Radio România Internațional

Tag: reactor

  • May 12, 2023 UPDATE

    May 12, 2023 UPDATE

    GOVERNMENT The Government of Romania passed an emergency
    order on rebalancing the state budget, in a special meeting on Friday, the
    finance minister Adrian Câciu announced. He outlined the key measures in the plan, including a 10% reduction on
    expenditure with products and services, except for expenses in public
    healthcare and education, and a ban on procuring, leasing and rentals of automobiles
    and office equipment in public institutions. One exception is the car scrapping
    programme for the public authorities purchasing non-polluting vehicles. The
    programme is designed to help reduce greenhouse gas emissions in the transport
    sector, by encouraging the use of eco-friendly vehicles. The
    finance minister also announced that the number of advisers to officials in
    central administration structures, currently standing at around 900, will be
    reduced by one-half following the implementation of the emergency order aimed
    at making public spending more efficient.


    INFLATION In Romania,
    the year-on-year inflation rate dropped significantly in April, to 11.23% compared
    to nearly 15% in March. While this does not mean that products and services are
    growing cheaper, the rise in prices has nonetheless slowed down. According to
    data released by the National Statistics Institute on Friday, there are
    products that were more affordable in April than in March, including sunflower
    oil. Also on Friday, the National Bank confirmed that this downward trend in
    consumer price increase will continue. But the central bank governor Mugur
    Isărescu also warned those who have or are planning to take out loans in
    foreign currencies, and said that interest rates for the euro and US dollar
    will increase further. The National Bank forecasts a 7.1% inflation rate for
    the end of this year, as against 7% announced previously, and a 4.2% rate for
    the end of next year. Mugur Isărescu added that prices for fruit and vegetables
    will likely continue to go up for another 2 months, as the yield will be
    affected by the weather conditions in Europe, the drought in Spain and the
    aftermath of the earthquakes in Turkey.


    ENERGY The Polytechnic University in Bucharest officially launched
    the first NuScale Energy Exploration (E2) Centre outside the United States on
    Friday. The centre hosts a simulator of the NuScale Power’s VOYGR™ small
    modular reactor (SMR) power plant control room, and will educate and train the
    next generation of nuclear engineers to operate advanced civil nuclear reactor
    technologies while establishing Romania as a regional educational and training
    hub for the next stage of civil nuclear deployments across Romania and Europe,
    reads a news release issued by the US Embassy in Bucharest.


    MUSEUMS
    The National Network of Romanian Museums has announced an absolute record
    number of cultural events enlisted as part of the Night of Museums – 297 in
    Romania and 14 in the Republic of Moldova. Bucharest will host around 60 events
    proposed by museums, art galleries, cultural centres, opera houses, choirs,
    palaces, institutes, high schools and music festivals. The special guest of the
    current edition is the War Childhood Museum, for the first time in Romania. The
    exhibition, entitled Listen, is hosted by the Romanian Peasant Museum. Access
    is free of charge.


    AWARD – Romanian President Klaus Iohannis will receive the Franz
    Werfel Human Rights Award granted by the German Centre against Expulsions, DPA
    reports. Aged 63, Iohannis will become the 11th winner of this award, granted
    to him for his tireless and multilateral commitment to defending human rights
    and minority rights in Romania and Europe. The award, granted every two years,
    comes along with a money prize of 10,000 euros. Among the previous laureates
    are former German president Joachim Gauck, the winner of Nobel prize in
    Literature, Herta Muller and historian Karl Schlögel. The prize will be awarded
    during a ceremony held on June 4 in Frankfurt, Germany, when a congratulatory
    speech will delivered by former European Commission President Jean Claude
    Juncker.


    YOUTH Over 1,400 Romanian 18-year olds are among the 35,000 beneficiaries
    of free EU travel passes granted this year under the Discover EU programme. In
    order to find out more about the culture and history of the EU and to come in
    touch with people across the continent, the beneficiaries will be able to
    travel by train, individually or in groups of up to 5 people, between June 2023
    and September 2024. The current round of the programme saw more than 145,000 applicants
    from EU member states and Erasmus Plus countries (Iceland, Liechtenstein,
    Norway, North Macedonia, Serbia and Turkey). (AMP)

  • CSAT decisions

    CSAT decisions

    Summoned by Romanian president Klaus Iohannis and with
    Nicolae Ciuca in double capacity, as Prime Minister and the country’s interim
    Defence Minister after the resignation of Vasile Dincu, the country’s Higher
    Defence Council’s proceedings on Tuesday focused on the war in the neighboring
    Ukraine and its implications for Romania.




    The consequences of the conflict initiated by the Russian
    Federation against a sovereign country are also being felt in the entire Black
    Sea area, affecting the countries in the region, as well as the Euroatlantic
    and global security per se, says a communiqué issued by the Romanian presidency
    at the end of the meeting. Members
    of the aforementioned council have tackled the support Romania continues to
    give to Ukraine and the proposals to deal with potential threats so that peace may
    be kept in the Black Sea region and an expanded conflict be avoided.




    The proposals are mainly focused on ways of
    implementing the decisions adopted at the NATO summit in Madrid, strengthening
    the armed forces, increasing the number of Allied exercises on the Romanian
    territory, stepping up dialogue with Turkey, Bulgaria and Georgia over security
    as well as capitalizing on opportunities in the field of economy and
    interconnectivity in the enlarged Black Sea region.




    The CSAT has also
    approved the updating of the ‘Armata 2040’ programmes on its main directions: providing
    funds to personnel, reconfiguring equipment programmes and streamlining the
    country’s defence industry. Participants have also endorsed the proposals
    presented by the Ministry of Energy on strengthening the country’s energy resilience
    and assuring the continuity of electricity and natural gas supplies at prices
    that shouldn’t be a burden for the Romanian citizens.




    Also high on the latest CSAT agenda have been ways of
    encouraging short and medium term investment in developing the onshore and
    offshore production of natural gas, as well as the short-term use of coal
    resources in order to overcome the present energy crisis, boosting the capacity
    of extracting and storing local resources as well as the dialogue with foreign
    partners to get access to alternative gas resources from countries like Azerbaijan,
    the United Arab Emirates, the USA and Saudi Arabia. The CSAT members have mentioned the importance
    of the medium-term introduction of the fourth-generation of small and medium nuclear
    reactors as well as the consolidation of the transport infrastructure for electricity
    and natural gas.


    (bill)

  • Ditu istoria ti adrari energhiea electrică tru România

    Ditu istoria ti adrari energhiea electrică tru România

    Subiectu di mari simasie pi agenda comunitatillei internaționale di adză, energia electrică easti indispinsabilă ti bana a omului di adză. Di la avansul a llei spictaculos di la ahurhita a secolului al 19-lea, electricitatillei ălli si aflară tutu ma multi ufiliseri agiungânda s’hibă lugursită ună ananghi a banăllei. Produţerea a llei ama adusi multi ntribari și controverse, atea ditu soni dicenii mutrinda la protecția fisillei hiinda aţea cari promoveadză noile tehnologhii alternative. Nu easti ama fără di interes s’vidimu că tehnologiile noi di produţiri a electricitatillei nkisira mână tru mână cu ateali veclli. Toradioară, tehnologhiile alternative nu suntu acutotalui haristusitoari tră s’traga mana di la aţeali veclli.



    Și tru România producția di energie cunscu tute fazele tehnologiei modirne. Di la ţentralili pi cătrani și gaz la aţeali pi cărbune, di la hidrocentrale la ţentralili nucleare, tru aesti ditu soni 140 di ani România adra unități tehnologice tră asigurarea necesarlui di electricitate tră economie și tră consumatorllii casniţ. Extindirea rețelei di electricitate pi tut teritoriului național fu ună prioritate a tutulor regimurilor politiţi di itia că un ahtari proiect eara pisti puterile entităților private. Tu partea ditu soni a secolului al 19-lea datează apariția termocentralelor și hidrocentralelor. Prima ţentralăelectrică s-construi la București tru 1882 și funcționa pi gaz. Doi ani ma amanatu, tru 1884, s’construia prima hidroţentralăla Pileș, la un an di la inaugurarea a castelului regal. Ea eara ndreaptă ti alimentarea cu electricitate a reședințăllei monarhului român. Di atumţea, rețeaua di termocentrale și di hidrocentrale s-teasi constant.



    După 1945 și instalarea regimului comunist, planlu tră extindirea electrificarillei a României fu diclanșat. Tru 1950, patrulu baraj ali Europă ahurhea s’hibă construit la Bicaz, tru nordul României, pi cupañea arâului Bistrița. După 10 ani di mari eforturi, tru 1960 centrala fu băgată tru lucru. Tu bitisita a anilor 1960, pondirea energiei electrice produsă di hidrocentrale tru România eara di maş 1%, iar dupu politica energetice la giumitatea anilor 1970 avea criscută la 12%. Maxim Berghianu fu prezidintulu a Comitetului di Stat al Planificării, instituție cari lucre ti planificaria economiei României după modil marxist-leninist. Berghianu avu rangu di ministru și lo parti, la giumitatea a anilor 1960, la dizbaterile mutrinda investițiile cari lipsea sa s’facă tru construirea hidrocentralelor. Tru 2002, el spunea Centrului di Istorie Orală ditu Radiodifuziunea Română că energia hidro eara profitabilă pi lungu kiro.


    “S-tricu la ună valorificari a potenţialului hidroenergetic, tră aţea că investiţia easti ma mare iniţial, ama energia easti multu ieftină. Nu caftă efortul di combustibili. Ea se amortizeadză tru un kiro ma lungu, ama cu custuseri mult mai ñiţ, tră atea că aclo ţi ai ma multu? Turnări betoane. Ti custuseaşti ma multu suntu utilajul, turbinele, agregatele, transformatoarele.”



    Tru paralel, statul român continua s’bagă besă și pi energia electrică produsă di cărbune. Exploatările miniere românești, la suprafață și tru sumutearan, eara multi și construirea di termocentrale apropia a lor eara un calcul rațional.



    Maxim Berghianu: “Fură discuţii multu mari ti putearea calorică, ti transportul cătă centrale a cărbunelui. Tră aestă furñie s-adrară şi termoţentralili tru viţinata di Rovinari, tru Oltenia, la Işalniţa, ta s’nu s-poartă ahăntu cărbune. Earau rezerve mări şi neasimu pi capacităţi enorme cari ñicura ditu costuri. Excavarea s’făţea la dzuuă, fără s’adrămu mine, eara exploatare la suprafaţă. Excavatoarele custusescu, ama s’nu mata hibă ananghi s’adari ună mină.”



    Alănciră marile șantiere di hidrocentrale di la barajele Porțile di Her și aţeali di pi arâurile Argeș și Olt. Aţeali ma spictaculoase eara di pi Dunăre ale hidrocentralelor Porțile di Heru I și Porțile di Heru II. Prima, aţea di la Porțile di Heru I, a fost construită di România diadunu cu Iugoslavia ahurhinda cu anlu 1964 și fu inaugurată tru 1972. Easti una ditu aţeali ma mari construcții hidrotehniţi ditu Europa și nai ma mare di pi Dunăre. Ea ama avu ca efecte secundare kirearea a vaclliuluio căsăbă românesc Orșova prit nicari și ahăndusearea a hamunisiillei Ada Kaleh ditu nolgica a Dunării. Hidrocentrala di la Porțile di Heru II fu construită tut di România și Iugoslavia la giumitatea anilor 1980.



    Tut la ahurhita a anilor 1970, România avea tru scupo și tehnologia nucleară di produţiri a energiei electrice. Ama tăs tu ahurhita a anilor 1980, centrala atomică di la Cernavodă, căsăbă la Dunăre tru Dobrogea, avea planurile schițate. Eara pruvidzută construcția a 5 reactoare nucleare cu tehnologie franco-canadiană. Tru aistu kiro, la Cernavodă funcționeadză dauă reactoare nucleare cari diadunu produc 20% ditu energia electrică a României. Primul fu construit anamisa di 1982 și 1996, iara doilu anamisa di 1983 și 2007. Alti dauă reactoare ahurhiră s’hibă adrati tru 1984 și 1985, ama proiectul easti tru dirulare. Lucrările la ţinţilu reactor, a curi construcție ahuhri tru 1987, fură toradioară curmati.



    Autoru: Steliu Lambru


    Armânipsearea: Taşcu Lala












  • Din istoria producerii energiei electrice în România

    Din istoria producerii energiei electrice în România

    Subiect
    extrem de important pe agenda comunității internaționale de azi, energia
    electrică este indispensabilă vieții omului de azi. De la avansul ei spectaculos
    de la începutul secolului al 19-lea, electricității i s-au găsit din ce în ce
    mai multe întrebuințări ajungând să fie considerată o necesitate a vieții.
    Producerea ei însă a ridicat numeroase întrebări și controverse, cea din
    ultimele decenii privitoare la protecția mediului fiind cea care promovează
    noile tehnologii alternative. Nu este însă lipsit de interes să remarcăm că
    tehnologiile noi de producere a electricității au mers mână în mână cu cele
    vechi. Deocamdată, tehnologiile alternative nu sunt total satisfăcătoare pentru
    a se renunța la cele vechi.


    Și în
    România producția de energie a cunoscut toate fazele tehnologiei moderne. De la
    centralele pe păcură și gaz la cele pe cărbune, de la hidrocentrale la
    centralele nucleare, în ultimii 140 de ani România a construit unități tehnologice
    pentru asigurarea necesarului de electricitate pentru economie și pentru
    consumatorii casnici. Extinderea rețelei de electricitate pe tot cuprinsul
    teritoriului național a fost o prioritate a tuturor regimurilor politice
    deoarece un asemenea proiect era peste puterile entităților private. Din ultima
    parte a secolului al 19-lea datează apariția termocentralelor și
    hidrocentralelor. Prima centrală electrică s-a construit la București în 1882
    și funcționa pe gaz. Doi ani mai târziu, în 1884, se construia prima
    hidrocentrală la Peleș, la un an de la inaugurarea castelului regal. Ea era
    destinată alimentării cu electricitate a reședinței monarhului român. De
    atunci, rețeaua de termocentrale și de hidrocentrale s-a extins constant.


    După
    1945 și instalarea regimului comunist, planul pentru extinderea electrificării
    României a fost declanșat. În 1950, cel de-al patrulea baraj al Europei începea
    să fie construit la Bicaz, în nordul României, pe cursul râului Bistrița. După
    10 ani de mari eforturi, în 1960 centrala a fost pusă în funcțiune. La
    sfârșitul anilor 1960, ponderea energiei electrice produsă de hidrocentrale în
    România era de doar 1%, iar în urma politicii energetice la jumătatea anilor
    1970 crescuse la 12%. Maxim Berghianu a fost președintele Comitetului de Stat
    al Planificării, instituție care se ocupa de planificarea economiei României
    după model marxist-leninist. Berghianu a avut rang de ministru și a participat,
    la jumătatea anilor 1960, la dezbaterile privitoare la investițiile care urma
    să se facă în construirea hidrocentralelor. În 2002, el spunea Centrului de
    Istorie Orală din Radiodifuziunea Română că energia hidro era profitabilă pe
    termen lung.

    S-a trecut la o
    valorificare a potenţialului hidroenergetic, pentru că investiţia e mai mare
    iniţial, dar energia este foarte ieftină. Nu cere efortul de combustibili. Ea
    se amortizează într-un timp mai lung, dar cu costuri mult mai mici, pentru că
    acolo ce ai mai mult? Turnări betoane. Ce costă mai mult sunt utilajul,
    turbinele, agregatele, transformatoarele.


    În
    paralel, statul român continua să se bazeze și pe energia electrică produsă de
    cărbune. Exploatările miniere românești, la suprafață și în subteran, erau
    numeroase și construirea de termocentrale în apropierea lor era un calcul
    rațional.

    Maxim Berghianu: Au fost discuţii foarte mari despre puterea calorică, despre transportul spre
    centrale a cărbunelui. Pentru acest motiv s-au şi făcut termocentralele în
    apropiere de Rovinari, în Oltenia, la Işalniţa, ca să nu se transporte atâta
    cărbune. Erau rezerve imense şi am mers pe capacităţi enorme care reduceau din
    costuri. Excavarea se făcea la zi, fără să mai construim mine, era exploatare
    la suprafaţă. Excavatoarele te costă, dar să nu mai este necesar să
    construiești o mină.


    Au apărut marile șantiere de
    hidrocentrale de la barajele Porțile de Fier și cele de pe râurile Argeș și
    Olt. Cele mai spectaculoase au fost cele de pe Dunăre ale hidrocentralelor
    Porțile de Fier I și Porțile de Fier II. Prima, cea de la Porțile de Fier I, a
    fost construită de România împreună cu Iugoslavia începând cu anul 1964 și a
    fost inaugurată în 1972. Este una dintre cele mai mari construcții hidrotehnice
    din Europa și cea mai mare de pe Dunăre. Ea însă a avut ca efecte secundare
    pierderea vechiului oraș românesc Orșova prin inundare și scufundarea insulei
    Ada Kaleh din mijlocul Dunării. Hidrocentrala de la Porțile de Fier II a fost
    construită tot de România și Iugoslavia la jumătatea anilor 1980.


    Tot la începutul anilor 1970, România
    avea în vedere și tehnologia nucleară de producere a energiei electrice. Dar
    abia la începutul anilor 1980, centrala atomică de la Cernavodă, oraș la Dunăre
    în Dobrogea, avea planurile schițate. Era prevăzută construcția a 5 reactoare
    nucleare cu tehnologie franco-canadiană. În momentul de față, la Cernavodă
    funcționează două reactoare nucleare care împreună produc 20% din energia
    electrică a României. Primul a fost construit între 1982 și 1996, iar cel de-al
    doilea între 1983 și 2007. Alte două reactoare au început să fie ridicate în
    1984 și 1985, însă proiectul este în derulare. Lucrările la cel de-al cincilea
    reactor, a cărui construcție a început în 1987, au fost deocamdată sistate.




  • (IN)CORRECT di Leta Popescu a Teatri di Vita di Bologna

    (IN)CORRECT di Leta Popescu a Teatri di Vita di Bologna

    Dal 14 al 16 gennaio, il Teatro Reactor della città romena di Cluj-Napoca invita il pubblico di Bologna allo spettacolo (IN)CORRECT della regista Leta Popescu. I protagonisti delle performances, che saranno presentate a Teatri di Vita nel capoluogo dell’Emilia-Romagna venerdì 14 gennaio, ore 21, sabato 15 gennaio, ore 20, e domenica 16 gennaio, ore 17, con le scene di Lucia Mărneanu, sono gli attori Cătălin Filip, Oana Mardare, Alina Mișoc, Emőke Pál, Paul Sebastian Popa, Lucian Teodor Rus, Doru Taloș e Sânziana Tarța. Il progetto è sostenuto dall’Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia.



    Il pubblico potrà scoprire come un viaggio sul Danubio fa esplodere lo scontro tra vecchie e nuove generazioni sulle minoranze etniche, sul lavoro all’estero e sulle tematiche LGBT. E’ il primo viaggio all’estero di questo spettacolo, che fa parte della trilogia Collage, assieme a (IN)VISIBILE e (IN)CREDIBILE, ha spiegato a Radio Romania Internazionale la regista Leta Popescu.



    E’ per la prima volta che (IN)CORRECT va all’estero, anche perchè la première è stata presentata in un momento abbastanza infelice, a febbraio 2020, e, come sappiamo, dal mese successivo la nostra vita è completamente cambiata a causa della pandemia. E’ anche per la prima volta che andiamo a Teatri di Vita di Bologna, il cui direttore mi ha contattata dopo aver visto online (IN)CORRECT stesso e (IN)VISIBILE, sempre della trilogia Collage, dice Leta Popescu, ricordando che i tre spettacoli sono accomunati dal tema della vulnerabilità e, ovviamente, dalla struttura del collage.



    E’ uno spettacolo che promette un conflitto, visto che stiamo attraversando un periodo segnato dal discorso della correttezza e della scorrettezza politica. Però alla fine invito gli spettatori ad una sorpresa, cioè ad una riconciliazione con questo tipo di ragionamento. Alla fine, la sorpresa e il messaggio ci portano ai nostri genitori, nonni, zii e zie che sono andati a lavorare all’estero forse per il nostro bene. Perciò invito i romeni di Bologna a vedere questo spettacolo che è anche un omaggio a tutti coloro che lavorano per una generazione come la nostra, aggiunge Leta Popescu, sottolineando che il messaggio trasmesso da (IN)CORRECT è incentrato sull’importanza della famiglia.



    Lo spettacolo con sopratitoli in italiano è stato inserito nella stagione Fuori, casa di Teatri di Vita di Bologna, che, nel difficilissimo contesto della pandemia, invita il pubblico a ritrovarsi insieme dentro a un teatro che è una casa, ha detto a Radio Romania Internazionale il suo direttore artistico, Stefano Casi.



    Ci piace andare a cercare interlocutori che vengano da altre culture, capaci di portare temi importanti. In questo senso, la Romania è per noi un punto di riferimento molto importante. Anche negli anni passati abbiamo portato artisti romeni a Bologna, nel nostro teatro. Quindi, l’incontro con Reactor è stato un felice incontro con una realtà teatrale, giovane, indipendente, che ci sembra molto forte e molto capace di portare una novità o almeno un’interrogazione sui temi del contemporaneo, ha spiegato Stefano Casi.



  • American projects in Romania

    American projects in Romania

    Originally designed to have 5 units, the nuclear power plant in Cernavodă, the only one in Romania, is still working today, 24 years since the first reactor became operational in 1996, with only 2 completed units, which cover around 20% of the countrys electricity demand. In the meantime, Unit 5, whose construction started in 1987, has been repurposed.



    For Units 3 and 4, the construction of which was suspended in 1992 after only around 15% of the works were completed, a number of solutions have been searched. Talks with China in this respect had made considerable progress in recent years. But this summer, Bucharest canceled the contract, and instead an intergovernmental agreement between Romania and the US was signed a few days ago in Washington.



    This is a civilian nuclear cooperation agreement to refurbish Unit 1 and build Units 3 and 4 using the same CANDU Canadian technology as for the first 2 reactors. Once operational, Reactors 3 and 4 will double the production capacity of the nuclear power plant.



    The agreement also includes academic cooperation in the field of nuclear energy, including cooperation for a new small, modular reactor technology developed by the Americans, the minister of economy, energy and the business environment Virgil Popescu said, upon signing the document.



    The project is to be implemented in the next 10 years by a consortium of companies from the US, Romania, Canada and France, headed by an American company and with financial support from all stakeholders.



    According from a news release from the US Energy Department, “this historic agreement will lay the foundation for Romania to utilize U.S. expertise and technology […] It underscores the importance of the strategic partnership between the United States and Romania and our mutual commitment to energy security in the region. Nuclear energy is crucial to ensuring Romania has a reliable, affordable, and emissions-free supply of electricity.



    This 8-billion USD project is the largest financing package ever received by Romania, which proves the confidence the US has in its long-time partner and ally, the US Ambassador to Romania said in his turn. Adrian Zuckerman also announced plans for a large-scale infrastructure project: “We are embarking on a new project for Romania, with Poland, to build a highway and railroad from Constanta on the Black Sea to Gdansk on the Baltic Sea. This infrastructure project will be a tremendous boon to the Romanian and Polish economies, and regional economies, for years to come, Adrian Zuckerman said.


    (translated by: Ana-Maria Popescu)

  • American projects in Romania

    American projects in Romania

    Originally designed to have 5 units, the nuclear power plant in Cernavodă, the only one in Romania, is still working today, 24 years since the first reactor became operational in 1996, with only 2 completed units, which cover around 20% of the countrys electricity demand. In the meantime, Unit 5, whose construction started in 1987, has been repurposed.



    For Units 3 and 4, the construction of which was suspended in 1992 after only around 15% of the works were completed, a number of solutions have been searched. Talks with China in this respect had made considerable progress in recent years. But this summer, Bucharest canceled the contract, and instead an intergovernmental agreement between Romania and the US was signed a few days ago in Washington.



    This is a civilian nuclear cooperation agreement to refurbish Unit 1 and build Units 3 and 4 using the same CANDU Canadian technology as for the first 2 reactors. Once operational, Reactors 3 and 4 will double the production capacity of the nuclear power plant.



    The agreement also includes academic cooperation in the field of nuclear energy, including cooperation for a new small, modular reactor technology developed by the Americans, the minister of economy, energy and the business environment Virgil Popescu said, upon signing the document.



    The project is to be implemented in the next 10 years by a consortium of companies from the US, Romania, Canada and France, headed by an American company and with financial support from all stakeholders.



    According from a news release from the US Energy Department, “this historic agreement will lay the foundation for Romania to utilize U.S. expertise and technology […] It underscores the importance of the strategic partnership between the United States and Romania and our mutual commitment to energy security in the region. Nuclear energy is crucial to ensuring Romania has a reliable, affordable, and emissions-free supply of electricity.



    This 8-billion USD project is the largest financing package ever received by Romania, which proves the confidence the US has in its long-time partner and ally, the US Ambassador to Romania said in his turn. Adrian Zuckerman also announced plans for a large-scale infrastructure project: “We are embarking on a new project for Romania, with Poland, to build a highway and railroad from Constanta on the Black Sea to Gdansk on the Baltic Sea. This infrastructure project will be a tremendous boon to the Romanian and Polish economies, and regional economies, for years to come, Adrian Zuckerman said.


    (translated by: Ana-Maria Popescu)