Radio România Internațional

Tag: reactii

  • Reacţii la alidzearea alu Donald Trump

    Reacţii la alidzearea alu Donald Trump

    Mulțâ lideri politiț ditu tutâ lumea reacționarâ, âlli deadirâ hiritimati a republicanlui Donald Trump, ți ș-aspusi anâchiseara tu alidzerli prezidențiali ditu SUA. Ninti s-bitiseascâ misurarea a voturloru, elu avea 270 di electori di cari avea ananghi ta s-poatâ s-hibâ aleptu. Elu agiumsi, ași, doilu prezidentu americanu cu dauâ mandati ți nu yinu unu upâ alantu. Prezidentul di tora, Joe Biden, ș-candidata dimucratâ Kamala Harris âlli deadirâ hiritimati a prezidentului aleptu Donald Trump ti azvindzearea a lui. Joe Biden lu câlisi la Casa Albâ și şi-aspusi borgea ta s-asiguripseascâ unâ trițeari fârâ cripări, cundillindalui simasia ta s-lucreadzâ ti fâțearea unâ ali vâsilie.

    „Rezultatlu a alidzeriloru prezidenţiali ditu SUA nu easti ațea ți vream, ama lipseaști s-him di câbuliˮ, dzâsi, tu arada a llei, Kamala Harris, tu un discursu țânutu la Universitatea Howard ditu Washington. Liderilli ivropeañi cundilliarâ ligâturli streasi anamisa di Ivropa ș-America, dândalui hiritimati alu Donald Trump, că amintă alidzerli ti prezidentu ali SUA.

    Prezidenta ali Comisie Ivropeanâ, Ursula Von Der Leyen, âlli deadi „hiritimatiˮ alu Donald Trump ti anâchisearea tu alidzeri, iara prezidentul a Consiliului Ivropean, Charles Michel, cundille „suțata susto” şi „ligâtura istoricâ” anamisa di Uniunea Ivropeanâ şi Statili Uniti. Prezidentul ali Frânţille/Galie, Emmanuel Macron, tâxi s-lucreadzâ deadunu cu canțilarlu ghirmanu Olaf Scholz ti unâ Ivropâ ma vârtoasâ, minduindalui la „năulu contextuˮ.

    Tu idyiul chiro, premierlu britanicu Keir Starmer dzâsi că aşteaptâ cu mirachi s-lucreadzâ cu Donald Trump tu añilli ți yinu. Secretarlu gheneral ali NATO, premierlu di ma ninti Mark Rutte, dzâsi că poziţia di lider al Donald Trump va s-hibâ „diznău di thimelliu ta s-țânâ suțata a noastâ vârtoasâˮ.

    Liderul di Beijing, Xi Jinping, lu lo pi telifoni pi anâchisitorlu a alidzeriloru prezidenţiali ditu SUA şi angrică tu moabeti pi ligâtura „susto, sânâtoasâ şi ti lungu chiroˮ anamisa di dauli puteri. „Avemu umutea că dauli părţâ va s-apărâ nomurli a tiñillei, a bânarillei tu irini ș-a lucurlui deadunu hârlâticu’, dzâsi Xi Jinping, ți zburâ ti „aflarea ali un cearei uidisiâ ta s-achicâseascâ China şi Statili Uniti tu aestâ nauâ etâ.ˮ Elu cundille că unâ ligâturâ bunâ anamisa di Beijing şi Washington va s-aducâ hâiri emu a dauloru vâsilii, emu a lumillei.

    Prezidentul ali Ucrainâ, Volodimir Zelenski, zburâ pi telifoni cu Donald Trump, âlli deadi hiritimati ti azvindzearrea a alideriloru, azindzeari numâsitâ di elu istoricâ ş-susto. Zelenski dzâsi că s-achicâsi cu elu ta s-țânâ unu dialogu stresu şi „s-creascâ lucurlu deadnu” anamisa di Ucraina şi SUA.

    Ditu Românie, șeflu a statlui, Klaus Iohannis, dzâsi că Bucureștiul easti unu aliatu strateghic vârtosu ş-activ a Washington-lui. Tu arada a lui, premierlu Marcel Ciolacu dzâsi că România easti etimâ s-lucreadzâ ti anvârtușarea a suțatâllei strateghicâ cu Statili Uniti.

     

     

    Autor: Leyla Cheamil

    Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan

     

     

     

  • Nãi reacţii la atacurli fapti tu Israelu

    Nãi reacţii la atacurli fapti tu Israelu


    Prezidentulu Klaus Iohannis declarã, sâmbătă, Lisabona, că ataca teroristã di mari, nica ş-ma mari, ţi easti faptã tu Israelu ari un potenţialu multu nfãrmãcatu/ multu toxicu, ta s-u-aspargã, multu di multu, catastisea di tu Orientulu di Mesi. Di cabaia kiro, comunitatea internaţională cilãstãseaşti s’yinã cu cearei tru zonă şi, ti amãrtie, adzã avemu un evenimantu cari nã toarnã cabaia multu tu kirolu di ma ninti. U-avemu nãdia, ama, că lucãrli va s’bagã pi aradã, ti şcurtu kiro şi lumea tutã va ş-si toarnã pi measa di pãzãrãpseri diplomatiţi, spusi prezidentulu Iohannis tru cadurlu a nãscãntoru declaraţii comuni ndrupãti di omologlu portughedzu, Marcelo Rebelo di Sousa.



    El nãpoi spusi, că România cutugurseaşti sertu ataca teroristã tu Israelu. Himu solidari cu Israelu şi cundilleaiu că Israelu ari ndreptulu limbidu ti autoapărari şi tru aestă catastisi, nica spusi caplu a statlui.



    Iohannis declarã că anvãrliga di 800-900 di româñi suntu Israel, mulţã di elli hiindaloru turişti, şi că s’caftã cearei ta s’lli-aducã tu vãsilie aţelli ţi voru sã s’toarnã ntrãoarã tu patridã, lucru cari va s’hibã di cãuli tu şcurtu kiro.



    Autorităţli români caftă cearei ta s’lli-aducã cãtu cama ntrãoarã tu patridã aţelli aproapea 800 di români, ţi suntu hãgilãki tru Israel, vãsilie iu s’apufusi catandisea di polimu di itia a atacurloru nkisiti di minarea Hamas, declarã premierlu Marcel Ciolacu.



    Ministerlu român a Afaceror Externe (MAE) apufusi s’bagã pi lucru Celula di Criză pi livelu a Ministerlui, aesta hiinda tru ligãturã niacumtinatã cu ambasada ali Românie tu Tel Aviv, cu Oficilu di reprezentari ali Românie tu Ramallah şi cu Delegaţia UE ditu Israel, şi veaglle cu ngãtanu catastisea ditu teren cu scãpolu ta s’da agiutoru a cetăţeañilor români cari caftã asistenţă consulară.



    MAE nãpoi u dimãndã hãbarea-a llei mutrindalui criştearea livelu di alertă di călătorie tră Statlu Israel, tru cari s’faţi urminie a cetăţenilor români cari suntu, tranziteadză icã au naeti s’urdină tru Israel, s’mindueascã nica nã oarã apofasea ti urdinari, a deapoa, a aţiloru ţi suntu tu aestã oarã Israelu s’tiñiseascã instrucţiuñili autorităţlor locali, s’apãnghiseascã tru casi şi, cându catandisea va u caftã, di va s’hibã pi halã lae, s’fugã ditu aestã vãsilie.



    Cetăţeañilli români cari suntu pi teritoriul a Israelui potu s’u caftã Ambasada ali Românie tu Tel Aviv şi potu s’-dimãndã a loru vinitã tru reghionu, dimãndãndaloru datili di identificari şi a loru coordonati la adresa di e-mail telaviv@mae.ro, la numirlu di tilefunu di pirmanenţă di tu Ambasada ali Românie tu Tel Aviv: +972 54 5643279, şi la aţelu a Consulatlui Gheneralu di Haifa: +972 543 998 038, tra s’poatã s’hibã cãftaţ şi aflaţ.



    Ministerlu faţi urminie frãndzãli di Internetu http://telaviv.mae.ro, https://consular-protection.ec.europa.eu/travel-advice_en şi www.mae.ro – rubrica Urminii ti urdinari şi nãpoi l’aduţi aminti că cetăţeañilli români cari s-ducu tu xeani au hãzãri serviţiul di alertă pritu SMS, aferentu ali campanie di hãbãriseari Un SMS poati s’ti ascapã cu bana!.



    Prezidentulu a Senatlui, Nicolae Ciucă, prezidentulu a PNL, declarã, sâmbătă, că România easti solidară cu cetăţeanilli israelieni tru aesti greali sticuri di oarã pritu cari trecu şi cutugurseaşti prişcãviili, emu pritu atacurli cu rachete, emu pritu agresiunea a insurgenţãlor contra a bãnãtorloru.



    Alianţa tră Unirea Românilor (AUR/ MALAMA) cutugursi sertu atacurli cu rachete cari s’feaţirã tu Israelu. U spunemu solidaritatea cu statlu israelianu tru aesti oari lãhtãroasi, a deapoa minduerli a noasti suntu deadunu cu taxiratea a fumellilor ţi avurã victimi. Turunãoarã, cãftãmu sdãnãseascã ntrãoarã priscãvillea şi tuti atacurli ţi bagã tu piriclliu bana-a oamiñiloru, dimãndã AUR.



    Ambasadorlu a Israelui tu Bucureşti, Reuven Azar, declarã că ataca nkisitã di organizaţiile teroristi eara minduitã di multu kiro, cu mari ngãtanu şi easti ghini ndreaptã, hiindalui coordonatã di pi uscatu, ditu aerã şi di pi amari şi ari tu scãpo emu militarllii, emu bãnãtorlli israelieni.



    Avemu hãbãri ţi spunu cã au intratã ascumta terorişti pi teritoriulu a Israelui, tru ma multi hori şi cãsãbadz ditu notlu a patridãllei. Serviţiile di securitate şi forţãli aerieani cilãstãsescu s’u-aibã tu mãnã catandisea cu scãpolu ta s’ãlli veagllje oamiñilli.



    Cadealihea, himu ndrepţã s’pindzemu aestã atacã. Israelu easti ghini ndreptu sã s’veaglle. Tutunãoarã, el cundille că scãpolu atacãllei teroristã easti ta s’vatãmã câtu cama mulţã ţivilli israelieni, cari suntu tufikisiţ fãrã s’aleagã vãrã di elli. Isapea ţi u feaţirã easti cu alathusu, minduirã că Israelu va s’aproaki unã ahtari catandisi, ama dotu nu-ari, s’aprukemu, va s’dãmu apandisi cu furteaţã, nica spusi ambasadorlu Reuven Azar.



    Polimlu nkikisi anda eara yiurtusitã dzuua ditu soni a sãrbãtoarillei uvriascã Sukkot tru Israel, cându mulţã hãgilãkeari şi turişţã yin tu patridã tru kirolu di adye şcolarã. Tutunãoarã, s’umplu 50 di añi ş’nica nã dzuuã di anda avea ahuhritã polimlu anamisa di araghi şi israeliañi tu 1973, anda furã vãtãmaţ 2.600 di israelieni şi nai ma pţãnu 9.500 di morţã şi kiruţ di partea arabă tru 3-li stămâñi di alumti.



    Autoru: Eugen Cojocariu


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Noi reacţii la atacurile asupra Israelului

    Noi reacţii la atacurile asupra Israelului

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, sâmbătă, la Lisabona, că atacul terorist de amploare asupra Israelului are un potenţial foarte toxic, de a destabiliza foarte mult situaţia din Orientul Mijlociu. De mult timp comunitatea internaţională încearcă să înlesnească soluţii în zonă şi, din păcate, astăzi avem un eveniment care ne duce cu mult timp înapoi. Sperăm însă că lucrurile vor fi aduse sub control rapid şi se va întoarce toată lumea la masa de negocieri diplomatice, a spus preşedintele Iohannis în cadrul nor declaraţii comune susţinute cu omologul portughez, Marcelo Rebelo de Sousa.



    El a reiterat că România condamnă ferm atacul atac terorist asupra Israelului. Suntem solidari cu Israelul şi am subliniat că Israelul are dreptul clar la autoapărare şi în această situaţie, a mai spus şeful statului.



    Iohannis a declarat că în jur de 800-900 de români se află în Israel, mulţi dintre aceştia fiind turişti, şi că se caută soluţii pentru aducerea acestora în ţară a celor care vor să revină în ţară rapid, lucru care va fi posibil în curând.



    Autorităţile române caută soluţii pentru aducerea cât mai rapid în ţară a aproximativ 800 de români, aflaţi ca pelerini în Israel, ţară unde s-a dat o avertizare de stare de război urmare a atacurilor declanşate de mişcarea Hamas, a declarat premierul Marcel Ciolacu.



    Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE) a activat Celula de Criză la nivelul Ministerului, aceasta fiind în contact permanent cu Ambasada României la Tel Aviv, cu Oficiul de reprezentare al României la Ramallah şi cu Delegaţia UE din Israel, şi monitorizează atent situaţia din teren în vederea oferirii de sprijin cetăţenilor români care solicită asistenţă consulară.



    MAE a reluat anunţul său privind ridicarea nivelului de alertă de călătorie pentru Statul Israel, în care se recomandă cetăţenilor români care se află, tranzitează sau intenţionează să călătorească în Israel să îşi reevalueze decizia de a călători, iar celor care se află deja în Israel să urmeze instrucţiunile autorităţilor locale, să se adăpostească în clădiri şi, când situaţia va impune, să părăsească această ţară.



    Cetăţenii români care se află pe teritoriul Israelului se pot adresa Ambasadei României la Tel Aviv şi îşi pot anunţa prezenţa în regiune, comunicând astfel datele de identificare şi propriile coordonate la adresa de e-mail telaviv@mae.ro, la numărul de telefon de permanenţă al Ambasadei României la Tel Aviv: +972 54 5643279, şi la cel al Consulatului General de la Haifa: +972 543 998 038, pentru a putea fi contactaţi.



    Ministerul recomandă consultarea paginilor de Internet http://telaviv.mae.ro, https://consular-protection.ec.europa.eu/travel-advice_en şi www.mae.ro – rubrica Sfaturi de călătorie şi reaminteşte faptul că cetăţenii români care se deplasează în străinătate au la dispoziţie serviciul de alertă prin SMS, aferent campaniei de informare Un SMS îţi poate salva viaţa!.



    Preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, preşedinte al PNL, a declarat, sâmbătă, că România este solidară cu cetăţenii israelieni în aceste momente dificile prin care trec şi condamnă violenţele atât prin atacurile cu rachete, cât şi prin agresiunea insurgenţilor asupra populaţiei civile.



    Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) a condamnat cu fermitate atacurile cu rachete care au avut loc asupra Israelului. Ne exprimăm solidaritatea cu statul israelian în aceste momente tragice, iar gândurile noastre se îndreaptă către familiile victimelor. Totodată, solicităm încetarea imediată a violenţei şi a tuturor acţiunilor care pun în pericol vieţile oamenilor, a transmis AUR.



    Ambasadorul Israelului la Bucureşti, Reuven Azar, a declarat că atacul declanşat de organizaţiile teroriste a fost plănuit cu mare atenţie şi este foarte bine organizat, fiind coordonat de pe uscat, din aer şi de pe mare şi vizând atât militarii, cât şi civilii israelieni. Avem informaţii despre faptul că s-au infiltrat terorişti pe teritoriul Israelului, în mai multe sate şi oraşe din sud. Serviciile de securitate şi forţele aeriene încearcă să controleze situaţia cu scopul de a-i proteja pe civili. Suntem, desigur, pregătiţi să respingem acest atac. Israelul e foarte pregătit să se apere. De asemenea, el a subliniat că scopul atacului terorist este de a ucide cât mai mulţi civili israelieni, asupra cărora se trage fără discriminare. Au făcut nişte calcule foarte greşite, au crezut că Israelul va accepta o astfel de situaţie, dar nu vom accepta, vom răspunde cu toată forţa, a mai afirmat ambasadorul Reuven Azar.



    Războiul a izbucnit în contextul în care sâmbătă a fost marcată ultima zi a sărbătorii evreieşti Sukkot în Israel, când numeroşi pelerini şi turişti vin în ţară în timpul vacanţei şcolare. De asemenea, se împlinesc 50 de ani şi o zi de la începutul războiului arabo-israelian din 1973, care s-a soldat cu moartea a 2.600 de israelieni şi cu cel puţin 9.500 de morţi şi dispăruţi de partea arabă în 3 săptămâni de lupte.


  • JAI a respins aderarea României si Bulgariei la Schengen

    JAI a respins aderarea României si Bulgariei la Schengen

    Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) a respins, joi, aderarea României si Bulgariei la spaţiul european de liberă circulatie Schengen. Austria şi Olanda au votat împotrivă. Viena a invocat ca motiv al votului negativ creşterea migraţiei ilegale, iar Olanda a precizat că se opune doar aderării Bulgariei.


    Croatia a primit unda verde pentru aderare de la 1 ianuarie 2023.


    Președintele României, Klaus Iohannis, a afirmat că lipsa consensului de astăzi în ceea ce priveşte aderarea României la Schengen, pe fondul opoziţiei Austriei, este profund nedreaptă pentru ţara noastră şi cetăţenii români. România merita să primească un vot favorabil. O confirmă datele solide, rezultatele misiunilor recente de evaluare ale statelor membre şi instituţiilor europene. Un singur stat membru a ales să ignore aceste realităţi şi să blocheze unanimitatea europeană, în mod inexplicabil şi dificil de înţeles pentru întreaga Uniune Europeană. Atitudinea regretabilă şi nejustificată a Austriei din cadrul reuniunii de astăzi riscă să afecteze unitatea şi coeziunea europene, de care avem atât de multă nevoie mai ales în actualul context geopolitic.

    România va continua să acţioneze cu responsabilitate, hotărâre şi bună credinţă în direcţia consolidării securităţii interne a Uniunii Europene, aşa cum a făcut-o şi până în prezent, mai spune șeful statului. Iohannis mulţumeşte tuturor statelor membre şi Comisiei Europene care, recunoscând meritele României în securizarea frontierei externe a UE şi în consolidarea proiectului european, au susţinut aderarea ţării noastre la Schengen.Sprijinul şi solidaritatea exprimate azi au fost impresionante, reconfirmând aprecierea de care se bucură România în plan european.



    Premierul României, Nicolae Ciucă a declarat că, în calitate de prim ministru și cetățean român,, își exprimă profunda dezamăgire faţă de lipsa consensului la nivelul Consiliului JAI de astăzi în ceea ce priveşte aderarea României la spaţiul Schengen. Toate statele europene au fost de acord să deschidă românilor porţile spaţiului Schengen ca o recunoaştere a pregătirii noastre, dar şi a eforturilor continue de ani de zile pentru protejarea graniţelor externe europene. Toate – cu o singură şi nejustificată excepţie: Austria. Unanimitatea nu a fost posibilă astăzi, în contextul în care un singur stat membru, Austria, a refuzat intrarea României. (…) Regretăm sincer şi nu înţelegem poziţia inflexibilă arătată de Austria, a mai spus Nicolae Ciucă, joi, la Palatul Victoria.


    Marcel Ciolacu, preşedintele PSD (partid aflat la co-guvernare), a declarat că majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene (UE) a spus astăzi că România merită în Schengen! O majoritate covârşitoare a statelor UE a recunoscut eforturile incredibile ale României pentru îndeplinirea acestui obiectiv! Tuturor acestor prieteni adevăraţi ai ţării noastre le mulţumesc! (…) . Unitatea şi stabilitatea europeană au primit astăzi o lovitură dură din partea unui stat care a ales ca, în vremuri grele, să-şi abandoneze camarazii europeni şi să servească – în schimb – intereselor Rusiei, a scris Marcel Ciolacu pe pagina sa de facebook.


    Vicepremierul Kelemen Hunor, lider al UDMR (la co-guvernare) a afirmat că: Veto-ul Austriei faţă de aderarea României la spaţiul
    Schengen reprezintă o atitudine ‘incorectă, imorală, lipsită de argumente
    solide.


    Cătălin Drulă, președintele USR, partid aflat în opoziție, critică votul Austriei prin care România nu a fost primită în spaţiul Schengen, menţionând Românii merită să intre în Schengen. Și-au câștigat acest drept cu multă muncă și seriozitate. Poziția guvernului austriac va rămâne în istorie ca un act de discriminare.


    George Simion, preşedintele AUR (opozitia nationalista), consideră că respingerea intrării României în Schengen este un eşec al actualului
    Guvern de la Bucureşti şi al preşedintelui Klaus Iohannis.

  • Reacţii ditu România la moartea a Văsiloañillei Elisabeta a II-a

    Reacţii ditu România la moartea a Văsiloañillei Elisabeta a II-a

    Mulţă lideri româñi pitricură mesaje di puryurii la moartea Văsiloañillei Elisabeta a II-a.


    Puryurii ditu inimă ti moartea Majestatillei a Llei Văsiloañea Elisabeta a II-a, pitricu prezidentulu ali Românie, Klaus Iohannis. Dumnillea a Majestatillei a Llei, cari s’tindi pi 7 dekenii, thimilliusi istoria modernă și easti un semnu anămusitu ti loialitatea și angajamentului andicra di serviciul public. Româñilli suntu deadunu cu populu britanic și Fumeallea Văsilikească, adăvgă caplu a statului.



    Cu ahădosu virinu, pitrecu cu tut suflitlu puryurii pănu di Fumeallea Văsilikească, ti bănătorlli ditu Regatlu Britanic și Commonwealth, ngrăpsi Marcel Ciolacu, prezidentulu a Camerăllei Deputaţlor şi prezidentulu a PSD. Majestatea a Llei Elisabeta a II-a thimilliusi apunţă anamisa di națiuni și oamiñi cari va s’acaţă la bărnurli yinitoari, adăvgă liderul social-democrat.



    Prezidentulu USR, Cătălin Drulă, pitreaţi un mesaj di puryurii di itia a moartillei a Văsiloañillei Elisabeta a II-a, cundillinda că Năsă va s’armănă tru aduţearea aminti tru lumea tută ca semnu a nămuzillei şi a stabilitatillei.



    Fumeallea Văsilikească ali României şi spusi gioi marea dureari ti hăbarea lae mutrinda traţirea la Aţelu di Analtu a Majestatillei a Llei Văsiloañea Elisabeta a II-a ali Mari Britanie.



    Autoru: Eugen Cojocariu


    Armânipsearea: Taşcu Lala






  • Reacţii din România la moartea Reginei Elisabeta a II-a

    Reacţii din România la moartea Reginei Elisabeta a II-a

    Numeroşi lideri români au transmis mesaje de condoleanţe la moartea Reginei Elisabeta a II-a.



    Sincere condoleanțe pentru moartea Majestății Sale Regina Elisabeta a II-a, a transmis preşedintele României, Klaus Iohannis. Domnia Majestății Sale, care se întinde pe 7 decenii, a modelat istoria modernă și este un simbol excepțional al loialității și angajamentului față de serviciul public. Românii sunt alături de poporul britanic și de Familia Regală, a adăugat şeful statului.



    Preşedintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu, regretă moartea Reginei Elisabeta a II-a, a transmis condoleanţe poporului britanic şi a subliniat rolul extrem de important al suveranei britanice în istoria lumii.



    Cu profundă tristețe, transmit sincerele mele condoleanțe Familiei Regale, oamenilor din Regatul Britanic și Commonwealth, a scris Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele PSD. Majestatea Sa Regina Elisabeta a II-a a construit punți între națiuni și indivizi care vor dura generații viitoare, a adăugat liderul social-democrat.



    România se alătură poporului britanic şi Familiei Regale britanice în deplângerea morţii Majestăţii Sale Regina Elisabeta a II-a, a transmis, joi seară, premierul Nicolae Ciucă.



    Preşedintele USR, Cătălin Drulă, transmite un mesaj de condoleanţe în urma decesului Reginei Elisabeta a II-a, subliniind că aceasta va rămâne în amintirea întregii lumi drept un simbol al demnităţii şi stabilităţii.



    Familia Regală a României şi-a exprimat joi marea durere la vestea trecerii la cele veşnice a Majestăţii Sale Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii.

  • Reacții la atacarea ali Ucraină di cătră Rusia

    Reacții la atacarea ali Ucraină di cătră Rusia

    Prezidintul ali Românie, Klaus Iohannis, condamnă cu zboară serti fuvirsearea armată ali Fediraţie Rusă contra ali Ucraină. Aestu purtaticu cari yini dupu pricunuştearea paranomu di cătră Fediraţia Rusă a indipendinţăllei autoproclamatilor ripubliţ separatiste ditu Doneţk şi Lugansk, părţă componente ali Ucraină, easti ună nauă călcari flagrantă a prinţipiilor di dreptu internaţional, maxusu a suvearanitatillei şi integritatillei teritoriale ali Ucraină, a inviolabilitatillei sinurloru aluştui stat, respectiv a prinţipiului ta s’nu ufilisească forţa tru ligăturli internaţionale – cundilleadză şeflu a statlui român, uidisitu cu unu comunicat ali Administraţie Prezidinţială. România, diadunu cu tută comunitatea internaţională dimocratică, adavgă prezidintul Iohannis, nu aproaki apufusitu unu ahtari purtaticu iresponsabil, cari submineadză thimellilu a relaţiilor internaţionale şi işiş arada di drept internaţională.



    Și premierlu Nicolae Ciucă condamnă apofasea ali Fediraţie Ruse di ta s’aputrusească teritoriul ali Ucraină, pe cari u lugurseaşti un act ilegal di fuvirseari, şi u spuni solidaritatea Executivlui di la București cu Guvernul ucrainean. El reitereadză că România s’hărseaşti di tuti garanţiile di securitate şi di solidaritate cari cură ditu calitatea di stat membru NATO și adreseadză a tutulor cetăţenilor români un apel la isihie.



    Tuti partidile parlamentare di la Bucureşti, emu ditu coaliţia guvernamentală PSD-PNL-UDMR, emu ditu opoziţie, USR şi AUR, condamnară tu arada a loru, agresiunea militară rusească ditu Ucraina. Ma ninti, ministrul Apărarillei, Vasile Dtrucu diclară că, tru cazul a unui conflict armat, România easti pregătită s’aproaki pisti 500 di ñilli di arifugaţ ditu Ucraina. “Ari unu plan tru aestă noimă cari easti ndreptu tru tuţ mărlli căsăbadz, ari zone tru viţinătatea a sinurloru” – exighisi ministrul.



    Cama di 600 di kilometri di sinuru amaprtu România di statlu viţinu. Comunitatea românească di aclo easti tu unu numiru di 400 di ñilli di oamiñi ş-cama, majoritatea concentraț tru nordul ali Bucovină, nordul și sudlu ali Basarabie și Ținutul Herța, teritorii românești anexate di fosta Uniune Sovietică stalinistă tru 1940 și priloate, ca stat succesor, di Ucraina tru 1991, unăoară cu dizintegrarea URSS.



    Canţelariile ditu lumea tută civilizată reacţionară cu stupefacţie şi indignare la noulu polimu provocat di aţea ţi analiştilli număsescu megalomania ti ptănu kiro a septuagenarului lidir di la Kremlin, Vladimir Putin. Ti secretarlu general al NATO, Jens Stoltenberg, aestu easti un atac nibunu şi niprovocat, cari bagă tu piriclliu multi sufliti di oamiñi. Partenerllii americani şi europeni a Kievlui dinunţară, la unison, naua fuvirseari rusesască şi ş-li reitearară andrupămintulu ti indipendinţa, suveranitatea şi integritatea teritorială ali Ucraină.



    Autor: Bogdan Matei


    Armânipsearia: Taşcu Lala

































































  • Reacții la atacarea Ucrainei de către Rusia

    Reacții la atacarea Ucrainei de către Rusia

    Președintele României,
    Klaus Iohannis, condamnă în cei mai fermi termeni agresiunea armată a
    Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei. Această conduită, care urmează
    recunoaşterii ilegale de către Federaţia Rusă a ‘independenţei’
    autoproclamatelor republici separatiste din Doneţk şi Lugansk, părţi componente
    ale Ucrainei, reprezintă o nouă încălcare flagrantă a principiilor de drept
    internaţional, în mod special a suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale
    Ucrainei, a inviolabilităţii frontierelor acestui stat, respectiv a
    principiului nerecurgerii la folosirea forţei în relaţiile internaţionale’     -
    precizează şeful statului român, potrivit unui comunicat al Administraţiei
    Prezidenţiale. România, alături de întreaga comunitate internaţională
    democratică, adaugă președintele Iohannis, respinge hotărât un astfel de
    comportament iresponsabil, care subminează fundamentul relaţiilor
    internaţionale şi însăşi ordinea actuală de drept internaţional.


    Și
    premierul Nicolae Ciucă condamnă decizia Federaţiei Ruse de a invada
    teritoriul Ucrainei, pe care o consideră ‘un act ilegal de agresiune’, şi
    afirmă solidaritatea Executivului de la București cu Guvernul ucrainean. El
    reiterează faptul că România se bucură de toate garanţiile de securitate şi de
    solidaritate care recurg din calitatea de stat membru NATO și adresează tuturor
    cetăţenilor români un apel la calm.


    Toate partidele parlamentare de la
    Bucureşti, atât din coaliţia guvernamentală PSD-PNL-UDMR, cât şi din opoziţie,
    USR şi AUR, au condamnat, la rândul lor, agresiunea militară rusească din
    Ucraina. Anterior, ministrul Apărării, Vasile Dîncu a declarat că, în cazul
    unui conflict armat, România este pregătită să primească peste 500 de mii de
    refugiaţi din Ucraina. Există un plan în acest sens care este pregătit în
    toate marile oraşe, există zone în vecinătatea graniţelor     – a explicat
    ministrul.


    Peste 600 de kilometri de frontieră despart România de statul vecin.
    Comunitatea românească de acolo însumează peste 400 de mii de oameni,
    majoritatea concentrați în nordul Bucovinei, nordul și sudul Basarabiei și
    Ținutul Herța, teritorii românești anexate de fosta Uniune Sovietică stalinistă
    în 1940 și preluate, ca stat succesor, de Ucraina în 1991, odată cu
    dezintegrarea URSS.


    Cancelariile din întreaga lume civilizată au reacţionat cu
    stupefacţie şi indignare la noul război provocat de ceea ce analiştii numesc
    megalomania în curând septuagenarului lider de la Kremlin, Vladimir Putin. Pentru secretarul
    general al NATO, Jens Stoltenberg, acesta e un atac nesăbuit şi neprovocat,
    care pune în pericol nenumărate vieţi. Partenerii americani şi europeni ai
    Kievului au denunţat, la unison, noua agresiune rusesască şi şi-au reiterat
    susţinerea pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a
    Ucrainei.


  • Liderii români condamnă ferm atacarea Ucrainei de către Rusia

    Liderii români condamnă ferm atacarea Ucrainei de către Rusia

    Preşedintele Klaus Iohannis condamnă în cei mai fermi termeni agresiunea armată a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei. România, alături de întreaga comunitate internaţională democratică, respinge hotărât un astfel de comportament iresponsabil care subminează fundamentul relaţiilor internaţionale şi însăşi ordinea actuală de drept internaţional.



    În context, preşedintele Klaus Iohannis exprimă solidaritatea deplină cu Ucraina şi cu poporul ucrainean confruntat cu agresiunea Federaţiei Ruse şi reafirmă sprijinul deplin al României pentru integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei. De asemenea, preşedintele României solicită oprirea imediată, integrală şi necondiţionată a agresiunii militare ruse, retragerea tuturor forţelor ruse din Ucraina şi încetarea oricăror presiuni la adresa Ucrainei.



    Totodată, Klaus Iohannis îi asigură pe toţi cetăţenii români de pe teritoriul Ucrainei că România, inclusiv prin misiunile sale diplomatice şi consulare, este pregătită să ofere asistenţa consulară necesară.



    Premierul Nicolae Ciucă condamnă decizia Federaţiei Ruse de a invada teritoriul Ucrainei, pe care o consideră un act ilegal de agresiune şi subliniază solidaritatea cu Guvernul de la Kiev, reiterând totodată că este prioritară protejarea cetăţenilor români aflaţi pe teritoriul ucrainean. Totodată, premierul reiterează faptul că România se bucură de toate garanţiile de securitate şi de solidaritate care recurg din calitatea de stat membru NATO.



    Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a transmis, printr-un mesaj pe Twitter, că România este alături de Ucraina şi că aliaţii vor decide cele mai potrivite măsuri pentru securitatea şi siguranţa comunităţii euroatlantice.



    Preşedintele Senatului, liderul liberalilor Florin Cîţu, condamnă ferm agresiunea militară a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei. Această agresiune a Rusiei va fi întâmpinată cu cea mai puternică şi imediată reacţie din partea comunităţii internaţionale, provocând consecinţe masive şi cele mai severe costuri, a scris Cîţu.



    Preşedintele Camerei Deputaţilor, liderul social-democraţilor Marcel Ciolacu, condamnă atacul Federaţiei Ruse la adresa Ucrainei şi afirmă că acesta reprezintă un precedent periculos pentru comunitatea internaţională şi un risc pentru pacea din Europa. România este pregătită să ofere asistenţă umanitară şi să gestioneze această criză împreună cu aliaţii noştri din NATO şi Uniunea Europeană.



    Preşedintele interimar al USR, Cătălin Drulă, afirmă că agresiunea rusă nu poate fi în niciun fel justificată sau acceptată, iar Federaţia Rusă trebuie să suporte acum întreaga forţă a sancţiunilor internaţionale. USR cere Guvernului să facă tot ce este posibil pentru a ajuta ţara noastră vecină şi poporul ucrainean.



    Alianţa pentru Unirea Românilor condamnă invazia militară a Rusiei în Ucraina şi anunţă o acţiune de protest în faţa Ambasadei Federaţiei Ruse. Suntem îngrijoraţi de soarta etnicilor români din nordul Bucovinei şi sudul Basarabiei, dar şi de ameninţările repetate asupra teritoriului României, a scris AUR.

  • Congresul SUA şi-a reluat şedinţa de certificare a victoriei lui Joe Biden

    Congresul SUA şi-a reluat şedinţa de certificare a victoriei lui Joe Biden

    Congresul Statelor Unite şi-a reluat miercuri seară sesiunea consacrată certificării victoriei lui Joe Biden la prezidenţiale, suspendată mai devreme în cursul zilei de pătrunderea în forţă a unor manifestanţi pro-Trump la Capitoliu, scriu agenţiile internaţionale de presă.



    Vicepreşedintele american Mike Pence a condamnat violenţele susţinătorilor preşedintelui Donald Trump care au invadat miercuri Capitoliul în încercarea de a bloca certificarea rezultatelor alegerilor prezidenţiale, în contextul în care Senatul şi-a reluat numărarea voturilor după o întârziere de mai multe ore.



    Într-un discurs susţinut în deschiderea şedinţei, Pence şi-a exprimat regretul pentru această zi sumbră şi a condamnat violenţele.



    Secretarul de stat Mike Pompeo a condamnat asaltul susţinătorilor lui Donald Trump asupra Capitoliului, spunând că este inacceptabil.



    Liderul minorităţii democrate din Senat, Chuck Schumer, a condamnat cu forţă evenimentele care au avut loc miercuri la Capitoliul SUA şi a imputat responsabilitatea pentru acestea preşedintelui Donald Trump.



    Secretarul american al Apărării, Christopher Miller, a declarat pentru cotidianul New York Times că a decis desfăşurarea Gărzii Naţionale din Washington la Capitoliu împreună cu vicepreşedintele Mike Pence, şi nu cu preşedintele Donald Trump.



    Membri ai guvernului american au analizat posibilitatea înlăturării de la putere a lui Donald Trump după lovitura în forţă a partizanilor săi în Congres, au raportat miercuri seară mai multe media, notează AFP.



    Discuţiile s-au centrat asupra celui de-al 25-lea amendament la Constituţia americană, care îi autorizează pe vicepreşedinte şi o majoritate a cabinetului să îl declare pe preşedinte inapt să îşi exercite funcţiile, potrivit canalelor CNN, CBS şi ABC. Mai mulţi congresmeni şi editorialişti ai unor jurnale influente au pledat deschis pentru această opţiune, chiar dacă mai sunt doar două săptămâni până la sfârşitul mandatului lui Donald Trump.



    După Twitter, reţeaua de socializare Facebook a suspendat la rândul său temporar miercuri contul lui Donald Trump, la finalul unei zile de violenţe în Capitoliu, pe care susţinătorii preşedintelui în exerciţiu l-au luat cu asalt în încercarea de a împiedica certificarea victoriei lui Joe Biden în alegeri, relatează AFP.

  • Reacţii la summitul informal

    Reacţii la summitul informal

    Ecourile
    naţionale şi internaţionale după summitul informal de joi, de la Sibiu, sunt
    multiple şi dificil de sintetizat.
    Foarte pe scurt, însă, şi în încercarea de a nu cădea în ‘capcana’ campaniei electorale premergătoare
    scrutinului pentru Parlamentul European, în plan politic intern, cei mai
    entuziasmaţi de reuşita reuniunii la nivel înalt din oraşul medieval transilvănean
    au fost, desigur, susţinătorii de dreapta ai preşedintelui ţării, Klaus
    Iohannis, gazdă a evenimentului.


    În numele formaţiunii pe care o conduce,
    preşedintele liberal, Ludovic Orban, a salutat adoptarea Declaraţiei de
    la Sibiu de către liderii Uniunii Europene, apreciind că este un moment
    major care oferă României o perspectivă solidă în discuţiile despre viitorul
    proiect european. Ludovic Orban a remarcat căldura şi entuziasmul cu care au
    fost întâmpinaţi oficialii europeni şi modul în care aceştia le-au răspuns
    cetăţenilor care au venit să-i salute. Nu există niciun dubiu în rândul
    oficialilor comunitari asupra spiritului proeuropean al românilor şi a
    angajamentului lor faţă de valorile europene – a mai spus liberalul Ludovic Orban.


    La rândul său,
    Titus Corlăţean, membru al PSD, în prezent la guvernare, şi fost ministru de
    Externe al României, a declarat pentru Radio România că summitul de la Sibiu a
    fost important pentru România, care deţine, pentru prima oară în mai bine de un
    deceniu de când este membră a Uniunii Europene, preşedinţia în exerciţiu a
    Consiliului. România a arătat, la Sibiu, o imagine frumoasă – a spus Titus
    Corlăţean, care a remarcat, în egală măsură, contribuţia substanţială şi
    decisivă din păcate nemenţionată a Guvernului României în pregătirea şi
    promovarea reuniunii informale. Dincolo de această imagine frumoasă, fostul şef
    al diplomaţiei de la Bucureşti a vorbit de prea puţin conţinut – Declaraţia
    finală, a punctat el, e un document politic care proclamă principii şi valori,
    deja, arhi-vehiculate.


    O imagine a curajului, devotament faţă de
    Uniunea Europeană, nevoia de reformă – sunt câteva din ideile pe care le
    notează şi presa
    internaţională după reuniunea la nivel înalt de la Sibiu. Liderii Uniunii
    Europene s-au reunit în pitorescul oraş românesc pentru a-şi reînnoi
    jurămintele matrimoniale, scrie agenţia americană Bloomberg, citată de agenţia de presa Rador a Radio România.


    Ajunsă
    la 62 de ani, Uniunea are nevoie de reforme, titrează, la rândul său,
    publicaţia franceză Le Point şi enumeră domeniile
    prioritare: crearea de locuri de muncă, protejarea cetăţenilor, o nouă politică
    energetică, protecţia mediului şi justiţia. AFP
    punctează că summitul de la Sibiu a fost primul la care nu a participat şi
    premierul britanic Theresa May, subiectul Brexit-ului nefiind, de altfel, deloc evocat. În fine,
    americanii de la New York Times
    constată că ţările Uniunii Europene trăiesc cu mult mai bine decât le permit
    resursele Terrei şi conchid: ar fi necesare 2,8 planete albastre, dacă
    toată lumea ar consuma în acest ritm.

  • Retrospectiva săptămânii 19.08 – 25.08.2018

    Retrospectiva săptămânii 19.08 – 25.08.2018

    Efectele
    mitingului antiguvernamental de la Bucureşti


    Cele două
    săptămâni scurse de la mitingul antiguvernamental al diasporei de la Bucureşti,
    din 10 august, nu au făcut lumină în legătură cu evenimentele violente produse
    atunci. Procurorii militari au înregistrat sute de plângeri din partea
    persoanelor care au avut de suferit în urma intervenţiei jandarmilor, în timp
    ce activităţile privind identificarea celor implicaţi în comiterea violenţelor
    continuă. Joi, la Parchetul General a fost audiat şeful Brigăzii Speciale de
    Intervenţie a Jandarmeriei, colonelul Cătălin Paraschiv, cel care a coordonat
    intervenţia în forţă a jandarmilor la protest. Anterior, ministrul de Interne Carmen Dan făcut o
    declaraţie de presă începută cu scuze adresate celor care au avut de suferit la
    miting, atât civili cât şi jandarmi militari, urmată de o prezentare a filmului
    evenimentelor şi de o sinteză a unor falsuri şi minciuni, potrivit ministrului, care au circulat atât în mediul
    online, cât şi în mass-media.

    Marţi, la audierile la care a fost chemată în
    Parlament, Carmen Dan, care spune că nu a avut atribuţii operative ca
    ministru în timpul protestului, a precizat că raportul pe care l-a primit de la structurile competente din
    subordinea sa va fi pus la dispoziţia Comisiei din Camera Deputaţilor
    imediat ce procedura de la nivelul forului parlamentar va fi finalizată.
    Opoziţia de dreapta de la Bucureşti, care consideră că ministrul ar trebui
    să-şi dea demisia, s-a declarat, însă, nemulţumită de secretizarea
    documentului, dar şi de faptul că la audierea din Parlament nu a fost prezent şi
    prefectul, astfel că nu a avut cine să clarifice motivele pentru care s-a decis
    acest nivel al intervenţiei. În opinia opoziţiei, Carmen Dan încearcă să muşamalizeze responsabilitatea
    Jandarmeriei pentru gazarea şi brutalizarea manifestanţilor paşnici. În
    replică, PSD, principala forţă a coaliţiei aflată la guvernare, denunţă o
    presupusă tentativă de înlăturare prin forţă a guvernului legitim.



    Reacţii
    după mitingul diaporei


    Într-o
    primă reacţie, la două săptămâni de la producerea evenimentelor, premierul
    Viorica Dăncilă a acuzat opoziţia că a încercat să preia puterea prin mijloace
    nedemocratice, după ce nu a reuşit la alegeri. Ea spune că a observat un asalt
    îndreptat împotriva unor instituţii ale statului, prima ţintă fiind
    Jandarmeria, şi le-a cerut miniştrilor şi şefilor instituţiilor din subordine
    să evite această spirală a conflictului. În replică, liderul principalului
    partid de opoziţie, PNL, Ludovic Orban, îi reproşează premierului că nu-şi
    asumă responsabilitatea pentru acţiunile în forţă ale jandarmilor şi efectele
    lor asupra protestatarilor. Nu există nicio
    spirală a conflictului întreţinută de opoziţie prin PNL sau de preşedintele
    Klaus Iohannis, ci doar una a minciunilor şi a abuzurilor în care se afundă tot
    mai mult liderul PSD Liviu Dragnea, premierul Viorica Dăncilă, ministrul de
    Interne Carmen Dan şi toţi cei care au dat ordin pentru reprimarea protestelor
    şi rănirea oamenilor care au participat la mitingul antiguvernamental,     a
    afirmat, intr-un comunicat, Ludovic Orban.

    Evenimentele
    din 10 august reprezintă o ocazie de reflecţie pentru factorii decidenţi din
    România, de identificare a modalităţii de evoluţie a structurilor specializate,
    de la organizare, drepturile şi pregătirea personalului, până la pârghiile de
    control şi mijloacele folosite, consideră generalul maior francez Bertrand
    Cavallier, expert în domeniul asigurării şi restabilirii ordinii publice,
    recunoscut la nivel european şi, totodată, un bun cunoscător al sistemului de
    ordine publică din România. Fost cadru al Jandarmeriei Naţionale Franceze, el
    s-a întâlnit cu membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă
    naţională din Camera Deputaţilor de la Bucureşti – întâlnire subsumată
    demersurilor de cunoaştere a diferitelor aspecte ale evenimentelor din 10
    august.



    Pesta
    porcină se extinde


    Un sfert din judeţele României sunt afectate
    de epidemia de pestă porcină africană, cele peste 700 de focare ale virusului fiind
    identificate de autorităţi în zonele de sud-est şi de nord-vest. Este vorba, în
    principal, de porcii din gospodăriile sătenilor. Până acum, au fost sacrificaţi
    circa 120 de mii de porci. Federaţia Naţională Pro Agro solicită guvernului să
    iniţieze procedura de discutare în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a
    situaţiei create de răspândirea virusului pestei porcine, care afectează grav
    producţia de carne din România. Federaţia consideră că în judeţele afectate ar
    trebui declarată stare de urgenţă, întrucât firmele care au investit în
    sectorul de creştere a porcilor sunt în pragul falimentului. Autorităţile continuă acţiunile menite să prevină
    răspândirea bolii, între acestea numărându-se şi decizia de a se permite vânarea
    porcilor mistreţi şi a şacalilor din Delta Dunării, purtători de virus.



    Rezultate
    slabe la fotbal pentru echipe din România


    Campioana
    României la fotbal, CFR Cluj şi vicecampioana FCSB (fosta Steaua
    Bucureşti) au pierdut, joi, partidele jucate în deplasare în manşa tur din play- off-ul Ligii Europa. CFR este autoarea unei contraperformanţe istorice,
    devenind prima echipă din România învinsă de o formaţie luxemburgheză,
    Dudelange, scor 2-0. Bucureştenii de la FCSB au pierdut cu 3-1 meciul împotriva
    austriecilor de la Rapid Viena. Partidele retur vor avea loc pe 30 august. Dacă
    niciuna din cele două echipe nu reuşeşte calificarea, România va rămâne fără
    reprezentantă în grupele competiţiilor continentale.

  • Dispute Putere-Opoziție

    Dispute Putere-Opoziție

    Premierul Viorica
    Dăncilă a avut, joi, prima reacţie privind protestele antiguvernamentale ale
    diasporei de acum două săptămâni de la Bucureşti, acuzând opoziţia că a
    încercat să preia puterea prin alte mijloace, după ce nu a reuşit la alegeri.
    Demnitarul a precizat că a observat un asalt îndreptat împotriva unor
    instituţii ale statului, prima ţintă fiind Jandarmeria, şi le-a cerut
    miniştrilor şi şefilor instituţiilor din subordine să evite conflictele.
    Viorica Dăncilă: Apelul meu către toţi miniştrii, dar şi către
    toţi şefii instituţiilor din subordine, este să evite această spirală a
    conflictului în care încearcă să ne atragă cei care nu au fost capabili să
    câştige puterea în alegeri şi care acum încearcă să dobândească această putere
    prin alte mijloace, nedemocratice. Răspunsul nostru la toate aceste provocări
    trebuie să fie faptele şi proiectele concrete pentru români    . Seful
    executivului este de părere că opoziţia încearcă din motive strict politice să
    alimenteze spirala conflictului care scindează şi mai mult societatea.

    În
    replică, liderul PNL, Ludovic Orban, afirmă că nu există nicio spirală a
    conflictului întreţinută de opoziţie prin PNL sau de preşedintele Klaus
    Iohannis, ci doar una a minciunilor şi a abuzurilor în care se afundă tot mai
    mult liderul PSD Liviu Dragnea, premierul Viorica Dăncilă, ministrul de Interne
    Carmen Dan şi toţi cei care au dat ordin pentru reprimarea protestelor şi
    rănirea oamenilor care au participat la mitingul antiguvernamental din 10
    august. Într-un comunicat, liderul liberal îi reproşează premierului că nu-şi
    asumă responsabilitatea pentru acţiunile în forţă ale jandarmilor şi efectele
    lor asupra protestatarilor. Ludovic Orban susţine că liberalii vor relua
    solicitarea de audiere în parlament a ministrului de interne, împreună cu
    prefectul Capitalei şi şefii forţelor de ordine care au intervenit la Bucureşti.

    Totodată, liberalii îi solicită preşedintelui PSD, Liviu Dragnea, să convoace
    sesiunea extraordinară cerută de opoziţie, pentru a afla adevărul despre
    reprimarea protestelor din 10 august, în condiţiile în care – spun ei – până
    acum, nimeni nu a răspus pentru abuzurile jandarmilor sau pentru acţiunile
    huliganice. Sute de plângeri au fost depuse la Parchet în legătură cu modul
    considerat excesiv în care au intervenit jandarmii la mitingul din Bucureşti. Pe
    de altă parte, Camera de
    Comerţ Americană în Romania, AmCham, a facut apel la responsabilitate
    deopotrivă în declaraţii şi acţiuni din partea decidenţilor şi a celor aflaţi
    în funcţii publice în România şi la încetarea discriminării românilor în
    funcţie de angajator. Apelul survine după ce Liviu Dragnea a declarat la un
    post de televiziune că o parte dintre multinaţionale finanţează protestele din
    România şi că unele companii au interese economice care lovesc în cele ale statului
    român.

  • Reacţii după violenţele de stradă din Bucureşti

    Reacţii după violenţele de stradă din Bucureşti


    Au fost trei zile de proteste în Bucureşti şi în marile oraşe ale României, la care participanţiii au denunţat, aşa cum au făcut în ultimul an şi jumătate, ceea ce consideră a fi corupţia şi incompetenţa puterii de stânga instalate după alegerile legislative din 2016 şi controversatele modificări aduse de aceasta legilor justiţiei şi codului penal. Manifestanţii au cerut demisia cabinetului PSD – ALDE condus de Viorica Dăncilă şi organizarea de alegeri anticipate. Sâmbătă şi duminică, demonstraţiile au decurs fără incidente notabile. Vineri, în schimb, marele miting organizat, la Bucureşti, de românii din afara ţării, cărora li s-au alăturat compatrioţi rămaşi aici, a avut un final dramatic, ce a amintit de mineriadele care au marcat primii ani, cei mai tulburi, din perioada postcomunistă.



    Provocate de huligani ce nu aveau legătură cu protestul diasporei, trupele jandarmeriei au recurs la măsuri de forţă, folosind gaze lacrimogene şi tunuri cu apă pentru a-i dispersa pe protestatari. Bilanţul – în jur de 500 de oameni au avut nevoie de îngrijiri medicale, 70 au fost transportaţi la spital, între ei fiind şi 11 jandarmi. A fost o intervenţie legitimă, defensivă, au spus reprezentanţii Jandarmeriei, apărată de ministrul de Interne Carmen Dan, potrivit căreia acţiunea în forţă a fost justificată de provocările huliganilor. Ea a spus că reacţia preşedintelui Klaus Iohannis, care a vorbit despre intervenţia brutală a jandarmilor, a fost prematură şi că îi revine Parchetului General misiunea de a elucida ce s-a întamplat şi cine sunt responsabili pentru violenţe.



    Preşedintele a cerut ministrului Dan să-şi asume responsabilitatea pentru modul în care a gestionat situaţia din timpul protestelor şi să prezinte un raport detaliat privind modul în care forţele de ordine au acţionat şi la ordinul cui. Şeful statului a condamnat ferm actele de violenţă, indiferent de cine le comite şi a cerut pedepsirea celor vinovaţi. Klaus Iohannis consideră că jandarmii trebuie să aibă o atitudine defensivă, nu ofensivă, să protejeze instituţiile statului, ordinea constituţională, dar în primul rând cetăţenii.



    Cel mai contestat om politic al momentului, preşedintele Camerei Deputaţilor şi al PSD, Liviu Dragnea, i-a asigurat pe români că nu va îngădui nimănui să dizolve democraţia, să suspende drepturile şi libertăţile individuale, să schimbe rezultatul alegerilor şi să răstoarne, prin violenţă, ordinea în statul român. El a calificat ca iresponsabile criticile aduse jandarmilor de preşedintele Iohannis, pe care le-a numit un act de subminare a autorităţii statului.Premierul Viorica Dăncilă – ţintă, la rândul ei, a sarcasmului protestatarilor – a condamnat acţiunile violente despre care a spus că au fost provocate de grupuri bine organizate. PSD a cerut autorităţilor statului să stabilească în ce măsură actele de violenţă au fost determinate de unele partide şi lideri politici din opoziţie.



    De partea opusă, liderul liberal, Ludovic Orban, a vorbit despre o acţiune premeditată, în vreme ce USR susţine că jandarmii au folosit forţa în mod abuziv şi au provocat oamenii, în loc să extragă din mulţime persoanele agresive. Imagini surprinse de camerele de filmare, fotografii făcute de ziarişti şi de participanţi la protest, precum şi mărturii ale acestora din urmă ar indica un răspuns disproporţionat al forţelor de ordine. Peste 30 de persoane au solicitat certificate medico-legale şi au depus plângeri împotriva jandarmilor pentru loviri, injurii sau reţineri abuzive


  • UPDATE Liviu Dragnea, condamnat la 3 ani și 6 luni cu executare

    UPDATE Liviu Dragnea, condamnat la 3 ani și 6 luni cu executare

    UPDATE



    Liderii PSD s-au declarat solidari cu Dragnea, afirmând că decizia justiţiei este una politică. Premierul Viorica Dăncilă, preşedinte executiv al PSD, consideră că cei care cer demisia liderului partidului înainte de pronunţarea unei decizii finale încalcă grav Constituţia României, directivele europene şi standardele Comisiei de la Veneţia, care garantează toate prezumţia de nevinovăţie. Ministrul Apărării, Mihai Fifor, a afirmat că Guvernul, miniştrii şi PSD îl susţin pe preşedintele Liviu Dragnea la conducerea partidului şi a Camerei Deputaţilor, în urma deciziei de condamnare de la ÎCCJ. Comitetul Executiv al PSD a fost convocat pentru vineri după-amiază, şedinţa urmând a avea loc la Palatul Parlamentului, potrivit unor oficiali din partid. Preşedintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, a spus că Liviu Dragnea se bucură de prezumţia de nevinovăţie până în momentul unei decizii definitive a instanţei.



    Pe de altă parte, Opoziţia a cerut ca Dragnea să demisioneze din funcţiile publice. Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a afirmat că Liviu Dragnea trebuie să demisioneze din toate funcţiile publice şi politice ca urmare a condamnării. Uniunea Salvaţi România i-a cerut demisia lui Liviu Dragnea din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor. Deputatul Eugen Tomac, preşedinte PMP, afirmă că Liviu Dragnea nu mai trebuie să rămână în fruntea Camerei Deputaţilor după condamnarea primită, chiar dacă decizia este în primă instanţă, întrucât “în politică toate au o limită”. Fostul premier Dacian Cioloş a afirmat, joi, că liderul PSD trebuie să părăsească viaţa publică, precizând că un politician cu două condamnări în Justiţie nu poate să mai stea în fruntea României.



    ————————


    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat, joi, pe Liviu Dragnea, președintele PSD, la 3 ani şi 6 luni închisoare cu executare. Președintele Camerei Deputaților a primit pedeapsa în dosarul DGASPC Teleorman în legătură cu angajarea în această instituţie a două persoane care de fapt lucrau pentru organizaţia PSD. Decizia nu este definitivă.



    Pedeapsa primită astăzi de liderul social-democrat pentru instigare la abuz în serviciu a fost contopită cu pedeapsa de 2 ani cu suspendare primită în dosarul “Referendumul”. Totodată, Liviu Dragnea a fost achitat pentru acuzaţia de instigare la fals intelectual.