche von 5 500 Quadratmetern werden bis Sonntag auf vier Etagen, an Ständen und in Veranstaltungsräumen fast 200 Teilnehmer erwartet. Die Aussteller warten mit einem vielfältigen Angebot auf, das Verlagsprodukte in verschiedenen Medienformaten für alle Altersgruppen und Interessensgebiete, Musik und Lernspiele umfasst. Nebst den seit Jahrzehnten etablierten namhaften Teilnehmern sollen in diesem Jahr auch viele Premieren stattfinden und neue Projekte vorgestellt werden.



    Alle Stände sind auch in virtueller Form auf der Website www.gaudeamus.ro zu finden, das Programm mit mehr als 500 Veranstaltungen aller Art soll den Besuchern die Planung ihres Messebesuchs erleichtern, zumal der Eintritt frei ist.



    Grund zum Feiern hatte auch der gute, alte Rumänische Rundfunk, der am 1. November sein 95. Jubiläum beging. Seit nunmehr 30 Jahren übt der Rundfunk die Schirmherrschaft über die Buchmesse Gaudeamus“ aus, die als älteste Buchmesse des Landes wesentlich zur Strukturierung des nationalen Buchmarktes beigetragen hat. Der Intendant des Rumänischen Rundfunks, Răzvan-Ioan Dincă, würdigte in seinem Statement die Bedeutung beider Jubiläen:



    Dieses Jahr feiern wir gleich zweimal: 30 Jahre Gaudeamus und 95 Jahre Radio Rumänien. Damit diese Jubiläen nicht nur nackte Zahlen vermitteln, sondern auch sinnbildlich für das Kulturleben des Landes bleiben, möchte ich betonen, dass wir weiterhin jene Veranstaltungen unterstützen werden, die der Gesellschaft einen Mehrwert bringen. Dazu gehört auch die Buchmesse »Gaudeamus«, die seit 30 Jahren ihren bewährten Beitrag leistet und unvermindert beliebt ist. Unser Publikum freut sich über den freien Zutritt und nutzt die Gelegenheit, um Bücher zu kaufen. Das ist das Ziel: Bücher erwerben und lesen!“

  • Vizita Ambasadorului Elveției la Radio România

    Vizita Ambasadorului Elveției la Radio România

    Preşedintele Director General al Societăţii Române de Radiodifuziune, domnul Răzvan-Ioan Dincă, a primit azi, la sediul Radio România, vizita E.S. domnul Arthur Mattli, Ambasadorul Elveţiei la Bucureşti.

    Întâlnirea a fost ocazionată de încheierea mandatului E.S. dl. Mattli. Cu aceasta ocazie, ambasadorul Elveției a dorit să mulțumească personal pentru excelenta colaborare cu instituţia noastră, pentru deschiderea şi sprijinul constant al Radioului Public acordat proiectelor culturale ale ambasadei.

    E.S. dl. Mattli a mărturisit că este un ascultator constant al programelor Radio România şi consideră că: dincolo de faptul că Radio România este lider de piaţă, este şi formator de opinie, prin faptul că promovează şi susţine cultura şi muzica clasică. Este un ambasador extraordinar pentru ceea ce are mai valoros cultura europeană.

  • Distincție oferită de Ambasada Israelului președintelui director general al Radio România

    Distincție oferită de Ambasada Israelului președintelui director general al Radio România

    Vineri 5 mai, în cadrul unei întâlniri la sediul Radio România, ES domnul Reuven Azar, ambasador al statului Israel la București, a oferit domnului Răzvan Ioan Dincă, președinte director general al Societății Române de Radiodifuziune, diploma de recunoaștere a eforturilor sale în dezvoltarea relațiilor bilaterale, în semn de apreciere a contribuției semnificative adusă relațiilor culturale dintre România și Israel, prin programele în limba ebraică ale Radioului Public și proiectele culturale comune. Diploma a fost oferităcu ocazia sărbătoririi a 75 de ani de relații diplomatice neîntrerupte între cele două țări, în cadrul seriei de evenimente festive organizate de Ambasada Israelului în România.

    Serviciul Comunicare şi Relaţii Publice

  • Radio România şi 30 de ani de Francofonie în România

    Radio România şi 30 de ani de Francofonie în România

    Preşedintele Director General al Societăţii Române de Radiodifuziune, Răzvan-Ioan Dincă, a discutat cu reprezentanţii instituţiilor francofone în România despre sărbătorirea, în 2023, a 30 de ani de la aderarea României cu drepturi depline la Organizaţia Internaţională a Francofoniei. Participanţii au creionat evenimente jurnalistice on air şi online, ca şi proiecte comune offline prin care postul public de radio să evidenţieze importanţa limbii franceze şi a activităţii României în Mişcarea Francofonă.

    La întâlnire au participat Artur Mattli, Ambasadorul Elveţiei la Bucureşti, preşedinte GADIF (Grupului Ambasadelor, Delegațiilor și Instituțiilor Francofone din România), Eric Poppe, Reprezentant al Organizației Internaționale a Francofoniei pentru Europa Centrală și de Est, Julien Chiappone-Lucchesi, Directorul Institutului Francez din România şi Mohamed Ketata, Director Regional al Agenţiei Universitare a Francofoniei – Biroul Europa Centrală și Orientală.

  • “Come un cane senza un osso”, produzione RSI di Flavio Stroppini, a Grand Prix Nova 2022

    “Come un cane senza un osso”, produzione RSI di Flavio Stroppini, a Grand Prix Nova 2022

    E’ l’opera drammatico-musicale Come un cane senza un osso del regista e scrittore Flavio Stroppini a rappresentare la Radiotelevisione Svizzera Italiana (RSI) alla X edizione del Festival Internazionale di Teatro Radiofonico Grand Prix Nova, organizzato da Radio Romania dal 14 al 17 giugno a Bucarest.



    Dedicata all’innovazione nel teatro radiofonico, questa edizione anniversaria, che torna in presenza dopo quelle virtuali del 2020 e 2021, ha portato in Romania 33 produzioni di 15 Paesi. I professionisti del settore e il pubblico hanno modo di ascoltarle alla Sala Piccola del Teatro Nazionale di Bucarest, dove l’ingresso è libero, o di seguirle online sul sito www.eteatru.ro.



    Il teatro radiofonico è una componente vitale della nostra memoria culturale, e il significato del suo contenuto diventa ancor più importante nel contesto di una doppia storia culturale: sia on-air che sotto profilo teatrale, ha detto il presidente direttore generale di Radio Romania, Răzvan Ioan Dincă, alla conferenza stampa di presentazione del festival.



    Quest’anno, la giuria è coordinata da Reto Ott, regista, drammaturgo e produttore di teatro radiofonico della SRF, membro dell’EBU – European Broadcasting Union, e dal collega austriaco Andreas Jungwirth, a sua volta drammaturgo e sceneggiatore radiofonico. Reto Ott ha fatto parte della giuria Grand Prix Nova anche nel 2015.



    Per chi conosce la tradizione di Grand Prix Nova, la novità consiste nel fatto che, con questa decima edizione, abbiamo deciso, come organizzatori, che la giuria sia formata dai concorrenti. Quindi, ogni azienda che partecipa con una produzione, deve avere anche un membro nella giuria. E, parlando con i colleghi dopo tre giorni di festival, ci siamo resi conto che è stata un’ottima decisione. La presenza numerosa e attiva dà spazio a discussioni molto belle e interessanti. Come diceva Reto Ott, uno dei coordinatori della giuria, il festival si riconferma, come anche negli anni passati, ma più ancora adesso, una vera arena per dibattiti e scambio di esperienze in materia di teatro radiofonico, il che, naturalmente, ci rende particolarmente lieti, ha spiegato a Radio Romania Internazionale Attila Vizauer, che dirige la Redazione Teatro Radiofonico di Radio Romania, e organizzatore dell’evento.



    Le cose stanno andando molto bene dopo tre giorni di festival, ci ha detto, a sua volta, il regista Flavio Stroppini della RSI. Vivere un’esperienza con così tante narrazioni da luoghi diversi è sempre un qualcosa di estremamente arricchente. Ascoltare come vengono prodotte le fiction audio, i radiodrammi in altre lingue, è sempre un posto nel quale crescere, imparare, confrontarsi e discutere, spiega il regista, che ha visitato Bucarest anche 10 anni fa, sulle tracce del famoso architetto Le Corbusier, per un progetto sempre radiofonico. E’ un piacere ritornare e risentirci un pochettino come a casa, confessa Flavio Stroppini.



    Il regista ci ha raccontato come è nata la sua opera drammatico-musicale Come un cane senza un osso, dedicata alla memoria della leggenda rock Jim Morrison a 50 anni dalla scomparsa, realizzata insieme al compositore Andrea Manzoni e al performer vocale Riccardo Ruggeri, e presentata il 14 giugno, in apertura del Festival, nella categoria binaurale. Il grande ritorno del podcast, del raccontare storie vie radio, ci permette proprio una comunicazione uno a uno, che è un qualcosa di straordinario. E, per fortuna, ci sono dei festival in Europa che hanno capito un po’ di tempo prima che tutto questo succedesse, come il Grand Prix Nova, ha detto ancora Flavio Stroppini.



    I premi della X edizione del Grand Prix Nova saranno conferiti in una cerimonia che sarà ospitata il 18 giugno sempre dal Teatro Nazionale di Bucarest.



    Tutti i dettagli sul festival sono disponibili sul sito www.grandprixnova.ro.





  • SRR consideră decizia referitoare la Radio Chișinău o neînțelegere ce va fi remediată

    SRR consideră decizia referitoare la Radio Chișinău o neînțelegere ce va fi remediată

    Societatea Română de Radiodifuziune are convingerea că a fost o neînțelegere și are semnale că situația privind decizia de interzicere a utilizării toponimicului Chișinău în denumirea postului Radio Chișinău se va soluționa.

    În data de 27.04.2022, în cadrul ședinței Consiliului Municipal Chișinău, Proiectul de Decizie privind utilizarea toponimicului Chișinău a fost respins prin votul majorității consilierilor prezenți. Toponimicul Chișinău a fost utilizat anterior de către Radio Chișinău, parte componentă a Radio România, între 2011-2021, pe o perioada finită de 10 ani și a fost obținut în baza unei proceduri de validare similare.

    Am fost, desigur, contrariați de o decizie ce a primit inițial aviz pozitiv în cadrul Comisiei pentru buget, economie, finanțe, patrimoniu public local, agricultură și problemele suburbiilor a Primăriei Municipiului Chișinău, pentru ca ulterior să fie respinsă în dezbaterea Consiliului Municipal. Considerăm întreaga situație o neînțelegere și avem semnale că va fi remediată. Prin prezența sa, Radio Chișinău a ajutat la menținerea unui peisaj mediatic caracterizat de pluralism, de o voce liberă și independentă, atât de necesare în aceste momente – elemente apreciate de întreaga opinie publică și factori de decizie moldovenești.

    Sigur, în cazul în care rezolvarea va întârzia să apară, S.R.R. va fi, într-adevăr, nevoită să ia toate măsurile necesare – administrative și juridice – pentru îndreptarea cât mai rapidă și în beneficiul ascultătorilor noștri din Republica Moldova a situației postului Radio Chișinău, cântărind atent, în conformitate cu poziția sa, implicațiile tuturor soluțiilor posibile. Sunt încrezător, însă, că nu se va ajunge aici.

    – Răzvan Ioan Dincă, Președinte Director General Societatea Română de Radiodifuziune

    Context

    Având în vedere că la data de 25.01.2022 urma să expire aprobarea inițială de utilizare a toponimicului, în data de 27.12.2021, în termenul legal, a fost depusă și înregistrată la Primăria Chișinău solicitarea de prelungire a permisiunii de utilizare, însoțită de toate actele necesare acestui demers.

    În data de 17.01.2022, a fost expediat proiectul de hotărâre privind acordarea dreptului de utilizare a toponimicului Chișinău atât în denumire, cât și în marca de servicii. Draftul publicat pe site-ul primăriei Chișinău a fost însoțit de avizul pozitiv al Comisiei pentru buget, economie, finanțe, patrimoniu public local, agricultură și problemele suburbiilor. În proiectul de hotărâre pentru acordarea toponimicului este inserat și un articol pentru abrogarea Deciziei anterioare de acordare a toponimicului cu nr.1/4 din 25.01.2012 de la intrarea în vigoare a deciziei.

    Proiectul a intrat în dezbaterea Consiliului Municipal în ședința din data de 21.04.2022, dar nu a fost dezbătut în cadrul ședinței. În data de 27.04.2022 a fost continuată ședința CMC, în cadrul căreia Proiectul de Decizie a fost respins.

    Radio Chișinău

    Parte componentă a Radio România, Radio Chișinău, pe parcursul celor zece ani de emisie, a fost un partener loial tuturor cetățenilor Republicii Moldova, precum și al autorităților centrale și locale, angrenate în procesul de modernizare al țării și de integrare a acesteia în Uniunea Europeană. Radio Chișinău a stabilit standarde înalte în ceea ce privește jurnalismul modern, european, respectul pentru public și pentru informarea corectă și onestă a acestuia. Radio Chișinău este singurul radio din Republica Moldova care emite integral în limba română, istoric fiind primul post regional al Radio România.

  • Acord de colaborare Radio România – Teleradio-Moldova

    Acord de colaborare Radio România – Teleradio-Moldova

    La sediul Radio România a avut loc semnarea Acordului de colaborare dintre Societatea Română de Radiodifuziune şi Compania Teleradio-Moldova”.



    L-am întrebat pe Preşedintele Director General Radio România, Răzvan-Ioan Dincă, despre ce aduce acest acord de colaborare.






    Vlad Ţurcanu este Directorul General al Teleradio-Moldova”. Am stat de vorbă cu dl. Ţurcanu despre acordul de abia semnat.






    La semnarea acordului de colaborare a fost prezent şi Excelenţa Sa Victor Chirilă, Ambasador al Republicii Moldova la București, pe care l-am întrebat ce aşteaptă de la colaborarea dintre posturile publice din România şi Republica Moldova.




  • Naua cumănduseari a Radio România şi a TVR

    Naua cumănduseari a Radio România şi a TVR

    Plenlu andămusitu a Parlamentului vulusi, luni, băgarea pi ipotisi a prezidentăloru a Consiliilor di Administraţie a Societăţlor Români di Radio şi Televiziune, Răzvan-Ioan Dincă, respectiv Dan Cristian Turturică. Ma ninti, atelli doi candidaţ la ipotisili di Prezidentu Director General SRR şi, respectiv, SRTv fură validaţ anterior di Comisiile di cultură.



    Parlamentul lli’apufusi, tutu luni membrilli a Consiliilor di administraţie ali Societati Română di Radiodifuziune şi Societatillei Români di Televiziune.



    Consiliulu di Administraţie al Radio România ari aestă componenţă: Ruxandra Ileana Săraru, Radu-Bogdan Herjeu și Răzvan-Ioan Dincă, di partea a PSD; Radu Alexandru Feldman şi Alexandra Bogdan, di partea a PNL; Liviu Cătălin Popescu, di partea USR; Sorin Faur, di partea AUR; Bodoczi Annamária di partea UDMR; Milan Miroslav Manyura di partea Grupului Minorităţilor Naţionale; Dragoş Gabriel Pătlăgeanu, di partea Prezidentului ali Românie; Maria Ţoghină, di partea a Guvernului; Oana Adina Rusu şi Marius Dorian Tănase di partea a lucrătorloru.



    Membrilli supleanţă suntu: Mircea Pospai, Mihai Moga, Victor Cernea, Gabriel George Basarabescu, Fabian-Cristian Radu, Zahoranszki Brigita-Eva, Roxana Georgeta Gheorghe, Camelia Tatiana Ilie, Răzvan Dumitrescu şi Alin Pop.



    Autoru: Eugen Cojocariu


    Armânipsearea: Taşcu Lala







  • Nouă conducere a Radio România şi a TVR

    Nouă conducere a Radio România şi a TVR

    Plenul reunit al Parlamentului a validat, luni, numirea preşedinţilor Consiliilor de Administraţie ale Societăţilor Române de Radio şi Televiziune, Răzvan-Ioan Dincă, respectiv Dan Cristian Turturică. Anterior, cei doi candidaţi la funcţiile de Preşedinte Director General SRR şi, respectiv, SRTv au fost validaţi anterior de Comisiile reunite de cultură.



    Parlamentul i-a numit, tot luni, pe membrii Consiliilor de administraţie ale Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune.



    Consiliul de Administraţie al Radio România are următoarea componenţă: Ruxandra Ileana Săraru, Radu-Bogdan Herjeu și Răzvan-Ioan Dincă, din partea PSD; Radu Alexandru Feldman şi Alexandra Bogdan, din partea PNL; Liviu Cătălin Popescu, din partea USR; Sorin Faur, din partea AUR; Bodoczi Annamária din partea UDMR; Milan Miroslav Manyura din partea Grupului Minorităţilor Naţionale; Dragoş Gabriel Pătlăgeanu, din partea Preşedintelui României; Maria Ţoghină, din partea Guvernului; Oana Adina Rusu şi Marius Dorian Tănase din partea salariaţilor.



    Membrii supleanţi sunt: Mircea Pospai, Mihai Moga, Victor Cernea, Gabriel George Basarabescu, Fabian-Cristian Radu, Zahoranszki Brigita-Eva, Roxana Georgeta Gheorghe, Camelia Tatiana Ilie, Răzvan Dumitrescu şi Alin Pop.

  • Bukarester Operettentheater neu eröffnet

    Bukarester Operettentheater neu eröffnet

    Das Bukarester Operettentheater Ion Dacian“ hat seit wenigen Wochen ein neues Gebäude: Über 8,7 Mio Euro kostete die Errichtung des modernen Gebäudes für Operetten- und Musical-Aufführungen. Das alte Gebäude hatte das Ceauşescu-Regime 1986 abrei‎ßen lassen, bis zum Bau des neuen Theaters wurden Operetten und Musicals in einem Seitenflügel des Bukarester Nationaltheaters dargeboten.



    Der Direktor der Bukarester Nationaloper, Răzvan Ioan Dincă, erklärte bei der Eröffnungsfeier des neuen Gebäudes des Operettentheaters folgendes:



    Heute haben wir ein neues Theater. Es ist wichtig, ein neues Theater auf der Kulturkarte einer Stadt zu finden. Es geht nämlich nicht nur um ein neues Gebäude, sondern auch um die Tatsache, dass ein Kulturbereich einen weiteren Raum erobert. Das Theater, das einen direkten, kräftigen emotionalen Einfluss hat, entwickelt sich in mehrere Genres. Ein neues Theater bedeutet sowohl für die Sänger des Operetten- und Musical-Theaters »Ion Dacian« als auch für die Zuschauer sehr viel. Es geht nicht um die Einweihung eines Gebäudes, sondern um die Offenbarung eines theatralischen Phänomens. Dieses fu‎ßt auf der Idee der Entwicklung des Theaters in bestimmten Sälen und nicht woanders. Wir leben in einem Jahrhundert, in dem wir wegen Geldmangel keine Gebäude errichten. Was wir tun können, ist, erfinderischen Phänomenen ihren freien Lauf zu lassen.“




    Răzvan Ioan Dincă sagte, es sei das erste Gebäude, das nach 1989 für musikalische Veranstaltungen errichtet wurde:



    Das Operettentheater am Ufer der Dâmboviţa wurde 1986 von Ceauşescu niedergerissen. Die Operette bekam den Studio-Saal des Nationaltheaters, wo sie bis vor dreieinhalb Jahren unter schlechten Bedingungen funktionierte. Vor vier Jahren hat man dem Operettentheater das Grundstück unter dem Gebäude zugeteilt. Heute haben wir ein anständiges Theater mit 550 Plätzen, zwei Foyers, einem Kinderplatz, Proberäumen, Chor, Ballett, Orchester, Solisten, Lagerräumen und einer der besten Drehbühnen. Nach der Anzahl der Plätze ist es der drittgrö‎ßte Saal für künstlerische Darbietungen in Bukarest.“




    Das neue Gebäude des Operetten- und Musical-Theaters Ion Dacian“ liegt im Zentrum der rumänischen Hauptstadt, an der Kreuzung dreier Hauptschlagadern Bukarests, in der Nähe der Rumänischen Nationalbibliothek. Laut dem Direktor Răzvan Ioan Dincă ist das Foyer für Veranstaltungen wie Paris, mon amour“ bestens geeignet:




    Wir wollten, dass die Bühne und der Saal neutral wirken, klassisch und elegant. Sie sollen nur, nachdem das Licht ausgemacht wird, beeindrucken. Wir haben die gewöhnlichen Farben ausgesucht: dunkelgrau, schwarz, weichselrot. Die Bühne ist 14 m breit und 20 m tief und hat mobile Wände. In diesem Jahr werden wir uns um die Umgebung des Theaters kümmern. Wir bauen einen thematischen Park mit Ausblick auf den Dâmboviţa-Fluss und wünschen uns einen kulturell attraktiven Raum.“




    Die Einweihung des neuen Gebäudes wurde von der nationalen Erstaufführung des Musicals Das Phantom der Oper“ von Andrew Lloyd Webber in der Regie von Stephen Barlow markiert. Die erste Auseinandersetzung des Regisseurs mit dem bekannten Musical fand 1986 in London statt. Stephen Barlow erzählt:




    Ich kannte die englische Produktion ganz gut. Deshalb habe ich mir gedacht, es sei nicht in Ordnung, eine Kopie zu versuchen. Ich hätte das falsch gemacht. Es geht ja um einen riesigen Erfolg. Ich musste also etwas anderes bringen. Es gibt immer eine andere Erzählart. Ich habe mir gedacht, dass die Londoner Produktion die Psychose der Gestalt mehr ausnutzen konnte. Ich habe die Handlung auf den Anfang des 20. Jh. verlegt und dachte mir, dass ich dadurch Freudsche Elemente einbringen könnte. Ich glaube, es gibt keine Gestalt, die das Sofa des Psychoanalytikers mehr braucht als das Phantom der Oper. Es ist eine visuelle Veranstaltung, ein wahres visuelles Erlebnis.“