Tag: reabilitare termica

  • Reabilitarea termică a clădirii Detaşamentului 2 de pompieri din Ploieşti

    Reabilitarea termică a clădirii Detaşamentului 2 de pompieri din Ploieşti

    Luna octombrie a fost luna semnării
    contractelor pe reabilitare termică la Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-
    Muntenia.


    Instituția a avizat mai multe solicitari de
    finanțare pentru creșterea eficienței energetice la clădiri publice din
    județele Prahova, Călărași, Teleorman și Ialomița.


    Un exemplu este Detașamentul 2 de Pompieri
    Ploiești din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență al judetului
    Prahova.


    Proiectul are ca obiective reducerea cu peste
    90 la sută a consumului de energie pentru încălzire, scăderea emisiilor de CO2
    și utilizarea surselor de energie regenerabile.


    Amănunte aflăm de la purtătorul de cuvânt al
    ISU Prahova, Raluca Florentina Vasiloae:


    Clădirea care urmează sa fie renovată a fost
    construită in anul 1976 și are nevoie urgentă de reabilitare, tocmai pentru că
    ne dorim sa evităm un proces de degradare și vrem sa imbunătățim condițiile
    pentru echipele de pompieri.


    Aceste lucrări se vor
    realiza etapizat și presupun anveloparea termoenergetică, schimbarea instalațiilor
    sanitare, electrice și termice și totodată utilizarea resurselor regenerabile,
    inclusiv panouri fotovoltaice.


    Toate lucrările
    trebuie finalizate pana in decembrie 2023 și se vor realiza fără a afecta
    misiunile de intervenție.


    Cam 85 la sută din valoarea
    tuturor lucrărilor eligibile sunt fonduri nerambursabile iar 15 la sută vor fi
    acoperite din bugetul statului.



    Aproximativ 3 milioane de lei sunt bani din
    Fondul European de Dezvoltare Regională, restul fiind contribuția municipiului
    Ploiești.


    Totodată este un alt proiect in lucru pentru
    Detașamentul Mizil care presupune resurse alocate prin Banca Mondială.
    Detașamentul Sinaia
    are același proiect in implementare.
    Detașamentul 1
    Ploiești a fost finalizat.
    Se lucrează acum
    pentru Detașamentul 2 și..


    Singurul detașament
    care urmează să intre și el intr-un proces.. dar nu știm perioada pentru că nu
    avem incă un proiect la care să ne inscriem este pe Detașamentul
    Vălenii de Munte care nu se prezintă tocmai in regulă.



    Tot in octombrie au mai obținut fonduri
    pentru reabilitare termică prin programul Operațional Regional 2014- 2020:
    Inspectoratul Județean de Poliție Călărași pentru sediul
    Poliției Municipale Oltenița, Inspectoratul Județean de Poliție Teleorman și UM
    0735 Ploiești dar și
    Consiliul Județean Slobozia.




  • Spitalul Judeţean de Urgenţă Călăraşi, modernizat cu ajutorul fondurilor europene

    Spitalul Judeţean de Urgenţă Călăraşi, modernizat cu ajutorul fondurilor europene

    Recent, luna trecută, s-a semnat contractul de
    finanțare pentru reabilitarea termică a 4 din cele 7 corpuri de clădiri ale
    spitalului.


    Proiectul a fost posibil datorită implicării
    Consiliului Județean Călărași și Agentiei de Dezvoltare Regională Sud Muntenia.


    Dana Traian de la ADR Sud: Principalele tipuri de lucrări ce vor fi
    realizate sunt: îmbunătățirea izolației termice a anvelopei clădirilor,
    utilizarea surselor regenerabile de energie pentru asigurarea necesarului de energie
    electrică printr-un sistem de panouri fotovoltaice precum și montarea de
    parasolare pe fațadele însorite ale clădirilor.


    Proiectul este finanțat prin Programul
    Operațional Regional 2014- 2020, axa prioritară 3- sprijinirea tranziției către
    o economie cu emisii scăzute de carbon. Termenul de finalizare este 31
    decembrie 2023.


    Bugetul proiectului are o valoare totală de
    11.732.514 lei, din care aproape 10 milioane de lei reprezintă fonduri
    nerambursabile din Fondul European de Dezvoltare Regională, mai mult de 1,5 milioane
    de lei sunt fonduri de la bugetul de stat iar contribuția proprie a
    beneficiarului este de peste 230 de mii de lei.



    Spitalul Județean de Urgență Călărași a fost
    construit de-a lungul timpului, ultimele clădiri datand de prin anii ’70- ’80.


    Corpurile vechi au nevoie urgentă de
    reparații și renovări – pe culoare, pe secții, în saloane și la demisol, unde
    se lucrează in prezent pentru a asigura un minim standard de normalitate. In
    plus se construiește de la zero o clădire nouă, spune managerul spitalului,
    Bogdan Mihai:


    Se construiește o nouă aripă care va prelua
    aproape tot ceea ce încă nu există într-o aripă nereabilitată pe care ulterior
    o vom supune reabilitării. Cred că e singura zona din tară unde se construiește
    un nou corp de clădire de la zero.



    Bogdan Mihai mai spune că este dificil să
    construiești și să funcționezi în același timp, mai ales în pandemie, dar
    susține că vrea să ofere pacienților condiții și servicii medicale de calitate


    Activitatea este destul de greu de gestionat,
    practic avem deschise mai multe șantiere și microșantiere ca să zic așa, în
    corpurile vechi de clădiri unde ne desfașurăm activitatea dar până la urmă avem
    de ales între a construi ceva sau a ne complace și a sta așa.. să ne gândim cum
    putem să nu facem.. Cred că abordarea trebuie să fie: cum putem să facem!




  • Unitățile de învățământ din Argeș și Dâmbovița se extind și se modernizează cu fonduri europene

    Unitățile de învățământ din Argeș și Dâmbovița se extind și se modernizează cu fonduri europene

    Recent s-au semnat contractele de
    finanțare pentru dezvoltarea infrastructurii învățământului tehnic liceal și
    profesional din localitățile Titu- județul Dâmbovița și Topoloveni- județul
    Argeș.


    Amănunte despre reabilitarea și
    modernizarea liceului din Titu aflăm de la Daniela Traian- director adjunct
    dezvoltare și comunicare la ADR Muntenia Sud:


    În cadrul acestui proiect intervențiile preconizate vizează
    lucrări de reabilitare termică, modernizare și extindere a unor corpuri de
    clădire în vederea asigurării unui cadru optim de instruire a elevilor in
    specializările sculer- matrițer, sudor și cofetar- patiser.


    De asemenea, se are în vedere configurarea exterioară a terenului
    și a zonelor de circulație, construirea a două terenuri de sport precum și amenajarea
    spațiilor verzi.



    Valoarea totală a proiectului
    este de aproape 18 milioane de lei din care peste 14 milioane 500 de mii din
    Fondul European pentru Dezvoltare Regională.


    Al doilea proiect se referă la
    liceul din Topoloveni:


    Cu sprijin financiar european vor fi realizate lucrări de
    reabilitare și modernizare a unui corp de clădire și de construcție a unui nou
    edificiu ce va cuprinde săli de clasă, cancelarie, ateliere, laboratoare, sală
    de festivități și spații administrative.


    Cu această ocazie se vor achiziționa și echipamente educative
    moderne precum și mobilier adecvat procesului educațional.



    În acest caz investiţia se
    apropie de 9 milioane de lei din care 7 milioane 400 de mii- fonduri europene.


    Ambele proiecte se derulează prin
    Regio- axa prioritară 10 și trebuie să fie gata până în 2023.


    Daniela Traian mai spune că până
    în prezent la nivelul regiunii Sud Muntenia s-au depus 1.796 de proiecte prin
    care se solicită peste 10 miliarde de lei. Dintre acestea s-au semnat 761 de
    proiecte în valoare de 6,6 miliarde de lei:


    Avem în momentul de față deschisă o linie de finanțare destinată
    IMM-urilor din regiunea Sud Muntenia, din cele 7 judeţe componente, respectiv
    Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman.


    Până la data de 30 noiembrie întreprinderile mici și mijlocii din
    mediul urban și cele mijlocii din mediul rural pot depune proiecte.


    Valorile nerambursabile minime solicitate sunt ceva mai mari decât
    de obicei, vorbim și de investiții mai mari, ceea ce înseamnă că valoarea minima
    pornește de la 1,5 milioane de euro și poate ajunge până la maximum 6 milioane
    de euro.






  • Lucrări de reabilitare termică a Colegiului Naţional „Traian Lalescu” din Reşiţa

    Lucrări de reabilitare termică a Colegiului Naţional „Traian Lalescu” din Reşiţa

    Printre lucrările realizate în acest proiect au fost izolarea termică a fațadei, termo-hidroizolarea acoperişului, termoizolarea planşeului peste ultimul nivel şi parter, reabilitarea instalaţiilor interioare de încălzire şi de furnizare a apei calde şi reci, dar şi refacerea sistemelor de preluare şi colectare a apei pluviale. De asemenea, proiectul a inclus montarea unei centrale termice noi, instalarea de panouri solare şi panouri fotovoltaice, implementarea unui sistem de climatizare realizat cu ventiloconvectori şi a unui sistem de ventilaţie mecanică cu recuperarea căldurii, implementarea unui sistem integrat de management energetic al clădirii, lucrări de înlocuire a tâmplăriei interioare, precum şi crearea de facilităţi pentru persoanele cu dizabilităţi. Rezultatul acestor măsuri de eficientizare energetică va fi scăderea emisiilor CO2 cu aproximativ 73%.


    În această perioadă se lucrează intens şi la modernizarea spaţiilor exterioare, iar investiţia este de la bugetul local, de acestă dată, spune primarul Ioan Popa:

    Am decis să dărâmăm gardul de beton prin care nu se vedea nimic şi nimeni nu ştia ce este dincolo. În locul lui, vom face un gard dintr-un fier forjat pentru că ne-am dorit ca de pe trotuar, de pe strada Petru Maior, să se vadă că este un liceu emblematic, un colegiu de înaltă ţinută. În acelaşi timp am vrut să se vadă investiţia pe care am făcut-o cu fonduri europene, panourile fotovoltaice, care se rotesc după soare şi care vor asigura treisfert din consumul electric al liceului. Împrejmuirea nu era prinsă în proiectul european. Tot noi vom reface curtea liceului, tribunele şi spaţiul de joc şi am alocat de la bugetul local un milion de lei pentru aceste lucrări suplimentare.


    Treptele care asigură accesul elevilor la Colegiul Traian Lalescu dinspre cartierul reşiţean Moroasa, vor fi şi ele modernizate. Lucrările sunt incluse în proiectul de amenajare pietonală a străzii Bielefeld, tot un proiect prin Programul Operațional Regional. Acesta presupune realizarea şi a altor construcţii în zonă, care să faciliteze circulaţia pietonilor.

    La intersecţia cu bulevardul A.I. Cuza va fi ridicat asfaltul la nivelul trotuarului, astfel încât şoferii vor fi nevoiţi să încetinească, chiar şi atunci când semaforul nu funcţionează. În plus, la capătul străzii Bilefeld spre Bulevardul Revoluţiei din Decembrie va fi construit un pod pietonal peste Bârzava.


    Primarul Ioan Popa a mai spus că inaugurarea oficială a lucrărilor de la Colegiul Traian Lalescu se va face în toamnă, atunci când va începe anul şcolar.

    Fondurile nerambursabile pentru reabilitarea cladirilor publice sunt acordate in cadrul prioritatatii de investitii 3.1: Eficienta energetica, Operatiunea B. Cladiri publice a Regio-Programul Operational Regional. Acest apel de proiecte a avut o alocare de fonduri nerambursabile (din Fondul European pentru Dezvoltare Regionala si din Bugetul de stat) ce totalizeaza 34,19 milioane euro pentru Regiunea Vest.


  • Reabilitarea Colegiului Tehnic de Transporturi din Piatra Neamț

    Reabilitarea Colegiului Tehnic de Transporturi din Piatra Neamț

    Fondurile europene,
    oportunități financiare reale pentru investiții, proiecte ale administrațiilor
    publice locale. Banii sunt folosiți pentru o gamă întreagă de planuri, de la
    modernizări de drumuri la perfecționarea personalului și dotarea unor instituții.



    Ei bine, în această enumerare , cu siguranță,
    intră și lucrările care pot rezolva o serie de probleme la unitățile de
    învățământ.


    În ce fel, un răspuns îl oferă la rubrica
    Euranet Plus, primarul orașului Piatra Neamț, domnul Dragoș Chitic. Așadar,
    lucrări de modernizare, mai exact?




    Da, într-adevăr și
    pentru Primăria Piatra Neamț atragerea de fonduri europene reprezintă o
    prioritate. În acest sens, avem
    pregătite 32 de proiecte din fonduri nerambursabile europene, majoritatea în
    cadrul Programului Operațional Regional, cu o valoare estimată de 92 de
    milioane de euro. Până la acest moment, sunt deja 17 contracte semnate,
    însumând peste 35 de milioane de euro, proiecte aflate în diverse stadii. Un
    capitol important îl reprezintă reabilitarea infrastructurii educaționale și,
    aici, pornim de la creșe și mergem până la liceele tehnologice și alte licee
    din municipiul Piatra Neamț. Un ultim contract semnat este în valoare de 2,9
    milioane de euro, care privește reabilitarea modernizarea și dotarea Colegiul
    Tehnic de Transporturi din Piatra Neamț, un colegiu important, o investiție de
    care beneficiază 635 de elevi și 50 de cadre didactice.




    În cadrul acestui
    proiect vor fi realizate lucrări de reabilitare
    termică a clădirii, reabilitarea acoperișului, precum și dotări
    specifice pentru creșterea și îmbunătățirea infrastructurii educaționale de la acest colegiu din Piatra Neamț. De
    precizat faptul că toate proiectele pe care le-am depus în cadrul Programului
    Operațional Regional, inclusiv acesta, beneficiază de o finanțare în proporție
    de 98% din partea Uniunii Europene, contribuția proprie fiind de doar 2%.




    Care este orizontul
    de timp în ceea ce privește finalizarea
    acestor lucrări la Colegiului Tehnic de Transporturi, având în vedere că
    documentele au fost semnat la începutul lunii aprilie?

    Ca și termen de
    implementare a proiectului estimăm maxim
    anul 2022 pentru recepția finală.


  • Proiect pentru reducerea poluării la Inspectoratul de Jandarmi Constanţa

    Proiect pentru reducerea poluării la Inspectoratul de Jandarmi Constanţa

    Poluarea aerului concurează cu fumatul,
    ca principală cauză a reducerii speranţei de viaţă – arată un studiu, citat de
    BBC. Boli de plămâni, cancer, boli de inimă
    şi atacuri cerebrale, toate au legătură cu poluarea aerului, în special cu
    emisiile de carbon provenite din arderea combustibililor fosili.



    Cercetătorii germani susţin că lumea se
    confruntă cu o pandemie de poluare a aerului. Ei afirmă că poluarea ar trebui tratată
    cu aceeaşi seriozitate ca alte ameninţări ale sănătăţii publice, printre care
    fumatul, malaria şi HIV/SIDA.



    Potrivit experţilor germani, poluarea aerului
    ucide de 19 ori mai multe persoane decât malaria, de nouă ori mai multe
    persoane decât HIV/SIDA şi de trei ori mai multe decât alcoolul. În acest context, trebuie menţionat
    faptul că jumătate dintre aceste decese sunt cauzate de boli coronariene şi
    accidente vasculare cerebrale.


    Potrivit oamenilor de ştiinţă germani,
    cea mai afectată regiune de pe glob este Asia. Totodată, cea mai nefavorabilă situaţie
    la capitolul poluarea aerului în ţările europene se înregistrează în Bulgaria,
    Ungaria şi România.
    Este şi unul dintre motivele pentru care
    politica verde va beneficia de o finanţare substanţială, din bugetul Uniunii
    Europene, în perioada următoare – spun experţii din domeniu.


    Încet, încet şi autorităţile din România
    încep să ia unele măsuri şi să dezvolte proiecte mai prietenoase cu mediul. De la campanii
    de ecologizare şi de încurajare a reciclării până la achiziţia de autobuze
    electrice pentru transportul în comun.


    Un proiect
    prietenos cu mediul se va derula şi la Inspectoratul Judeţean de Jandarmi
    Constanţa. Conducerea instituţiei a semnat recent,
    un proiect cu finanţare europeană, privind reabilitarea termică a clădirii.


    Reprezentanţii jandarmeriei au menţionat
    că obiectivul principal al proiectului este creşterea eficienţei energetice,
    fiind asigurată îmbunătăţirea condiţiilor de lucru ale jandarmilor.


    Purtătorul
    de cuvânt al Inspectoratului Judeţean de jandarmi Constanţa, Răzvan Ivan:




    Un proiect cu finanţare europeană nerambursabilă
    privind creşterea performanţei energetice a pavilionului comandamentului
    Inspectoratului Judeţean Constanţa, în valoare de peste 6 milioane 200 de lei.
    Investiţia se încadrează pe axa prioritară 3 şi vizează tranziţia către o
    economie cu emisii scăzute de carbon. Prin această investiţie se estimează o
    reducere semnificativă a gazelor cu efect de seră.




    Concret, nivelul anual al gazelor cu
    efect de seră emise, va fi redus de la 70 de tone de dioxid de carbon pe an la
    22 de tone, se arata într-un comunicat de presa transmis de Inspectoratul
    Judeţean de jandarmi Constanţa.


    Proiectul are valoarea de peste 6
    milioane de lei şi se încadrează în programul operaţional-regional 2014 – 2020.


  • Infrastructura spitalicească de la Dorohoi, în zodia fondurilor europene

    Infrastructura spitalicească de la Dorohoi, în zodia fondurilor europene

    Peste 20 de milioane de lei pentru eficientizare
    energetica, aparatură nouă și extinderi de clădiri. Informatii oferite de
    primarul Dorin Alexandrescu.




    Fonduri europene pe care le pot folosi
    administrațiile publice locale pentru a găsi soluții la diferite provocări.
    Este vorba, în unele cazuri, despre pregătirea celor care lucrează în cadrul
    primăriilor și direcțiilor subordonate, dar și despre bani pentru modernizarea
    infrastructurii rutiere; iar de această dată, a instituțiilor medicale.
    Raportarea este la ceea ce se întâmplă la Dorohoi, municipiu în județul
    Botoșani. Avem vești legate de semnarea unui contract de finanțare prin
    Programul Operațional Regional aferent perioadei 2014 – 2020. Informații, în
    acest sens, sunt oferite de edilul urbei, Dorin Alexandrescu:




    Da, într-adevăr, prin POR, am obținut finanțări pentru sănătatea
    dorohoienilor. Mă refer aici la Spitalul Municipal, unde avem două proiecte:
    unul, modernizarea ambulatoriului; valoarea totală a proiectului este de 10,9
    milioane de lei și lucrările constau în extinderea clădirii atât pe orizontală
    cât și pe verticală, dotarea cu lifturi și refacerea tuturor izolațiilor
    termice în așa fel încât pierderile de căldură să fie mai mici.




    Cu siguranță, și aparatură nouă.





    Și, de asemenea, vor fi dotări cu echipamente
    noi necesare desfășurării actului medical: instalație de radiologie digitală,
    ecograf, echipamente pentru analize medicale, echipamente pentru terapii de
    recuperare și alte dotări de acest fel.




    Cel de al doilea proiect?




    Al doilea proiect este intitulat
    Eficientizarea energetică a clădirilor Secție Materno-Infantil si Bloc
    alimentar – spălătorie din cadrul Spitalului Municipal Dorohoi. Valoarea
    totală a proiectului este de 21,5 milioane de lei și acest proiect vizează
    recompartimentarea și refuncționalizarea blocului materno – infantil și
    reabilitarea termică a clădirilor de la
    blocul alimentar și spălătorie.




    Când vor fi finalizate cele două proiecte?




    Aceste două proiecte vor fi finalizate în
    anul 2021 și de menționat că sunt în proceduri de achiziție pentru proiectare
    și execuție lucrări.




    Spitalul Municipal de la Dorohoi ce
    adresabilitate are?




    Atât pentru locuitorii municipiului Dorohoi,
    cât și pentru toți locuitorii care sunt în regiunea de nord – est a județului
    Botoșani.

  • Programul Operaţional Regional, în sprijinul transportului public din Craiova

    Programul Operaţional Regional, în sprijinul transportului public din Craiova

    Aproape
    paralizată la orele de vârf, circulația din Craiova poate fi resuscitată prin
    sistematizarea și modernizarea mijloacelor de transport în comun.


    Peste
    80 de milioane de Euro a atras Primăria prin Programul Operațional Regional
    2014-2020, Axa 4.1.1


    O
    parte din investiții ne sunt prezentate de domnul Mihai Genoiu, edilul cetății banilor.


    Craiova
    se află tot în topul absorbției de fonduri europene, spunîndu-vă că, la ora
    aceasta, față de bugetul alocat de Comisia Europeană, prin POR, de 4o de
    milioane de euro, la Craiova se vor depune proiecte în valoare de peste 150 de
    milioane euro pe fonduri europene, din care pentru peste 85 de milioane au fost
    déjà semnate contractele de finanțare. Partea de Axă 4.1.1 care înseamnă
    transport în comun și reducerea emisiilor de bioxid de carbon are deja în
    contractare 17 tramvaie și în curs de perfectare a protocolului pentru cele 38
    de autobuze electrice.


    Pe
    lângă achiziția de mijloace de transport în comun modern se va realiza și reabilitarea
    depoului de tramvaie. Din anul 1987, când a fost dat în funcțiune, acesta nu a
    beneficiat de nicio investiție.


    Depoul de tramvaie care a intrat în proprietatea
    primăriei în cursul lunii decembrie, anul trecut, va face obiectul unui proiect
    european, pentru că nu puteam să venim cu tramvaie de ultima generație și să le
    întreținem într-un depou vechi de câteva zeci de ani. Cele mai mari investiții
    vor fi făcute la calea de rulare din cadrul depoului și la firul de contact,
    care sunt reabilitate pe restul căii de rulare.


    În același timp sunt modificări care se fac și la
    structura depoului, la reabilitarea termică a construcției, și bineânțeles ceea
    ce este cel mai important, dotarea cu tehnologie de întreținere pentru dotarea
    la nivelul actual a tramvaielor.


  • Programul Operațional Regional 2014-2020 continuă să finanţeze investiţiile din România

    Programul Operațional Regional 2014-2020 continuă să finanţeze investiţiile din România

    POR
    este unul dintre programele operaționale din perioada de programare 2014-2020
    elaborate de România şi adoptate de Comisia Europeană, fiind finanţat din unul
    din Fondurile Europene Structurale și de Investiții ale Uniunii Europene -
    Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR).


    Programul
    Operațional Regional 2014-2020, adoptat de Comisia Europeană pe data de 23
    iunie 2015, continuă sa finanțeze investițiile pe care le-a sprijinit și în
    perioada 2007-2013: dezvoltare urbană, infrastructură socială, de sănătate și
    educațională, IMM-uri, drumuri județene, turism, patrimoniu cultural,
    reabilitări termice de blocuri, dar va finanța și noi categorii de proiecte
    față de programul precedent: transport public urban, reabilitarea termică a
    clădirilor publice, regenerare urbană, sprijinirea comunităților dezavantajate,
    entități de transfer tehnologic. Situaţia în vestul ţării este una bună, spune
    directorul general al Agenției pentru Dezvoltare Regională Vest, Sorin Maxim:


    Alocarea
    financiară pentru Regiunea Vest (FEDR, buget de stat și buget local),
    gestionată de ADR Vest, este de 642,51 milioane euro (conform realocare
    aprobată de CMPOR în iunie 2018). Până în prezent, în cadrul Programului
    Operaţional Regional 2014 – 2020 (POR 2014 – 2020), la Agenţia pentru
    Dezvoltare Regională Vest, au fost depuse 907 proiecte, valoare totală de
    1.463,82 milioane euro, valoarea finanțării nerambursabile fiind de 1.267,46
    milioane euro.


    În
    cadrul apelurilor de proiecte dedicate SUERD, la nivelul județului
    Caraș-Severin au fost depuse 33 de proiecte, în valoare totală de 109 milioane
    euro, a mai spus directorul ADR Vest.


  • Fonduri europene pentru reabilitare termică în Cluj-Napoca

    Fonduri europene pentru reabilitare termică în Cluj-Napoca

    Peste 2500 de apartamente din Cluj-Napoca vor fi reabilitate termic în această toamnă. Valoarea fondurilor europene necesare pentru aceste lucrări este de 13,5 milioane de euro.

    Regiunea de Nord-Vest este pe primul loc în România în privința finanțărilor europene pentru reabilitarea termică a blocurilor, iar primăria Cluj-Napoca ocupă locul fruntaș în această zonă a țării. La începutul anului 2018, municipalitatea clujeană a depus spre finanțare 10 proiecte pentru reabilitarea a 58 de blocuri din oraș. Potrivit primarului Emil Boc, orașul are aproximativ 1600 de blocuri vechi din care 250 de blocuri au fost deja reabilitate. La acestea se adaugă alte câteva sute reabilitate pe cheltuiala proprietarilor, în regim complet privat.

    În cazul reabilitărilor făcute de administrația locală cu bani europeni prin Programul Operațional Regional 2014-2020, 60% din cheltuieli sunt finanţate din fonduri europene. Restul de 40% se împarte între primărie, care plătește 15%, și asociaţiile de proprietari, care suportă 25% din bani.

    Interesul clujenilor pentru acest program este deosebit de mare, spune Iulia Perșa, responsabil de comunicare în cadrul Primăriei. Prin aceste proiecte ne propunem creșterea eficienței energetice, prin îmbunătățirea izolației termice, hidroizolarea anvelopei clădirii și lucrări de reparații la fațade. Având în vedere interesul major pe care îl manifestă clujenii față de reabilitarea blocurilor în care locuiesc, Primăria derulează în prezent proiecte europene prin care se vor reabilita 58 de blocuri, în total 2511 apartamente. Valoarea totală a proiectelor este de 63.140.296 de lei, adică peste 13,5 milioane de euro.

    În afară de lucrările pentru reabilitarea și izolarea fațadelor, la blocurile cuprinse în aceste programe de reabilitare termică se execută înlocuirea tâmplăriei la ferestre și la ușile de acces în clădire, se modernizează sistemul de încălzire, se reabilitează și se modernizează instalația de distribuție a agentului termic. De asemenea, corpurile de iluminat din spațiile comune pot fi înlocuite cu unele care au o eficiență energetică ridicată și durată de viață mai mare.

    Prin aceste lucrări de reabilitare termică se urmărește nu doar utilizarea eficientă a resurselor de energie, în conformitate cu Strategia Europa 2020, ci și îmbunătățirea condițiilor de confort interior al locuitorilor. În plus, există un avantaj finnaciar care nu este de neglijat: potrivit specialiștilor Regiei de Termoficare, după izolarea unui imobil, facturile la încălzire scad cu 20, până la 30 la sută, creșterea eficienței energetice depinde și de materialele din care a fost ridicată clădirea: cărămidă sau beton. Lucrările de reabilitare a celor 58 de blocuri începute în această toamne se vor finaliza în primăvara anului 2019.



  • Sistemul sanitar sibian se schimbă la față cu fonduri europene

    Sistemul sanitar sibian se schimbă la față cu fonduri europene

    Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu va fi modernizat cu
    bani europeni.


    La
    mijlocul acestei luni, Consiliul Județean Sibiu a
    semnat cu ADR Centru contractul de finanțare pentru un proiect destinat
    reabilitării termice a trei dintre clădirile Spitalului Clinic Județean de
    Urgență Sibiu, în cadrul Programului Operațional Regional 2014 – 2020
    .

    Astfel,
    peste 11 milioane de euro, din care aproximativ 85% fonduri europene
    nerambursabile, vor fi investite în reabilitarea termică a trei dintre clădirile
    spitalului.

    Care
    sunt aceste clădiri ne spune președintele Consiliului Județean Sibiu, Daniela Cîmpean: Este vorba despre clădirea unde
    funcționează secțiile clinice de Neonatologie, Obstetrică Ginecologie,
    Cardiologie I și II, Laboratorul Clinic de Radiologie, Blocul chirurgical,
    construit în 1913, care adăpostește în prezent secțiile Chirurgie I și II,
    Ortopedie, Urologie și Neurochirurgie, Secția clinică dermato-venerologie,
    construită în 1904.





    Proiectul
    prevede refacerea instalațiilor de apă-canal, a rețelelor termice și electrice,
    repararea fațadelor.


    De asemenea, saloanele vor avea aer condiționat, vor fi amenajate săli
    de cursuri, în spațiul în care acum funcționează un magazin și un restaurant.


    Totodată,
    clădirea noului spital va beneficia de un nou lift care va urca până pe terasă.


    În
    urma modernizării, spitalul județean va utiliza pentru prima oară energie regenerabilă, iar
    prin reabilitarea termică a celor trei clădiri se va realiza o economie de
    energie și o economie financiară de minimum 45% și maximum 76% față de situația
    din prezent.

    De
    asemenea, gazele cu efect de seră vor fi semnificativ reduse, fapt ce va
    contribui la o mai bună calitate a aerului în zona centrală a orașului.


    Lucrările
    propriu-zise sunt programate pentru
    perioada mai 2019-septembrie 2021.


    Spitalul Clinic Județean
    de Urgență nu este singura unitate medicală din județul Sibiu care se
    modernizează cu bani europeni. De curând au fost semnate contracte de
    finanțare, tot prin POR, prin care se va realiza reabilitarea termică a unor
    clădiri din cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie și din cadrul Spitalului de
    Psihiatrie din Sibiu.