Un
factor nociv, care întreţine conflictele şi dezbină insistent şi cu premeditare
societatea românească, în dispreţul şi cu încălcarea gravă a atribuţiilor
constituţionale. Aşa este înfăţişat preşedintele Klaus Iohannis de PSD, într-un
mesaj-rechizitoriu fără precedent ca duritate chiar şi în relaţiile, departe de
a fi cordiale, dintre şeful statului şi principalul partid de guvernământ. Dezbinatorul
este numit preşedintele, despre care PSD susţine că şi-a permis să încurajeze
protestele de stradă anarhice, antiPSD şi antiguvernamentale. Este evident -
sună, în continuare, rechizitoriul, unul lipsit, totuşi, de probe – că
susţinătorii politici ai lui Iohannis s-au implicat în organizare, au încurajat
un limbaj şi o atitudine dure, obscene, iar unii dintre ei chiar au anticipat
şi premeditat violenţele de stradă.
Social-democraţii consideră că, prin
solicitarea sa expresă ca procurorii să-i ancheteze pe jandarmi pentru
acţiunile lor, preşedintele îi umileşte şi timorează pe aceştia, slăbind
nepermis determinarea unor instituţii vitale în intervenţiile pentru apărarea
ordinii publice. Ulterior, Klaus Iohannis a ieşit public cu un mesaj către
români, în care si-a reiterat opinia, exprimată imediat după violenţele de
stradă de vineri, de la mitingul diasporei, că intervenţia Jandarmeriei a fost
puternic disproporţionată în raport cu manifestările majorităţii oamenilor
veniţi la manifestaţia din centrul Bucureştiului. Atitudinea civică a fost
aspru pedepsită cu gaze lacrimogene, tunuri de apă şi lovituri aplicate cu
exces de zel, a spus Klaus Iohannis. Violenţa şi reprimarea brutală a
manifestanţilor nu sunt acceptabile sub nicio formă, iar atacarea oamenilor
nevinovaţi, a jurnaliştilor, a femeilor şi copiilor sunt de neconceput pentru un
stat european, a continuat şeful statului.
După guvernarea haotică, iraţională,
cu legi controversate şi anticonstituţionale şi atacuri la adresa
magistraţilor, PSD dezvăluie, acum, şi o componentă represivă a
comportamentului său, acuză Iohannis. Cei care vor să îngenuncheze justiţia şi lupta
anticorupţie şi-au dorit o diversiune, pentru a construi o tensiune
nejustificată şi falsă în societate? Ce se va întâmpla mai departe dacă acest
guvern va continua să trateze proprii cetăţeni de aceeaşi manieră şi să recurgă
la înăbuşirea prin violenţă a vocilor care se opun întoarcerii în timp a
României?.
Zeci
de români participanţi la proteste au depus plângeri împotriva forţelor de
ordine, iar procurorii au extins cercetările de la abuz în serviciu şi purtare
abuzivă şi pentru neglijenţă în serviciu. Ei cercetează şi dacă jandarmii i-au
lăsat în urmă neprotejaţi pe cei doi colegi care au fost bătuţi de huligani. Din
fericire, violenţele stradale, amintind de chinurile refacerii democraţiei
româneşti după comunism, nu s-au repetat. Ciocnirile politice generate de ele
sunt, însă, abia la început.