În România trăiesc
fix 19.053,8 mii de oameni. Recensămintele vorbesc în mii de oameni, altfel
este vorba de puțin peste 19 milioane de locuitori. Sunt rezultatele, parțiale,
ale Recensământului Populației și Locuințelor, runda 2021, date publicității la
sfârșitul anului de abia încheiat. Recensământul din România a fost realizat în
2022, dar trebuia făcut în 2021. Se recomandă să treacă aproximativ un deceniu
între aceste bilanțuri complexe. Precedentul recensământ s-a derulat în
octombrie 2011, primele rezultate fiind date publicității în ianuarie 2012.
Toate recensămintele de până acum, după comunism, cel din 1992 și 2002, s-au
derulat în formula clasică, recenzorii deplasându-se la locuință. Cel de acum
s-a efectuat, în primul rând și în prima parte, online, prin autorecenzare. Într-o
etapă ulterioară, recenzorii s-au deplasat la adresa celor care nu au făcut
recenzarea online.
Sunt multe elemente noi și specifice ce pot fi trecute în
contul recensământului 2021, desfășurat în 2022. El s-a desfășurat timp de
patru luni și jumătate, primele două fiind rezervate autorecenzării online,
restul, până la 31 iulie, colectării datelor de către recenzori, prin
interviuri faţă în faţă. A fost perioada în care se ieșea, șovăielnic, din
șocanta pandemie de COVID-19, începută odată cu anul 2020.
Pandemia a fost și
acea etapă în care oamenii au fost obligați să folosească din ce în ce mai mai
mult și în domenii dintre cele mai diverse tehnica de calcul, internetul. De
aceea, autorecenzarea online, din prima parte a procesului, pare formula ideală
pentru acest moment, respectând distanțarea socială, caracteristică pandemiei,
și valorificând abilitățile online, căpătate în acești ani. O atenție specială
a fost acordată și situațiilor privind reședința temporară dincolo de hotarele
României, numărului de locuințe, condițiilor de locuit. Rezultatele recent
anunțate arată că 19 milioane este populația rezidentă a României iar 51,5%
sunt femei și 52,2% trăiesc în mediul urban. Dacă în 2011 erau recenzate 20,1
milioane de locuitori, lipsește, așadar, un milion de locuitori. Se revine,
practic, la situația din 1966, când recensământul a evidențiat 19,1 milioane de
locuitori în România. Cea mai numeroasă populația a fost numărată în 1992, și
era de 22,8 milioane, aproape 23. În 2002, se redusese tot cu un milion, sau
chiar mai mult, cu 1,2 milioane.
La recesământul din 2011 se înregistrează o
altă scădere, de 1,5 milioane. Altfel spus, scăderea înregistrată acum se
înscrie în trendul descendent și este chiar una mai mică, de aproape fix un
milion. Un fenomen evident este îmbătrânirea populației, calculată prin numărul
celor de peste 65 de ani, raportat la numărul tinerilor. La 100 de tineri,
reveneau 101,8 vârstnici, în 2011, și 121,2 în prezent. În mod paradoxal, dacă
Bucureștiul înregistrează o scădere de populație, județul Ilfov din care
capitala României face parte, cunoaște o creștere importantă. Desigur, este
vorba de mutarea bucureștenilor cu reședința în localitățile din jurul
municipiului. În ordinea numărului înregistrat conform declarațiilor pentru
recensământ, românii sunt aproape 15 milioane, maghiari, un milion, urmați de
romi, mai bine de o jumătate de milion, 45 de mii de ucraineni, 23 de mii de
germani, turci, ruși lipoveni, tătari, sârbi, slovaci, bulgari, croați, greci,
italieni, evrei, cehi, polonezi, ruteni, armeni, albanezi, macedoneni. Cam 20
de mii au indicat altă etnie decât cele enunțate iar 2,5 milioane nu au indicat
vreo etnie sau limbă maternă.
Din același total de 19 milioane de locuitori ai
României, 14 milioane au declarat că sunt creștini ortodocși, pe locul următor
venind cei 741 de mii de catolici. De această dată, 2,65 de milioane de
cetățeni români cu reședința în România nu au indicat nicio religie căreia să
îi aparțină. Etapizat, pe tot parcursul acestui an, vor fi date publicității
noi date rezultate din prelucrarea datelor recensământului 2021, realizat în
2022.