Prima parte a
campaniei naționale Informare acasă! Siguranță în lume!, dedicată
tinerilor și elevilor, s-a încheiat cu întâlnirea organizată în județul Alba de
Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, la care a participat secretarul de
stat Lilla Debelka. Evenimentele s-au desfășurat în perioada aprilie – mai în
toate judeţele ţării şi în municipiul Bucureşti şi au avut drept scop
prevenirea și combaterea factorilor de risc la care se expun românii care aleg
să plece peste hotare și, totodată, susținerea procesului de integrare a
conaţionalilor în țările unde au ales să trăiască, să studieze sau să
muncească. MRP transmite că lipsa de informare îi pune adesea pe români în
situații dificile în statele-gazdă, iar ediţia precedenţă a campaniei a produs
rezultate. Potrivit Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane,
numărul victimelor a scăzut cu aproximativ 25% în 2018 față de anul precedent,
evoluţie care este atribuită campaniilor de informare derulate în țară și peste
hotare. Următoarea etapă a campaniei Informare acasă! Siguranță în
lume! se va derula în perioada august-septembrie şi îi va avea drept
ţintă pe adulţii interesaţi să muncească pe teritoriul altor state. Totodată,
MRP a anunţat că intenţionează să extindă campania şi în Republica Moldova
pentru a răspunde solicitărilor venite din partea românilor de peste Prut.
Preşedintele
Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, deputatul
Constantin Codreanu, cere Guvernului modificarea şi declasificarea Anexei la
Strategia Naţională pentru Românii de Pretutindeni care vizează Diaspora,
comunităţile istorice şi Republica Moldova, document care a fost clasificat în
2017 de cabinetul condus de Sorin Grindeanu. Politicianul dă exemplu un program
similar adoptat în Polonia şi valabil pentru perioada 2015-2020, care nu
conţine însă file catalogate drept secret de stat. România şi românii nu
câştigă nimic prin clasificarea informaţiilor privind situaţia comunităţilor
sale înrudite de peste hotare, a declarat Constantin Codreanu. Trecerea
la secret a anexei, spune deputatul, distinge România în peisajul european,
întrucât niciun alt stat de pe continent, fie membru al Uniunii Europene, fie
extracomunitar, nu şi-a clasificat legislaţia în materie de minorităţi.
România ar avea doar de câştigat dacă ar avea curajul să asigure o maximă
transparenţă atunci când trebuie să-şi prezinte obiectiv şi corect, într-un act
guvernamental, minorităţile înrudite şi situaţia lor reală a afirmat
parlamentarul. El apreciază că exemplul polonez în materie trebuie urmat de
către România, deoarece este în beneficiul real al românilor din afara
graniţelor ţării.
Familia Regală a
României sărbătoreşte pe 10 mai Ziua Regalităţii în grădina Palatului Elisabeta
din Bucureşti în cadrul unui eveniment la care sunt invitaţi români din ţară,
din diaspora şi din comunităţile istorice. Manifestarea va cuprinde un concert
în aer liber şi un mic pavilion cu cărţi regale. Printre participanţi vor fi
reprezentanţi ai Parlamentului, membri ai corpului diplomatic, ai Academiei
Române, ai Bisericii Ortodoxe Române, ai Bisericii Catolice, ai Ministerelor
Apărării Naţionale şi de Interne, personalităţi marcante din lumea artei, a
ştiinţei şi a sportului, din domeniul educaţiei şi din presă.
Primăria
municipiului Iași a alocat 500.000 de lei pentru reabilitarea clădirii
Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chişinău, locul în care, în
1918, a fost votată Unirea Basarabiei cu România, transmite presa de dincolo de
Prut. Instituția publică de învățământ superior din capitala Republicii Moldova
este succesoarea Conservatorului de Stat din Chișinău fondat în anul 1940 și a
instituțiilor de învățământ muzical care și-au desfășurat activitatea la
Chișinău începând cu anul 1919.