Radio România Internațional

Tag: reactii internationale

  • Reacţii internaţionale la alegerile din România

    Reacţii internaţionale la alegerile din România

    Preşedintele în exerciţiu al României câştigă cu uşurinţă un nou
    mandat, la o mare diferenţă     – a anunţat agenţia Reuters, imediat după
    închiderea urnelor, în timp ce AFP titrează că pro-europeanul
    Iohannis a fost reales. Cotidianul parizian de dreapta Le Figaro notează, la
    rându-i, că liberalul Klaus Iohannis a fost reales cu un scor mare,
    iar contracandidata sa Viorica Dăncilă a suferit cea mai usturătoare
    înfrângere a unui candidat al principalului partid de stânga, de la căderea
    regimului comunist, cu 30 de ani în urmă    , ceea ce confirmă ancorarea
    europeană a ţării.

    Tot de la Paris, dar de la stânga, Le
    Monde     constată că în România, societatea civilă s-a impus
    politicienilor, cu referire la anii de mobilizare excepţională
    împotriva corupţiei. Din Statele Unite, Bloomberg crede că sloganul
    unei Românii ‘normale’, folosit de Iohannis în campanie, era un
    angajament menit să asigure realegerea preşedintelui, într-o ţară care
    a avut parte de una din cele mai mari instabilităţi politice din Uniunea Europeană.
    Publicaţia aminteşte că Iohannis a fost alături de cele mai ample
    proteste de după căderea comunismului, opunându-se tentativelor guvernului de a
    scoate de sub incidenţă penală faptele de corupţie.

    În presa germană, etnicul
    german din fruntea României este perceput drept o contragreutate la
    premierul ungar Viktor Orban şi partidul polonez naţionalist aflat la guvernare
    – după cum crede Frankfurter Rundschau. El, apreciază şi cotidianul italian La
    Repubblica    , reprezintă, de fapt, elitele şi alegătorii hotărâţi să
    consolideze angajamentul României în UE, să modernizeze ţara, să combată
    cancerul corupţiei    . Pe scurt, alegătorii din România au respins
    anii de scandaluri şi haos, conchide New York Times, cu trimitere la
    fostele guverne social-democrate de la Bucureşti.

  • Retrospectiva săptămânii 06.10 – 12.10.2019

    Retrospectiva săptămânii 06.10 – 12.10.2019

    Guvernul Dăncilă demis prin moţiune de cenzură


    Săptămâna care se încheie stă sub semnul căderii Guvernului social-democrat condus de Viorica Dăncilă ce funcţiona, încă din luna august, în minoritate, după ce partenerul junior ALDE, printr-un gest care a luat prin surprindere, a decis să treacă din barca Puterii în cea a Opoziţiei. Joi, Parlamentul bicameral de la Bucureşti a adoptat moţiunea de cenzură ‘Ca să reconstruim România, Guvernul Dăncilă trebuie demis de urgenţă!’ iniţiată de Partidul Naţional Liberal şi îmbrăţişată de un spectru larg de formaţiuni, grupuri politice, independenţi şi chiar de câţiva reprezentanţi ai PSD din Legislativ. Au votat în favoarea moţiunii 238 de parlamentari: pentru ca ea să fie adoptată şi Guvernul demis era nevoie de 233 de voturi favorabile. ‘Toţi contra unu’ – astfel s-ar putea rezuma demersul parlamentarilor ce îşi făcuseră un deziderat din demiterea Executivului Dăncilă cel puţin după alegerile europarlamentare din 26 mai, dar şi în perspectiva scrutinului prezidenţial de peste exact o lună. Or, joi, în Parlament, semnatarii moţiunii au calificat echipa executivă a Vioricăi Dăncilă drept cea mai nocivă din ultimii 30 de ani şi au promis că, după demiterea acesteia, vor adopta, în antiteză, un program de guvernare responsabil, orientat către dezvoltarea şi modernizarea României şi către prosperitatea reală a fiecărui cetăţean.

    Cristian Seidler, parlamentar al USR, a dat citire moţiunii: Această moţiune de cenzură porneşte de la o realitate incontestabilă: Guvernul nu mai are majoritate parlamentară şi nu mai are legitimitatea politică pentru a guverna ţara. În orice democraţie funcţională, atunci când Guvernul nu mai are susţinerea Parlamentului, primul ministru îşi dă demisia, fără să mai aştepte depunerea unei moţiuni de cenzură. Cel mai firesc ar fi fost ca Guvernul Dăncilă să plece imediat după votul din 26 mai, atunci când românii au dat cea mai gravă lecţie acestui Guvern care a acţionat împotriva intereselor generale ale ţării, împotriva românilor.

    În replică, apărându-şi programul de guvernare, premierul Dăncilă a acuzat Opoziţia că nu are soluţii alternative: Voi nu vă luptaţi pentru un proiect, pentru o viziune sau pentru bunăstare. Voi nu vă luptaţi să faceţi bine oamenilor, să aduceţi vreo formă de progres în viaţa de zi cu zi a fiecăruia. Voi luptaţi împotriva Partidului Social Democrat, luptaţi unii cu alţii, luptaţi cu interesul ţării şi al românilor. V-aţi aliat oamenii noi cu zero experienţă politică şi zero performanţă guvernamentală, care nu-şi pot manageria nici propriul partid, şi oamenii cu experienţă, dezertorii din guvern şi cei care au adâncit românii în sărăcie în perioada 2010-2012. Asta e o alianţă de conjunctură care astăzi vrea să dea jos Guvernul, o adunătură de interese şi amatorism. Cum puteţi tocmai voi să vă asumaţi reconstrucţia României, când nu ştiţi ce oferiţi românilor mâine sau peste o săptămână? Ce plan aveţi? Cum faceţi? Viorica Dăncilă a făcut apel către preşedintele de dreapta al ţării, Klaus Iohannis, pe care îl consideră artizanul actualului haos politic, să numească rapid un guvern capabil, dacă are de unde.





    Discuţii pentru formarea unui nou Guvern

    Imediat după demiterea Guvernului PSD, şeful statului, Klaus Iohannis, a chemat, vineri, partidele parlamentare la consultări, pentru că – a spus el – România are nevoie urgentă de un Guvern. În viziunea preşedintelui, care a calificat Guvernul demis al PSD drept eşuat şi derutat, alegerile anticipate sunt cea mai bună soluţie pentru rezolvarea situaţiei politice actuale.

    Klaus Iohannis: Voi asculta opţiunile partidelor şi voi propune o soluţie de Executiv cu un mandat foarte clar, care să asigure o guvernare responsabilă şi eficientă până la următoarele alegeri parlamentare, indiferent când se vor desfăşura acestea. Cea mai bună soluţie pentru redarea legitimităţii Parlamentului este, evident, întoarcerea cât mai rapidă la votul cetăţenilor, adică alegeri anticipate. Aceasta, însă, nu se poate face decât dacă există un consens al formaţiunilor parlamentare actuale.

    Doar că părerile partidelor politice care au pus umărul la dărâmarea Executivului Dăncilă au fost împărţite. PNL, ProRomânia şi USR au susţinut anticipatele. Totuşi, dacă nu este posibil, liberalii s-au declarat pregătiţi să îşi asume guvernarea, preşedintele formaţiunii Ludovic Orban autopropunându-se premier. UDMR a avut, ca primă opţiune, formarea unui guvern în jurul unui premier al Uniunii, a doua fiind desemnarea unui independent. PMP s-a arătat neîncrezător în organizarea de anticipate şi i-a propus lui Klaus Iohannis să ia în calcul numirea unui prim-ministru din partea sa. Nu în ultimul rând, ALDE a precizat că nu intenţionează să facă parte dintr-o formulă de guvernare viitoare, dar că va sprijini un nou Executiv ce ar trebui să fie asumat de PNL, care să dea şi premierul. În consecinţă, sintetizând părerile, şeful ţării a anunţat că este nevoie urgentă de un nou guvern politic de tranziţie, alcătuit de PNL sau în jurul PNL. Consultările vor continua la începutul săptămânii viitoare, când va fi desemnat un premier.





    Presa străină despre situaţia politică din România


    Evoluţiile de pe scena politică de la Bucureşti au fost consemnate şi analizate inclusiv de presa internaţională. Opoziţia a acuzat Guvernul Dăncilă de proasta gestionare a economiei, deteriorarea siguranţei publice şi încercarea de a aduce sistemul judiciar sub controlul guvernamental – scrie The New York Times. Francezii de la Le Figaro apreciază că răsturnarea Guvernului deschide calea spre negocieri pentru formarea unei noi majorităţi, cu o lună înaintea alegerilor prezidenţiale. Preşedintele Klaus Iohannis urmează să nominalizeze un alt premier, care va trebui să obţină susţinerea Parlamentului – detaliză agenţia de presă spaniolă EFE. În ceea ce priveşte opţiunea alegerilor anticipate, cu care România nu s-a confruntat niciodată, Bloomberg opinează că este improbabilă. Şi tot Bloomberg prezice şi că este puţin probabil ca tulburările politice ce au caracterizat peisajul politic al României să dispară prea curând. Pentru mulţi români, actuala confruntare între forţele politice este încă un semn că politicienii nu sunt în contact cu societatea românească – punctează, în fine, Euronews.

  • Reacţii şi efecte ale crizei politice de la Bucureşti

    Reacţii şi efecte ale crizei politice de la Bucureşti

    Social-democraţii români, aflaţi
    la putere de doar un an, alături de acolitul junior ALDE, au reuşit
    contraperformanţa să-şi devoreze doi premieri. Criza internă din PSD, ca
    expresie a neînţelegerilor dintre liderul formaţiunii, Liviu Dragnea, şi cei
    doi premieri, Sorin Grindeanu şi Mihai Tudose, pe care el însuşi i-a propus,
    s-a transformat, aşadar, într-o criză guvernamentală de proporţii, cu toate
    ponoasele asociate.

    Astă-vară,
    de Grindeanu, social-democraţii au scăpat după un artificiu unic în istoria
    post-comunistă a României. Atunci, PSD şi-a dărâmat propriul Cabinet prin
    moţiune de cenzură. Săptămâna aceasta, cu Tudose în rolul victimei, lucrurile
    au mers mai simplu. El şi-a dat demisia fără tam-tam, chiar dacă disensiunile
    cu Dragnea ajunseseră la apogeu. Picătura care a umplut paharul – spun
    comentatorii – a fost refuzul lui Tudose de a mai colabora cu ministrul de
    Interne, Carmen Dan, o protejată a lui Dragnea, după un revoltător scandal de
    pedofilie în Poliţie.

    Plecarea lui Tudose nu a trecut neobservată în presa
    internaţională. BBC notează că după ce
    partidul politic din care facea parte Mihai Tudose i-a retras susţinerea,
    premierul a afirmat că demisioneaza cu capul sus. Partidul
    a fost dominat de lupta pentru putere, care a condus şi la retragerea
    predecesorului său, Sorin Grindeanu, în iunie, mai comentează BBC. La
    rându-i, Reuters scrie că tensiunile dintre Tudose şi presedintele
    partidului, Liviu Dragnea, au erupt săptămâna trecută, când premierul i-a cerut
    ministrului de Interne, un aliat apropiat al lui Dragnea, să demisioneze,
    acuzand-o public de minciună. Dragnea menţine un control ferm atât asupra
    partidului aflat la guvernare, cât şi asupra Guvernului, conchide Reuters.

    Pe de altă parte, ca o consecinţă naturală, moneda naţională – leul – a scăzut la cel mai jos nivel în raport cu
    euro. Tot de o coborâre accentuată se poate vorbi şi în cazul principalilor indici bursieri.
    Instabilitatea politică generează un sentiment de îngrijorare în mediul
    economic şi este bine ca astfel de situaţii să fie rezolvate cât mai rapid cu
    putinţă, spun reprezentanţii sistemului bancar.

    Preşedintele Asociaţiei Române
    a Băncilor, Sergiu Oprescu: În mod evident, pieţele iau în
    calcul, în astfel de momente, ceea ce se întâmplă din punct de vedere al
    stabilităţii şi predictibilităţii. Bineînţeles că acest lucru se traduce în mod
    normal într-o îngrijorare. Noi sperăm ca aceste situaţii de predictibilitate
    mai redusă să fie cât mai scurte. Orice formă de a clarifica situaţiile
    politice mai puţin clare, cum este cea de faţă, nu face decât să aducă un plus
    de încredere, să spunem, din punct de vedere al jucătorilor de pe piaţă şi un
    plus de încredere din punct de vedere al investitorilor.

    În perioada
    imediat următoare, rămâne de văzut cum se vor mişca lucrurile în mediul
    economic şi cel financiar-bancar, mai ales dacă, politic, apele nu se vor calma
    repede.

  • Reacţii internaţionale la situaţia din România

    Reacţii internaţionale la situaţia din România

    Proteste fără precedent în ultimul sfert de secol au avut loc în mai multe oraşe din România după decizia guvernului de stânga condus de Sorin Grindeanu de a modifica Codurile Penale prin ordonanţe de urgenţă.



    La Bucureşti, zeci de mii de oameni au ieşit în stradă şi au manifestat paşnic, însă spre final au avut loc unele incidente. Acestea au fost provocate de grupuri infiltrate care au aruncat cu petarde şi fumigene în jandarmi şi au dat foc unui panou publicitar, în timp ce protestatarii au încercat să se delimiteze de aceste violenţe.



    Reacţia internaţională nu a întârziat să apară şi ambasadele Franţei, Germaniei, Olandei, Belgiei, Canadei şi Statelor Unite şi-au exprimat îngrijorarea faţă de evenimentele din ultimele zile, precizând că acţiunile guvernului riscă să afecteze grav parteneriatele cu România, bazate pe valori comune specifice UE şi NATO.



    Într-un comunicat comun, cele şase reprezentanţe diplomatice consideră că modificările adoptate de executiv subminează progresele în privinţa statului de drept şi luptei anticorupţie, dar şi poziţia României în comunitatea internaţională. Ambasadele spun că, ocazional, este nevoie de modificarea legilor şi procedurilor, dar numai printr-un proces amplu şi credibil de consultare cu toţi actorii implicaţi. Şi Camera de Comert Americană în România si-a exprimat dezamăgirea profundă şi a precizat că actele normative adoptate subminează statul de drept şi încalcă principiile fundamentale ale transparenţei, stabilităţii şi predictibilităţii şi îndepărtează România de valorile şi standardele Europene.



    La rândul lor, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Junker, şi prim vicepreşedintele instituţiei, Frans Timmermans, şi-au exprimat îngrijorarea faţă de evoluţiile recente din România. Oficialii europeni reamintesc faptul că eliminarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare depinde de ireversibilitatea progreselor realizate în lupta împotriva corupţiei. Măsurile care subminează aceste progrese au ca efect slăbirea sau restrângerea domeniului de aplicare al corupţiei ca infracţiune şi vor avea impact asupra evaluărilor viitoare, au avertizat ei.



    Premierul Sorin Grindeanu a răspuns Bruxelles-ului printr-o scrisoare în care reafirmă că lupta împotriva corupţiei rămâne o prioritate a Guvernului de la Bucureşti. În opinia sa, tematica graţierii se referă la o decizie pilot privind supraaglomerarea din închisori, care poate duce la o penalizare semnificativă a României de către CEDO. Premierul mai spune că adoptarea ordonanţei de urgenţă pentru modificarea Codului Penal a fost făcută potrivit Constituţiei şi s-a încercat armonizarea acestei legi cu deciziile Curţii Constituţionale.




  • Solidaritate cu victimele tragediei

    Solidaritate cu victimele tragediei

    Incendiul de vineri seară, din clubul Colectiv din Bucureşti, soldat cu moartea a peste 30 de persoane, a impresionat profund societatea română care s-a mobilizat într-un efort umanitar fără precedent. Paralel, dinafara ţării, sunt transmise mesaje de compasiune. Preşedintele Klaus Iohannis s-a declarat, luni, impresionat de mesajele primite de la şefii de stat şi de guvern, de la ambasadori şi le-a multumit, tuturor. ‘Sunt cuvinte calde, de susţinere şi încurajare transmise tuturor românilor, pe care le citesc cu multă emoţie’ afirmă Iohannis.



    Preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker a transmis, printre primii, condoleanţe familiilor victimelor. La rândul său, comisarul european pentru politici regionale, Corina Creţu, s-a declarat profund îndurerată şi şocată de tragedia din Bucureşti. Ea le-a transmis compatrioţilor români să rămână uniţi în acest moment greu. Reprezentanţele diplomatice ale SUA sau Federaţiei Ruse au coborât steagurile în bernă, iar ambasadorii SUA, Marii Britanii şi Franţei au venit la Clubul Colectiv unde sunt aprinse candele şi sunt depuse flori, ca un omagiu adus victimelor incendiului.



    Precizăm că mai mulţi cetăţeni străini se află printre victimele incendiului. Preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, aflat într-o vizită la Bucureşti, a depus un buchet de trandafiri roşii şi a aprins o candelă la Clubul Colectiv. Preşedinţii Armeniei, Estoniei şi Turciei au transmis, de asemenea, mesaje de compasiune omologului lor român.



    Autorităţile din Republica Moldova, stat vecin, majoritar romanofon, au donat, Romaniei, 700 de litri de sânge, pentru a veni în ajutorul persoanelor rănite, în timp ce, la Chişinău, mii de oameni au aprins lumânări şi au ţinut un moment de reculegere la sediul ambasadei României. Preşedintele Nicolae Timofti a declarat că este momentul ca şi Republica Moldova să demonstreze că este alături de fraţii de peste Prut, în situaţia în care şi România a demonstrat, mereu, că este alături de cei din Republica Moldova.



    Printre reacţiile externe la tragicul eveniment, a fost şi cea a Prinţului Charles al Marii Britanii. Recunoscut ca un prieten al României, el s-a arătat şocat de tragedia românilor. ‘Inima mea este alături de sărmanele victime care sunt în spital şi de familiile care aşteaptă îngrijorate lângă paturile lor. Gândurile şi rugăciunile mele sunt alături de dumneavoastră şi de poporul român, spune prinţul Charles într-un mesaj adresat preşedintelui Klaus Iohannis şi prim-ministrului, Victor Ponta.