Municipiul Buzău
a câştigat titlul de Cel mai bun brand de oraş din Europa, în
cadrul Galei Transform Awards Europe desfăşurată la Londra. Oraşul
românesc a participat la concurs cu logo-ul Buzău – oraş deschis şi
a devansat în finală capitala Franţei, Paris. Este un moment extraordinar
pentru că ne aşează acolo undeva foarte sus şi lumea începe să ştie de noi, şi
din România, dar mai ales din străinătate (…)
acest premiu lansează Buzăul pe mapamond, a declarat primarul
municipiului Constantin Toma. Edilul i-a mulţumit tânărului artist grafic
ieşean Adrian Mironescu, cel care a câştigat în 2018 compeţiţia organizată de
primărie şi a creat brandul Buzău – oraş deschis. În cadrul Galei
Transform Awards 2021, organizată de publicaţia Transform
Magazine, au fost acordate mai multe distincţii, între care premii pentru
cea mai bună soluţie arhitecturală, cea mai bună utilizare a topografiei, cea
mai bună strategie creativă sau cel mai bun proiect de dezvoltare.
Senatorul
social-democrat Titus Corlăţean a iniţiat la Adunarea Parlamentară a
Consiliului Europei o moţiune pentru rezoluţie referitoare la înrăutăţirea
accesului minorităţilor din Ucraina la educaţie în limba maternă. Demersului i
s-au alăturat membrii delegaţiilor parlamentare din Elveţia, Franţa, Germania,
Olanda, Italia, Spania, Letonia, Ungaria, Serbia, Albania şi San Marino.
Corlăţean a explicat că iniţiativa sa vine în contextul în care, din 2017, de
la adoptarea Rezoluţiei APCE privind noua lege a educaţiei din Ucraina, dreptul
la educaţie în limba maternă pentru persoanele aparţinând minorităţilor
naţionale a cunoscut o tendinţă de deteriorare accentuată. Senatorul a arătat
că, în pofida celor două avize ale Comisiei de la Veneţia din 2017 şi 2019,
care menţionau, printre altele, că acţiunea legitimă a Ucrainei de a îşi
consolida utilizarea limbii oficiale nu poate aduce atingere drepturilor
lingvistice ale persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, administraţia
de la Kiev a adoptat alte două acte normative cu impact negativ asupra acestor
drepturi, respectiv Legea privind asigurarea funcţionării limbii ucrainene ca
limbă de stat şi Legea privind educaţia secundară generală completă. Totodată,
semnatarii moţiunii şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la proiectul de lege
privind popoarele indigene despre care spun că, în cazul în care ar fi adoptat
va conferi doar populaţiilor fără corespondent într-un alt stat naţional
dreptul de a îşi dezvolta identitatea etnică, culturală, lingvistică şi
religioasă. Potrivit acestei definiţii, românii, ungurii, polonezii, bulgarii,
grecii şi ruşii din Ucraina nu ar fi consideraţi populaţie indigenă şi ar fi
privaţi de drepturile menţionate. În acest context, Corlăţean cere un
răspuns ferm din partea Adunării Parlamentare a Consiliului
Europei.
Peste 80% dintre
participanţii la un sondaj de opinie realizat de INSCOP au apreciat că românii
sunt priviţi ca cetăţeni de mâna a doua în Europa, în timp ce
aproape 15% nu au fost de acord cu această idee. Întrebaţi care este motivul
principal pentru care românii sunt priviţi în acest fel, 70% au indicat
comportamentul nepotrivit al unor conaţionali care au trăit sau trăiesc în
străinătate, iar circa 28% au dat vina pe atitudinea de superioritate a
cetăţenilor altor state europene. 56% dintre subiecţii sondajului au considerat
că aderarea României la Uniunea Europeană a adus mai degrabă avantaje, iar 35%
mai degrabă dezavantaje. Întrebaţi în ce ţară ar prefera să lucreze sau să
studieze o perioadă mai îndelungată, 42% dintre respondenţi au optat pentru o
ţară din Uniunea Europeană, Statele Unite sau Canada, 3,9% pentru un stat din
Est, precum Rusia sau China, în timp ce aproape 48% au declarat că nu ar pleca
în altă ţară. Sondajul INSCOP, intitulat Neîncrederea publică: Vest vs.
Est, ascensiunea curentului naţionalist în era dezinformării şi fenomenului
ştirilor false s-a desfăşurat în perioada 1-15 iunie, pe un eşantion
reprezentativ de 1.100 de persoane, şi are o marjă de eroare de ±2.95 de
procente.
Regizorul și
scenaristul Radu Jude va prezenta integrala filmelor sale la a 49-a ediţie a
Festivalului de Film de la Rochelle, care are loc între 25 iunie și 4 iulie. Cu
acest prilej vor fi proiectate mai multe filme, majoritatea în prezenţa
cineastului, iar pe 30 iunie Jude va participa la un atelier moderat de
directorul artistic al Festivalului de la Berlin, Carlo Chatrian, şi directorul
general al Arte France Cinéma, Olivier Père. Radu Jude a câştigat anul acesta
Ursul de Aur la Berlinale cu pelicula Babardeală cu bucluc sau porno
balamuc. Lungmetrajul său de debut, Cea mai fericită fată din
lume, a fost recompensat în 2009 cu premiul CICAE la Berlinală. Producţia
Aferim! i-a adus în 2015 Ursul de Argint pentru cea mai bună regie.
Ea a fost urmată de Inimi cicatrizate, care a fost recompensată cu
două premii la Locarno în 2016 şi pentru care Radu Jude a primit trofeul pentru
regie la Festivalul Internaţional de FIlm de la Mar del Plata din Argentina. În
2018, lungmetrajul Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca
barbari a devenit primul film românesc premiat cu Globul de Cristal la
Festivalul de la Karlovy Vary din Cehia, iar anul trecut, filmele sale
Tipografic majuscul şi Ieşirea trenurilor din gară au
fost proiectate în secţiunea Forum a Berlinalei.