Radio România Internațional

Tag: Răzvan Nicolescu

  • La Roumanie et l’indépendance énergétique

    La Roumanie et l’indépendance énergétique

    La bonne nouvelle c’est qu’à la différence de bien d’autres Etats européens, la Roumanie couvre déjà, de sa propre production, la majeure partie de la consommation interne de gaz. La nouvelle encore meilleure c’est qu’elle pourra se dispenser totalement des importations de gaz russe quand elle aura commencé à exploiter les gisements du plateau continental de la mer Noire. C’est la conclusion de l’étude présentée par Răzvan Nicolescu, ex – ministre roumain de l’Energie et actuel expert du célèbre cabinet d’audit et de conseil Deloitte.



    Le volume total de l’extraction totale de pétrole offshore pourrait s’élever à 170 milliards de mètres cubes, soit une moyenne annuelle de 5 milliards de mètres cubes. Les investissements dans le secteur des hydrocarbures du plateau continental de la mer Noire généreront 26 milliards de dollars de recettes au budget de l’Etat et rajouteront 40 milliards de dollars au PIB de la Roumanie, à l’horizon 2040. Cette estimation, plus prudente que celle des autorités roumaines, repose aussi sur les données techniques de certaines exploitations pétrolières offshore dans le Golfe du Mexique, similaires à celles de la mer Noire. Răzvan Nicolescu: Dans le cas des réserves, les officiels comptent sur 200 milliards de mètres cubes, alors que, selon nos calculs, il s’agirait de 170 milliards. Les études d’impact réalisées par la Commission européenne font état d’une croissance significative des prix du gaz. Nous pensons qu’il y aura un surcroît de production, qui engendrera un impact positif du point de vue de la concurrence et qui atténuera la tendance à la hausse des prix en Roumanie.



    Une fois démarrée l’exploitation du gaz en mer Noire, chaque dollar investi sera triplé, grâce aux effets directs et indirects ou encore dans les secteurs économiques adjacents. Et là, soulignent les experts de l’agence Deloitte, il n’est pas question que de la vente de gaz, mais de toute la chaîne économique qu’entraîne cette ressource. Sorin Elisei, coordinateur du projet, explique: Il s’agit d’investissements d’un montant total de 22,2 milliards de dollars. Le déroulement de ces projets tout au long des quatre phases supposera un nombre moyen annuel de plus de 30 mille employés. Les recettes cumulées du budget de l’Etat devraient augmenter de 26 milliards de dollars. Autrement dit, grâce à ces investissements, la production générera quelque 70 milliards de dollars supplémentaires.



    Deloitte estime également que 65% du gaz iront à la consommation interne, le reste étant destiné à l’exportation, ce qui sera de nature à consolider la position de la Roumanie sur le marché européen du gaz. Sorin Elisei: Sur les 28 pays membres de l’UE, seuls l’Estonie et le Danemark devancent la Roumanie quand il s’agit du taux de dépendance envers les importations de ressources. Je pense que nous pourrions même améliorer notre position dans le classement, laquelle est plus qu’honorable, d’ailleurs.



    Les analystes économiques et de politique étrangère se réjouissent des prévisions des experts de l’agence Deloitte. Ces derniers rappellent que Moscou a maintes fois utilisé à des fins politiques et géopolitiques la dépendance de l’Europe vis-à-vis des hydrocarbures russes et trouvent qu’il est impératif d’identifier et de mettre à profit des ressources alternatives au pétrole et au gaz.

  • România – independenţă energetică?

    România – independenţă energetică?


    Vestea bună e că, spre deosebire de multe alte state europene, România îşi asigură, deja, cea mai mare parte a consumului de gaze naturale din producţia proprie. Vestea şi mai bună e că nu va mai avea defel nevoie de importurile de gaze din Rusia, după ce va începe extracţia zăcămintelor din platoul continental al Mării Negre. Aceasta e concluzia unui studiu prezentat de fostul ministru al Energiei Răzvan Nicolescu, astăzi expert al celebrei agenţii Deloitte. El a explicat că din perimetrele offshore s-ar putea extrage în total 170 de miliarde de metri cubi, adică, în medie, cinci miliarde de metri cubi anual. Investiţiile în sectorul hidrocarburilor din Marea Neagră vor genera venituri la bugetul de stat în valoare de 26 de miliarde de dolari şi un plus de 40 de miliarde de dolari la PIB-ul României până în anul 2040. Estimarea, mai prudentă decât cea a autorităţilor române, se bazează şi pe date tehnice ale unor exploatări offshore din Golful Mexic, similare cu cele din Marea Neagră.



    Răzvan Nicolescu “În cazul rezervelor, oficialii au spus că sunt 200 de miliarde de metri cubi. Noi spunem 170 de miliarde, din calculul nostru. Comisia Europeană, în studiile de impact pe care le realizează, arată o creştere mare a preţurilor la gaze naturale. Noi estimăm că vom avea un surplus de producţie, că acest surplus de producţie va genera un impact pozitiv din punct de vedere concurenţial şi va tempera tendinţa de creştere de preţ în România.” Odată demarată exploatarea gazelor din Marea Neagră, fiecare dolar investit se va multiplica de trei ori, prin efecte directe, indirecte sau în sectoarele economice adiacente. Aici, subliniază experţii Deloitte, nu vorbim doar de vânzarea gazului în sine, ci de tot lanţul economic antrenat de această resursă.



    Sorin Elisei, coordonatorul proiectului “Investiţii de 22,2 miliarde de dolari. Derularea acestor proiecte în toate cele patru faze duce la susţinerea unui număr mediu anual de angajaţi pe toată această perioadă de peste 30 de mii. Veniturile la bugetul de stat cumulate vor fi suplimentate practic cu 26 de miliarde de dolari, şi vorbim de peste 70 de miliarde de dolari generare adiţională de producţie, ca urmare a acestor investiţii. Deloitte estimează că 65% din gaz va fi consumat în România, iar restul va pleca la export, consolidând, astfel, poziţia României pe piaţa europeană a gazelor. Din nou, Sorin Elisei “Din 28 de state membre, la indicatorul dependenţă de importuri de resurse, cred că în faţa noastră se află doar Estonia şi Danemarca. Cred că am putea chiar să ne îmbunătăţim acest loc 3, care este mai mult decât onorabil.” Predicţiile experţilor Deloitte nu-i bucură doar pe analiştii economici, ci şi pe cei de politică externă. Aceştia amintesc că, nu de puţine ori, Moscova a utilizat în scopuri politice şi geopolitice dependenţa Europei de hidrocarburile sale şi apreciază drept vitală identificarea şi valorificarea unor surse alternative de petrol şi gaze.




  • Jurnal românesc – 19.11.2014

    Jurnal românesc – 19.11.2014

    Ambasadorul României la UE, Mihnea Motoc, este noul ministru de Externe, în locul demisionarului Teodor Melescanu. La doar o săptămână de la învestire, Meleşcanu si-a prezentat, marţi, demisia, pe fondul scandalului provocat de maniera în care a decurs procesul electoral în diaspora în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale. Meleşcanu a criticat ceea ce a numit rigiditatea legislaţiei, care nu ar fi permis infiinţarea de noi secţii, şi a pledat pentru introducerea votului electronic şi a celui prin corespondenta. El preluase funcţia de la Titus Corlatean, care a demisionat după primul tur de scrutin, de pe 2 noiembrie. Duminică, mii de cetăţeni români au stat, din nou, la coadă pentru a vota, iar o parte dintre ei n-au reuşit să-şi exercite dreptul de a-şi alege preşedintele. La Torino şi Paris, forţele de ordine au recurs la gaze lacrimogene pentru a-i îndeparta pe protestatarii furioşi. În semn de solidaritate cu diaspora, mii de români au manifestat la Bucureşti şi în alte oraşe mari din ţara.



    Comisia Europeană analizează cererea formulată de România, referitoare la aprobarea unor ajutoare de stat pentru sectorul mineritului din Valea Jiului. Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, alături de o delegaţie formată din reprezentanţi ai administraţiei din domeniu, au solicitat, marţi, la Bruxelles, ca executivul comunitar să accepte, printre altele, ca guvernul să acorde subvenţii şi alte ajutoare de stat de până la 60 de milioane de euro, să fie redus numărul celor vizaţi de disponibilizări sau să se menţină în activitate mina Petrila, care ar trebui închisă anul viitor. Potrivit corespondentului Radio România la Bruxelles, Comisia Europeană nu acceptă, in general, ca autorităţile naţionale să acorde ajutoare de stat, fiindca acestea pot denatura concurenţa.



    Fostul preşedintele Emil Constantinescu a anunţat că în sesiunea inaugurală, de joi, a conferinţei internaţionale “25 de ani de la prăbuşirea dictaturilor comuniste în Europa de Est: privind în urmă, privind înainte” vor fi prezentate, printre altele, mesaje din partea ultimului preşedinte al Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, şi a Regelui Mihai I al României. La Palatul Parlamentului de la Bucureşti vor fi prezenţi 12 foşti şefi de stat post-comunişti din Europa Centrală şi de Est, precum şi personalităţi occidentale care au marcat perioada. Printre aceştia, se va afla fostul preşedinte al Poloniei, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, Lech Walesa, precum şi foştii săi omologi din Republica Moldova, Petru Lucinschi, Bulgaria, Petăr Stoianov, Belarus, Stanislav Shushkevich, Albania, Sali Berisha şi Rexhep Meidani, Slovacia, Rudolf Schuster, Serbia, Boris Tadic, Ucraina, Viktor Iuşcenko şi Leonid Kuchma, şi Letonia, Valdis Zatlers.



    Casa Regală a anunţat că, în onoarea acestora, Regele Mihai I va oferi, joi seara, un dineu oficial. Acesta va avea loc după ce, miercuri, românii din ţară şi din Republica Moldova au fost invitaţi la evenimentul Porţi Deschise, de la Palatul Elisabeta, unde au avut ocazia să ureze La mulţi ani!” Maiestăţii Sale, cu ocazia zilei de naştere şi zilei onomastice. Regele a ieşit în balcon, alături de principesa Margareta şi principele Radu, pentru a saluta musafirii.




    Partidele proeuropene din Republica Moldova conduc în sondajele privind intenţiile de vot la alegerile parlamentare de pe 30 noiembrie. Corespondenta Radio România la Chişinău informează că membrele coaliţiei guvernamentale – partidele Liberal Democrat, Democrat şi Liberal – vor primi, împreună, 38% din voturi, iar opoziţia pro-moscovită, formată din comunişti şi recent creatul partid “Patria”, e creditată cu circa 30 de procente. Acest lucru, avertizează analiştii, nu înseamnă neapărat formarea unei noi coaliţii pro-occidentale, fiindcă relaţiile între liderii PL şi PLDM, Mihai Ghimpu şi, respectiv, Vlad Filat rămân tensionate, din cauza unor acuzaţii reciproce de corupţie. În materie de politica externă opţiunile electoratului sunt împărţite: 49% dintre respondenţi declară favorabili integrării în spatiul estic, iar 51% în cel occidental.

  • Nachrichten 03.10.2014

    Nachrichten 03.10.2014

    BUKAREST: Titus Corlăţean, Rumäniens Au‎ßenminister, hat am Freitag in Bukarest, beim fünften Schwarzmeerraum-Gipfeltreffen für eine erweiterte Zusammenarbeit zur Verwirklichung der echten Entwicklung und Solidarität im Schwarzmerraum teilgenommen. Auf der Gesprächsagenda standen Themen wie der angespannte politische Kontext in der Region und der Impakt des Assoziierungsabkommens der Europäischen Union mit Georgien, der Republik Moldawien und der Ukraine. Au‎ßenminister Corlăţean erklärte, eine der wichtigsten Zielsetzungen Rumäniens sei die Konsolidierung des Potentials im Donauraum — die Donau sei ein Korridor, der die Verbindung zwischen den europäischen Märkten und dem Schwarzen Meer, dem Kaspischen Meer und Zentralasien erleichtert. Rumänien entwickelt bereits konkrete Projekte im Rahmen der Donau-Strategie, die direkte Vorteile für den Scharzmeerraum haben, wie zum Beispiel den Schutz des Meeres, sagte Corlăţean.




    BUKAREST: In Rumänien hat am Freitag der offizielle Wahlkampf für die Präsidentschaftswahlen begonnen. Der erste Wahlgang findet am 2. November statt und eine mögliche Stichwahl wird für den 16. November geplant. 14 Kandidaten treten ins Rennen um die Nachfolge des derzeit amtierenden Staatschefs Traian Băsescu an. 18.550 Wahlbüros sollen im Land und 294 im Ausland eingerichtet, 21 Millionen Wahlzettel gedruckt und 91.000 Stempel hergestellt werden. In Italien werden 51 Wahlbüros, in Spanien – 38, den Vereinigten Stasten – 22 , der Rep. Moldawien – 21, in Gro‎ßbritannien -11 und in Frankreich 9 Wahlbüros eingerichtet. Mehr dazu nach den Nachrichten




    BUKAREST: Traian Băsescu, Rumäniens Präsident ist am Freitag Abend mit dem ungarischen Premier Viktor Orban zusammengekommen. Băsescu hat vor den Gesprächen erklärt, das Treffen habe einen privaten Charakter, deshalb werden keine Pressemitteilungen folgen. Er fügte hinzu, besprochen werden sollen die sogenannten Risiken bezüglich der guten rumänisch-ungarischen Beziehungen. Das Treffen Basescu — Orban kommt auf dem Hintegrund der Aufrufe zur territorialen Autonomie des Szeklerlandes in der Mitte Rumäniens. Hier leben rund 1,5 Million Rumänen ungarischer Abstammung und stellen sechs Prozent der Bevölkerung Rumäniens dar. Der Demokratische Verband der Ungarn aus Rumänien ist Mitglied der bukarester Regierungskolition.




    BUKAREST: Der Direktor des Rumänischen Nachrichtendienstes George Maior hat am Freitag bekanntgegeben, er werde nach den Präsidentschaftswahlen zurücktreten. Maior fügte hinzu, der neue Staatschef müsse nach der Bewertung der Aktivität an der Spitze des Nachrichtendienstes einen Beschluss treffen. Maior, Ex-Sozialdemokrate, wurde 2006 von dem zentrum-rechtsgerichteten Staatschef Traian Băsescu an die Spitze des Auslandsnachrichtendienstes ernannt. Băsescu erklärte damals, er wünsche Personen aus der Opposition, so dass kein Verdacht der Politisierung des Nachrichtendienstes existiere. Im vergangenen Monat ist der Direktor des Auslandsnachrichtendienstes Teodor Meleşcanu (Ex-Mitglied der Nationalliberalen Partei) zurückgetreten, um seine Kandidatur für die Präsidentschaft Rumäniens anzumelden.




    BUKAREST: Rumänien verfügt über eine ausreichende Gasquantität so, dass die Reduzierung der Gasmengen aus Russland nicht besorgniserregend sei – sagte Rumäniens Wirtschaftsminister Constantin Niţă. Der russische Riese Gazprom hat die Gaslieferung nach Rumänien um 13% verkleinert. Răzvan Nicolescu, rumänischer Energieminister, versicherte, dass die Bevölkerung darunter gar nicht zu leiden hat, weil die Reserven den Inlandsverbrauch decken.

  • Energia: la compagnia Electrica alla Borsa di Londra

    Dopo un’offerta pubblica iniziale sottoscritta ad oltre il 200%, le azioni di Electrica sono transazionate sia a Bucarest che a Londra. Il distributore di elettricità romeno ha attirato 444 milioni di euro tramite l’offerta pubblica di giugno, lo Stato trasferendo agli investitori privati il 51% delle azioni.



    “Riteniamo che il coinvolgimento degli investitori privati aumenterà la trasparenza e l’efficacia di Electrica, con un impatto positivo sia sulla sua profittabilità che sul prezzo e sulla qualità dei servizi destinati agli utenti e ai consumatori finali”, ha dichiarato il ministro con delega all’Energia, Razvan Nicolescu, presente, accanto al premier romeno Victor Ponta, all’apertura delle operazioni alla Borsa londinese.



    L’offerta di Electrica, la maggiore mai svolta tramite la borsa romena, ha registrato alcuni aspetti positivi, spiegano gli esperti dell’agenzia di brokeraggio Tradeville, come la doppia sottoscrizione, gli sconti e le sottoscrizioni garantite. Un rapporto dell’agenzia indica un potenziale di crescita delle azioni Electrica del 15% rispetto al prezzo stabilito per l’offerta pubblica, pari a 11 lei per un’azione.



    L’85% del pacchetto di azioni in borsa è offerto agli investitori istituzionali, mentre il resto del 15% alle persone fisiche, come piccoli investitori. Lo Stato si è prefisso di mantenere all’interno della compagnia i soldi ottenuti, come base finanziaria per i piani di investimenti di Electrica nei prossimi anni.



    Si tratta della seconda compagnia romena presente sia a Bucarest che a Londra, dopo che, sei mesi fa, la Romgaz registrava questa prima. Il 12 novembre era stato annunciato come data di entrata in borsa sia a Bucarest che a Londra, già dal lancio dell’offerta pubblica tramite cui lo Stato aveva venduto il 15% delle azioni del generatore di gas naturale.



    Gli investitori hanno acquistato il 36% delle azioni della Romgaz come certificati di deposito alla Borsa di Londra, mentre il 64% è stato acquistato direttamente come azioni trasnazionate alla Borsa di Bucarest.



    Gli analisti spiegano che la crescita del numero di compagnie quotate alla Borsa Valori di Bucarest attirerà un maggior numero di investitori e aumenterà la fiducia delle compagnia private nella quotazione in borsa come ottima alternativa per finanziare i progetti di sviluppo.