Liderii europeni s-au reunit, joi, într-un summit convocat de urgență la Bruxelles, unde au căzut de acord asupra unui plan de înarmare menit să întărească apărarea pe flancul estic de la Marea Baltică și Marea Neagră.
În condițiile în care State Unite și-au retras sprijinul pentru Ucraina, pe fondul unei campanii europene de susținere a acestei țări și pentru a face față tendințelor expansioniste ale Rusiei, cei 27 de lideri ai blocului comunitar au dat undă verde unui plan al Comisiei Europene pentru consolidarea apărării.
Liderii europeni şi-au exprimat, din nou, la Bruxelles, susţinerea pentru Ucraina şi pentru oferirea de garanţii de securitate, împreună cu Statele Unite, în cazul unei încetări a focului.
Săptămâna aceasta, preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a propus un plan numit „Reînarmarea Europeiˮ, care vizează mobilizarea a aproximativ 800 de miliarde de euro, dintre care 150 de miliarde sub formă de împrumuturi, pentru a consolida capacităţile de apărare a continentului. Sunt menţionate mai multe modalităţi, între care posibilitatea ca statele membre să-şi crească semnificativ cheltuielile militare, fără ca acest lucru să fie luat în considerare în calculul deficitului lor, limitat, în principiu, la 3% din produsul lor intern brut.
Aceste fonduri trebuie folosite pentru a investi în comun, între cel puţin două state membre, în domeniile în care nevoile sunt cele mai urgente, precum apărarea antiaeriană, rachetele, dronele şi sistemele antidrone sau chiar sistemele de artilerie. Şi, a dat asigurări preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu aceste echipamente „statele membre îşi vor putea consolida masiv ajutorul lor pentru Ucrainaˮ.
Statele baltice, Polonia şi România şi-au impus punctul de vedere pentru prioritizarea flancului de est în cadrul proiectelor cu finanţare europeană în valoare de 150 de miliarde de euro. Detaliile acestui plan vor fi puse la punct împreună cu echipele NATO.
Prezent la summit-ul de la Bruxelles, Ilie Bolojan, preşedintele interimar al României a declarat: „Cu siguranţă, o bună parte din această dotare, din aceste investiţii vor fi localizate în această zonă, iar partea de producţie, partea de consorţii, vor fi distribuite pe întreg teritoriul Uniunii Europene. Şi cred că este o oportunitate şi pentru industria noastră de apărare, o parte din aceste produse să fie făcute în fabrici din România, creând locuri de muncăˮ.
Bucureștiul nu va trimite trupe în Ucraina, însă va putea deveni un centru regional militar, de organizare şi suport pentru trupele trimise de către celelalte state. Prezenţa României va fi necesară pentru a şti dacă vor fi elemente care ţin de folosirea infrastructurii țării noastre, baze militare, de exemplu, de pe teritoriul României sau elemente de altă infrastructură militară: porturi, aeroporturi, a mai spus Ilie Bolojan.
