Radio România Internațional

Tag: reactor nuclear

  • Reactoare nucleare de mici dimensiuni, în România

    Reactoare nucleare de mici dimensiuni, în România

    România este primul stat
    din Europa care va avea o centrală cu reactor nuclear de mici dimensiuni.
    Acesta va produce energie electrică în condiţii de siguranţă, cu minime emisii
    de carbon și la un cost sub nivelul mediu din ţara noastră. Reactorul,
    construit de firma americană NuScale, va fi amplasat la fosta termocentrală de
    la Doiceşti din judeţul Dâmboviţa şi va fi operat de specialişti care vor
    fi pregătiţi la Universitatea Politehnică din București. În acest sens, Statele
    Unite vor pune la dispoziţia României un simulator special. Noua tehnologie are
    drept scop îmbunătăţirea acţiunilor pentru prevenirea schimbărilor climatice, a
    securităţii energetice şi a accesului la energie. Ministrul român al energiei,
    Virgil Popescu, a explicat recent ce vor face în continuare compania americană
    și cea locală partenera, după ce au convenit termenii colaborării

    Cele două companii, NuScale şi Nuclearelectrica, în memorandumul pe
    care l-au semnat, trebuie să identifice exact ce poate industria românească să
    facă, cum putem dezvolta industria românească şi cât de mult putem, să zicem,
    indigeniza în România componente ale reactoarelor modulare. Cert este că ne
    dorim ca Nuclearelectrica să fie un operator regional al reactoarelor modulare
    şi nu numai al acestei tehnologii NuScale.


    Venit la București,
    secretarul adjunct american al Departamentului pentru Energie, David Turk, a
    subliniat că, în momentul de faţă, când vine vorba despre energie, ne
    confruntăm cu trei tipuri de criză: În primul rând, avem criza climatică
    prezentă de ceva vreme. Pe deasupra, a fost criza COVID, care nu numai că a
    avut un impact uriaş asupra sănătăţii, ci şi pe pieţele energetice. Pe
    deasupra, a apărut o a treia criză cu care România se confruntă şi cu siguranţă
    şi alte state din regiune: agresiunea preşedintelui Putin asupra Ucrainei El a
    subliniat că, în acest context, Statele Unite ale Americii aşteaptă cu
    nerăbdare să lucreze cu România pentru a combate toate aceste crize. La rândul
    sau, Cosmin Ghiţă, directorul general al Nuclearelectrica, spunea că amplasarea
    centralei nucleare la Doiceşti are avantajul oferit de infrastructura
    existentă. Totodată, el s-a referit la stadiul proiectului:

    Noi am semnat primul contract şi am iniţiat faza întâi a lucrărilor
    pentru acest proiect în noiembrie 2021, lucrările sunt în curs de dezvoltare.
    Pe baza acestor lucrări putem să începem definitivarea primei faze de inginerie
    şi a procurării materialelor cu ciclu lung de fabricare. Am
    primit input-ul iniţial, suntem la 35% completion din această primă fază. La
    acest moment, conform graficului nostru, o să începem să pregătim intrarea în
    faza a doua şi să începem negocierile pentru acele contracte, pentru a ne
    încadra în termenul pe care l-am asumat, finele lui 2030.



    Securitatea energetică europeană şi
    extinderea programului nuclear civil din România au fost discutate de oficialul
    american, David Turk, și cu premierul român Nicolae Ciucă. Astfel, construirea
    reactoarelor 3 şi 4 de la Centrală atomoelectrică de la Cernavodă (sud-est),
    precum şi lucrările de întreţinere de care este nevoie la unitatea 1, sunt
    considerate etape necesare pentru atingerea nivelului care să asigure României
    independenţa energetică. De asemenea, ambele părţi şi-au arătat
    disponibilitatea de a dezvolta parteneriatul România-SUA, atât în domeniul
    utilizării energiei nucleare, cât şi în exploatarea gazelor şi a petrolului.
    Principalele beneficii generate de implementarea acestor soluţii vizează atât
    decarbonizarea – obiectiv european important, precum şi nivelul înalt de
    securitate sub semnul căruia se vor derula investiţiile, se arată într-un
    comunicat al guvernului de la București. Toate acestea devin mult mai importante în
    contextul actual al sancțiunilor energetice internaționale la adresa Rusiei din
    cauza invadării Ucrainei.

    Ministrul Energiei, Virgil Popescu, afirmă că prin
    implementarea tehnologiei reactorului nuclear modular de mici dimensiuni de la
    NuScale se face un nou pas spre independenţa energetică a României. El mai
    spune că, pe lângă beneficiile dovedite în materie de securitate energetică şi
    de mediu, prin generarea de energie sigură, stabilă, accesibilă şi curată, fără
    emisii, proiectul va aduce și beneficii socio-economice directe comunităţii pe
    care o deserveşte şi va face ca industria şi economia regională să prospere.

    Despre proiectul româno-american de la Doicești, directorul executiv de la
    Nuclearelectrica, Cosmin Ghiţă, spune că va avea, probabil, o capacitate
    instalată de 600 de MW. Este vorba despre o centrală electrică NuScale cu 6 module,
    cu o capacitate de 462 MW, dar în acelaşi timp există posibilitatea ca, tot
    acolo, să fie dezvoltate şi capacităţi de producţie a energiei fotovoltaice,
    care să completeze reactoarele de tip SMR. El a explicat că în zonă au fost
    făcute studii de geodezie, studii cu privire la sol, că există conectarea la
    reţeaua electrică și conectarea la reţea regională de distribuţie a energiei
    termice. În același timp, avem acolo și o comunitate care are expertiză în
    domeniu, ceea ce oferă avantaje economice suplimentare. Există însă și critici
    ai noii tehnologii. Aceștia susțin că, deși reactoarele propuse sunt mai mici,
    tot tehnologie nucleară au și suferă de minusurile pe care acest tip de energie
    le presupune. Costurile vor fi mari, construcția va dura mai mult decât se
    estimează și îngrijorările legate de siguranță vor persista.


  • Consolidarea parteneriatului România – SUA

    Consolidarea parteneriatului România – SUA

    Aflat într-o vizită oficială la Washington, ministrul român al Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, şi omologul său american, Mark Esper, au semnat, joi, ‘Foaia de parcurs dedicată cooperării la nivelul Apărării pentru perioada 2020-2030’.

    Documentul cuprinde priorităţile strategice privind consolidarea cooperării la Marea Neagră, rotaţia continuă a forţelor SUA în România, întărirea eforturilor în domeniul securităţii cibernetice, rezilienţei, respectiv asistenţa SUA pentru îndeplinirea ţintelor de capabilităţi aliate şi modernizarea forţelor armate.

    Ţările noastre se bucură de un Parteneriat strategic excepţional şi durabil, construit în timp şi în multe misiuni în teatrele de operaţii, unde militarii noştri au luptat împreună. Statele Unite sunt partenerul nostru de încredere şi aliatul de nădejde’, a spus ministrul român al Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă.


    Acesta a accentuat faptul că intensificarea programului de exerciţii desfăşurate pe teritoriul României, în cadru aliat şi bilateral cu forţele armate ale SUA, este parte a obiectivului general de consolidare a prezenţei şi vizibilităţii NATO pe flancul estic.


    În același timp, Nicolae Ciucă a subliniat preocuparea Armatei României pentru îmbunătăţirea elementelor de mobilitate militară, dovadă fiind programele demarate deja pentru modernizarea infrastructurii bazelor militare de la Mihail Kogălniceanu şi Câmpia Turzii. Ministrul Apărării de la București a amintit că, în urmă cu câteva săptămâni, în România a fost recepţionat primul sistem PATRIOT, ţara fiind prima din Flancul Estic care are în dotarea forţelor sale armate sisteme de rachete sol-aer cu bătaie mare.


    La rândul său, secretarul american al Apărării, Mark Esper, a declarat ca angajamentul Statelor Unite faţă de articolul 5 al NATO este de neclintit şi a adăugat că America stă umăr la umăr cu România.

    Legăturile dintre Statele Unite şi România nu au fost niciodată mai puternice ca acumˮ, a spus oficialul de la Washington, care a vorbit despre importanţa României ca aliat, atât datorită poziţiei sale pe flancul estic al NATO, cât şi la Marea Neagră.


    După cum a transmis corespondentul Radio România la Washington, Mark Esper a mulțumit României, afirmând că a găzduit, cu regularitate, exerciţii de instruire care au ridicat gradul de interoperabilitate şi au consolidat măsurile de descurajare a Rusiei pe flancul estic al NATO.

    Suntem, de asemenea, recunoscători pentru angajamentul puternic al României faţă de apărarea alianţei, în mod special prin găzduirea facilităţii de apărare antirachetă Aegis Ashore, care reprezintă un element-cheie în sistemul de apărare al NATO. Mai mult, România a ridicat nivelul alocărilor pentru apărare, depăşind nivelul de două procente din PIBˮ, a subliniat secretarul american al Apărării.

  • Peninsula Coreea, o bombă cu ceas?

    Peninsula Coreea, o bombă cu ceas?

    Putere nucleară militară de la primul său test în 2006, Coreea de Nord a acceptat în 2007 să-şi întrerupă activităţile atomice în schimbul unui ajutor economic şi a unor garanţii de securitate. Recent, însă, Phenianul şi-a anunţat intenţia de a reporni un reactor nuclear închis în 2007 şi a lăsat să se înţeleagă că ar putea relua îmbogăţirea uraniului în scopuri militare. Anunţul survine în contextul în care Coreea de Nord este angajată într-un război al declaraţiilor cu Washingtonul şi Seulul, ameninţând că va lansa atacuri cu rachete asupra SUA şi că va invada Coreea de Sud. De decenii, Peninsula Coreeană cunoaşte intensificări bruşte ale tensiunilor, urmate de perioade de acalmie.



    Cu ce este diferită situaţia de acum? Analistul politic Bogdan Chirieac: De existenţa armei nucleare. Înţeleg că experţii americani au stabilit că în acest moment, Coreea de Nord nu are totuşi capacitate de a fabrica focoase nucleare capabile de a fi transportate de rachete. Deci, ce detonează ei acolo, ce au detonat, de fapt – Coreea de Nord, dacă vă vine să credeţi, face parte acum din clubul ţărilor nucleare – deşi nu s-a pus problema ca Phenianul să semneze Tratatul de neproliferare – ei bine, focoasele pe care ei le-au detonat subteran probabil că sunt mult prea mari pentru a putea fi transportate de rachete. Au şi rachete, au testat rachete, una de curând, care a şi căzut în Marea Japoniei, deci, cu alte cuvinte, SUA şi Coreea de Sud consideră că e vorba deocamdată doar de ameninţări, cum au mai fost.”



    Situaţia din Peninsula coreeană este discutată şi în cadrul instituţiilor europene, care ar putea decide noi sancţiuni la adresa Coreei de Nord. Corespondentul Radio România la Bruxelles, Luminiţa Apostol: UE ar putea impune noi sancţiuni la adresa Coreei de Nord, dacă situaţia o va impune, această posibilitate fiind, în prezent, în stadiul de analiză, la nivelul statelor membre. Un înalt responsabil european a declarat, sub acoperirea anonimatului, că noi sancţiuni ar putea fi decise de europeni dacă Phenianul va lansa o nouă rachetă sau va face un nou test nuclear. Ultimele sancţiuni au fost impuse de europeni la 18 februarie, la puţin timp după testul nuclear efectuat de Coreea de Nord. Cu noile sancţiuni, statelor europene le sunt interzise orice importuri sau exporturi ale unor componente esenţiale pentru rachetele balistice, ca şi comerţul cu aur şi metale preţioase. De asemenea, 26 de persoane au interdicţie de viză pentru teritoriul statelor Uniunii, iar pentru 33 de companii nord-coreene, au fost blocate bunurile de pe teritoriul european. Ideea impunerii de sancţiuni, la adresa Băncii nord-coreene de comerţ exterior, este studiată şi ea de europeni – a confirmat acelaşi înalt responsabil, însă el a precizat că statele Uniunii se gândesc şi la ceea ce a numit consecinţele adverse pe care aceste sancţiuni le-ar putea avea asupra ambasadelor europene de la Phenian, dar şi asupra populaţiei nord-coreene.”



    Europenii contează pe rolul foarte însemnat al Chinei, dar şi pe cel al Rusiei, pentru a convinge Coreea de Nord să revină la masa negocierilor. Beijingul s-a pronunţat, deja, în această problemă, declarând că nu doreşte să vadă haos în Peninsula Coreea. După ce Phenianul i-a avertizat pe cetăţenii străini din Coreea de Sud să părăsească ţara din cauza riscului izbucnirii unui război, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe chinez, Hong Lei, a anunţat că ţara sa se opune luării de noi măsuri, de către oricare dintre cele două părţi, care ar putea agrava situaţia în Peninsula Coreea. Moscova, la rândul său, a declarat că ţările G8 (SUA, Marea Britanie, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Canada şi Rusia) resping atitudinea provocatoare a Coreii de Nord şi a îndemnat părţile aflate în conflict să continue pe calea diplomaţiei pentru a calma situaţia din ce în ce mai tensionată din nord-estul Asiei. Sumele investite în zonă pentru înarmare sunt considerabile. Din nou, Bogdan Chirieac: Coreea de Nord a cheltuit anul trecut aproape 9 miliarde de dolari pe înarmare, Coreea de Sud, 35 de miliarde de dolari, dar sigur că diferenţa de PIB este enormă între Nord şi Sud, în Nord este foamete, pur şi simplu foamete. Ţineţi minte că data trecută, la Kim Jong-il, tatăl lui Kim Jong-un, au stabilit să primească orez în schimbul permisiunii ca Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică să amplaseze camere de luat vederi în reactoarele nord-coreene, tocmai pentru a nu dezvolta arma nucleară, lucru care între timp s-a întâmplat, primind deci mâncare, orez. E cunoscut faptul că în Coreea de Nord oamenii mănâncă rădăcini şi coji de copaci. Deci, poporul este ţinut în asemenea condiţii, terorizat, pur şi simplu, cum au văzut prin imaginile din satelit, în puşcării politice enorme şi cu toate acestea, comunitatea internaţională face mult prea puţin, mult prea puţin pentru a îndepărta, până la urmă, o aberaţie politico-militară.” Nu te poţi juca în acest mod cu armament nuclear la frontiera lumii civilizate, mai spune Bogdan Chirieac, care vede o posibilă soluţie în urma unor negocieri între SUA şi China.