Tag: reciclare

  • Colectarea deșeurilor electrice și electronice în UE

    Colectarea deșeurilor electrice și electronice în UE

    Dispozitivele electronice și echipamentele electrice definesc viața modernă: de la mașini de spălat și aspiratoare la smartphone-uri și computere, este greu să ne imaginăm viața fără ele. Însă deșeurile pe care le generează au devenit un obstacol pentru eforturile UE de a-și reduce amprenta ecologică.

    Cantitatea de echipamente electrice și electronice puse pe piață în UE a crescut de la 7,6 milioane de tone în 2012, la 13,5 milioane de tone în 2021. Totalul echipamentelor electrice și electronice colectate a crescut de la 3 milioane de tone în 2012 la 4,9 milioane de tone în 2021.

    Practicile de reciclare variază de la un stat membru la altul. În 2021, Austria a depășit țările UE la colectarea de echipamente electronice, cu o medie de 15,46 kg pe cap de locuitor. În 2021 s-au colectat în medie 11 kg deșeuri provenind de la echipamente electrice și electronice pe cap de locuitor în UE.

    Cum ar trebui să colectăm? Ada Lungu, președinte al Asociației Volens, un ONG care se ocupă de colectarea și reciclarea deșeurilor electrice și electronice  ne explică.

     “Fiecare stat membru al Uniunii Europene trebuie să colecteze o anumită proporție de deșeuri electrice față de aparatele electrice care se pun pe piață. Noi, în România, de exemplu, ar trebui să colectăm aparate electrice minimum 4kg pe locuitor și, mai precis un procent de 45% din cantitatea de electrice și electrocasnice care s-a scos pe piață în ultimii 3 ani.

    La colectarea deșeurilor electrice, România mai are de făcut progrese. Momentan, știm că nu s-a trecut încă de pragul de 2kg pe cap de locuitor, în condițiile în care ar trebui să fie patru. Deci este clar că trebuie să avansăm, dar și avansăm. Aceste progrese chiar se fac. N-aș putea să vă spun exact unde se află România în topul țărilor europene, pentru că probabil acest top este undeva o informație la nivel de autorități locale, dar e clar că nu suntem în topul țărilor cele mai harnice la colectarea deșeurilor electrice. Însă trebuie să știm că legislația europeană nu se implementează cu succes de 100% niciunul din statele Uniunii Europene. Fiecare are probleme cu un domeniu sau cu celălalt.”

  • Soluții la problemele climatice: schimbarea modului de transport, gestionarea deșeurilor

    Soluții la problemele climatice: schimbarea modului de transport, gestionarea deșeurilor

    Uniunea Europeană este una dintre puterile economice care se implică activ în combaterea emisiilor de gaze cu efect de seră.

    În 2020, emisiile de gaze cu efect de seră din UE au scăzut cu 31 % față de nivelurile din 1990, cel mai scăzut nivel din ultimii 30 ani, depășind obiectivul UE de reducere a emisiilor cu 20 % până în 2020, stabilit conform Protocolului de la Kyoto. În 2019, Comisia Europeană a prezentat Pactul verde european, iar în prezent propune un set de măsuri mult mai ambițios de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră ale UE cu 55 % până în 2030 și decarbonizarea economiei UE până în 2050, conform Acordului de la Paris.

    Schimbarea modului de transport și gestionarea adecvată a deșeurilor nu doar ajută la economisirea de bani, ci are implicații semnificative și pentru îmbunătățirea performanței de mediu și reducerea schimbărilor climatice. Fiecare din noi poate face ceva împotriva încălzirii globale, prin alegerile din viața de zi cu zi.

    Ada Lungu-Președintele Organizaței Volens, un ONG care dezvoltă programe de protejarea a mediului oferă câteva soluții.

    “La capitolul transport, mici schimbări pot face o mare diferență:mersul pe jos sau cu bicicleta sau cu transportul în comun, în general, orice este preferabil transportului cu autoturismul care funcționează pe benzină sau pe motorină.

    În ceea ce privește deșeurile aici este foarte simplu. Avem două reguli mari. Prima este să încercăm să generăm cât mai puțin gunoi și cea de-a doua cel pe care nu îl putem evita, să îl colectăm separate și să ne asigurăm că ajunge la reciclare.

    Principiile sunt așa: să evităm excesul și risipa, să folosim un timp cât mai îndelungat lucrurile și să reciclăm tot ce putem. Acel principiu consacrat al celor 3R pe care îl știm cu toții: Redu, Refolosește, Reciclează , este valabil și în zilele noastre chiar din ce în ce mai valabil și recomand tuturor să aplice aceste bune eco maniere pentru că suntem într-o situație care nu ne mai permite luxul de a ezita și nici de a lăsa responsabilitatea protejării mediului doar autorităților sau marilor companii. Este vorba despre efectul cumulativ întotdeauna.

    De aceea contează gesturile mici, pentru că gesturile mici converg toate către cum înclină balanța acestei crize climatice către sustenabilitate sau dimpotrivă către deteriorare.“

     

  • Legea privind materiile prime critice

    Legea privind materiile prime critice

    Parlamentul European a dat undă verde finală planurilor de stimulare a aprovizionării UE cu materii prime strategice.

     

    Potrivit unui comunicat al instituției, Legea privind materiile prime critice este concepută pentru a face UE mai competitivă și mai suverană, prin reducerea birocrației, încurajarea inovării de-a lungul întregului lanț valoric și sprijinirea IMM-urilor. De asemenea, vizează stimularea cercetării, dezvoltarea de materiale alternative și metode de extracție și de producție mai ecologice.

     

    Legislația va stabili stimulente economice și un cadru de afaceri mai stabil și mai sigur pentru proiectele de minerit și reciclare, cu proceduri de autorizare mai rapide și mai simple.

     

    În timpul negocierilor cu Consiliul pe marginea legii, europarlamentarii au făcut presiuni pentru un accent mai puternic pe producția și extinderea materialelor care pot înlocui materiile prime strategice. Ei au obținut stabilirea unor obiective pentru a încuraja extragerea mai multor materii prime strategice din deșeuri. Eurodeputații au insistat, de asemenea, asupra necesității de a reduce birocrația pentru companii, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri).

     

    În plenul Parlamentului European, europarlamentarul Dragoș Tuorache a declarat că :

    “Legea privind materiile prime critice (#CRMA) este o declarație clară de intenție. Ne dorim ca  UE să fie un actor geopolitic vizionar și pregătit pentru viitor, cu instrumentele necesare care să corespundă acestor ambiții. Pe lângă aspectele importante comerciale și de mediu pe care le acoperă acordul, este necesar să se intensifice efortul de consolidare a rezilienței UE și promovarea priorităților noastre într-o lume divizată, în contextul provocărilor ce vor urma. 

    Prin această lege, au fost create condițiile optime pentru aprovizionarea UE cu materiile prime necesare pentru atingerea obiectivelor tranzițiilor verzi și digitale. 

    Prin stimularea investițiilor și încurajarea inovării din interiorul Uniunii și în afara granițelor acesteia, ne reducem dependențele astfel încât să putem să rămânem competitivi fără a renunța la valorile noastre, refuzând să fim constrânși din punct de vedere economic și politic. Cred că această lege este una din realizările majore ale acestui mandat și vreau să îi felicit pe raportor și raportorii din umbră.”

  • Aviz motivat al CE privind depozitele de deșeuri din România

    Aviz motivat al CE privind depozitele de deșeuri din România

    Comisia Europeană a transmis, miercuri, României un aviz motivat, pentru că nu a respectat în totalitate directivele europene privind deșeurile. Prin semnarea tratatului de aderare la UE, România trebuia ia măsurile necesare privind cele 101 gropi de gunoi neconforme până la 16 iulie 2017. Obligațiile nu au fost respectate în totalitate, astfel că Executivul comunitar a transmis o scrisoare de punere în întârziere în octombrie 2020.



    România a închis 92 din cele 101 depozite de deşeuri. Dintre cele nouă gropi de gunoi rămase, cinci au ca termen pentru închidere şi reabilitare perioada 2026-2028, iar pentru alte patru nu există un termen cert. Din această cauză Comisia a emis aviz motivat în această săptămână. România are la dispoziție două luni pentru a răspunde şi a lua măsurile necesare, altfel Executivul european poate trimite cazul către Curtea de Justiție a Uniunii Europene.



    Cele două directive ale UE privind deșeurile solicită statelor membre să ia măsurile necesare pentru a închide şi a reabilita o groapă de gunoi care nu a primit autorizație. Totodată. țările din spațiul comunitar au obligația să recupereze şi să elimine deșeurile, dar fără să pună în pericol sănătatea umană şi mediul: Totodată sunt interzise abandonarea, aruncarea sau eliminarea necontrolată a deșeurilor.



    Tot în această săptămână au sosit datele Eurostat privind producția de deșeuri municipale și reciclarea acestora. Potrivit acestora, România are cele mai puține de deșeuri per cap de locuitor, dar și cea mai redusă cantitate de deșeuri reciclate.


    Cantitatea de deșeuri municipale generate în statele UE (2022) / Eurostat

    *kilograme/ cap de locuitor

    deseuri-municipale-state-ue-2022-640-eurostat.jpg


    În 2022, o persoană din Uniunea Europeană a produs o cantitate medie de 513 kilograme de deşeuri municipale, în scădere cu 19 kilograme sau 4% față de anul precedent (532 de kilograme). Dar, cantitatea de deșeuri municipale diferă semnificativ între statele membre ale Uniunii Europene.


    Cele mai ridicate cifre s-au înregistrat în Austria (827 de kilograme per persoană) şi Danemarca (787 de kilograme). România se află pe ultima poziție cu301 de kilograme de deşeuri municipale per cap de locuitor în 2022. Cantitatea este cu un kilogram mai mică cea din anul precedent.



    În ceea ce privește reciclarea, europeni au avut o medie de 249 de kilograme de deșeuri municipale pe cap de locuitor. Cifrele sunt inferioare celor înregistrate în 2021 când media a fost de 264 de kilograme pe cap de locuitor.



    Aceleași state care au produs cele mai multe deșeuri municipale se află și în topul cantităților reciclate. Astfel, în Austria s-au reciclat 516 kg / cap de locuitor), iar Danemarca un măr de 411 kg / cap de locuitor. Cele două state sunt urmate de Germania cu 409 kg de deșeuri reciclate pe cap de locuitor din UE.


    România a avut 36 kg / cap de locuitor, de departe cea mai redusă cantitate de deșeuri reciclate. La coada clasamentului se mai situează Malta (75 kg) şi Grecia (90 kg).

    Cantitatea de deșeuri reciclate în statele UE (2022) / Sursa: Eurostat

    *kilograme/ cap de locuitor

    desueri-reciclate-state-ue-2022-640-eurostat.jpg



  • Sistemul de Garanție- Returnare, la start

    Sistemul de Garanție- Returnare, la start

    România aplică sistemul de Garanție-Returnare, pentru o reciclare
    mai eficientă a ambalajelor. Proiectul va fi funcțional începând de joi, românii urmând să plătească o garanţie de 50 de
    bani când vor cumpăra o băutură îmbuteliată de la un comerciant. După golirea
    ambalajului, consumatorul va trebui să îl aducă într-unul dintre punctele de returnare organizate de comercianţi şi va primi
    înapoi, pe loc, valoarea garanţiei plătite iniţial, fără a fi condiţionat de
    prezentarea bonului fiscal. De
    menționat faptul că, în magazine
    vor apărea treptat la raft băuturile ale căror etichete vor avea simbolul
    ambalaj cu garanţieˮ. Doar acestea vor fi purtătoare de garanţie, după cum
    atrag atenţia cei care gestionează sistemul. Aceștia mai precizează faptul că,
    atunci când vor exista, la raft, atât produsele fără garanţie, cât şi produsele
    cu garanţie, comercianţii vor fi obligaţi să afişeze garanţia separat, astfel
    încât consumatorii să ştie care sunt produsele pentru care îşi vor putea
    recupera cei 50 de bani.

    Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a estimat că, în
    câţiva ani, România îşi va îmbunătăţi semnificativ gradul de reciclare. Dacă ne uităm la ceea ce se întâmplă astăzi, constatăm că rata de colectare
    separată şi implicit de reciclare este una extrem de modestă, 12%, 13%. Iar,
    dacă ne uităm la performanţele sistemelor de garanţie-returnare din alte ţări din Europa, putem constata că,
    în Germania, spre exemplu, avem 95% la sticlă şi 98% la dozele de aluminiu.
    Acum, poate n-o să reuşim de la început să avem cifrele Germaniei, dar,
    începând cu anul trei de funcţionare, sistemul trebuie să funcţioneze la nişte
    parametri care să depăşească 90%. Ceea ce eu cred că pentru România este un
    progres extraordinarˮ.

    Ministrul
    Mediului a subliniat că acesta este cel mai mare parteneriat public-privat din
    România, fiind al doilea cel mai mare sistem de garanţie-returnare din Europa, după cel al Germaniei. Mă
    aştept nu doar la o bună cooperare a tuturor actorilor implicaţi în tot acest
    proces, dar mai ales la răbdare, pentru că sunt convins că peste cinci ani,
    când vom privi în urmă şi vom constata că avem o ţară curată, o ţară fără
    PET-uri, fără gunoaie, fără deşeuri de ambalaje, vom putea să spunem că a fost
    o idee foarte bună introducerea acestui sistemˮ, a punctat ministrul Fechet.Firma care
    gestionează sistemul estimează că, până la jumătatea anului viitor, toate
    băuturile vizate de sistemul garanţie-returnare se
    vor găsi pe rafturile magazinelor în ambalaje cu garanţie.

    Toţi comercianţii
    trebuie să amenajeze punctele de returnare şi
    să semneze contractul pentru preluarea ambalajelor. Luni, a fost inaugurat, în
    judeţul Cluj (nord-vest) primul centru de numărare şi sortare a ambalajelor,
    din sistemul integrat de colectare şi reciclare. Următoarele centre vor
    funcţiona în Timiş (vest), Bacău (est) şi Bucureşti


  • Ce fac europenii cu telefoanele și computerele scoase din uz

    Ce fac europenii cu telefoanele și computerele scoase din uz


    România se numără printre statele UE cu pondere cea mai mare a cetățenilor care își vând sau cedează computerele, telefoanele mobile sau alte gadget-uri, arată datele oferite de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), valabile pentru anul 2022. În același timp, românii sunt codași la reciclarea acestor aparate și dispozitive.



    Datele publicate vineri arată că 19% dintre cetățenii UE îşi păstrează acasă vechiul computer de tip desktop. Alți 13% îl reciclează, 8% îl vând sau îl cedează altcuiva şi 2% îl aruncă: Restul europenilor care dețin un computer vechi continuă să îl utilizeze sau au făcut altceva cu el.



    Cea mai mare rată a reciclării computerelor de tip desktop s-a înregistrat anul trecut în Suedia (29%), urmată de Țările de Jos (27%), apoi Finlanda, Danemarca și Austria cu procente în jurul de 20%. România se numără printre statele cu cele mai scăzute rate ale persoanelor care şi-au reciclat computerele de tip desktop, ponderea fiind de 6,6%. În spatele țării noastre se află Letonia (5,4%), Croația, Cipru și Bulgaria, toate cu o rată de reciclare de sub 4%.

    În schimb, România are printre cele mai ridicate cote ale persoanelor care și-au vândut sau și-au cedat vechiul computer de tip desktop (13%). Doar Țările de Jos au avut o pondere mai mare decât țara noastră (15%).


    Ce fac europenii cu telefoanele, laptopurile și tabletele, computerele tip desktop vechi / Sursa: Eurostat

    Coloana 1: Le păstrează în gopodărie / Col 2: Vândute sau cedate / Col 3: Reciclate / Col 4: Aruncate

    computere-telefoane-vechi-2022-eurostat.jpg



    În ceea ce privește telefoane mobile sau smartphone-uri vechi, jumătate dintre europeni (49%) prefere să le păstreze în casă. Astfel, doar 10% din populația Uniunii a reciclat vechiul telefon mobil sau smartphone în 2022. 17% dintre cetățenii UE l-au cedat sau vândut altcuiva din afara gospodăriei, iar 2% l-au aruncat fără ca dispozitivul să fie reciclat.



    Grecia (18%), Austria (17%) şi Cehia (15%) sunt statele cu cele mai mari ponderi ale persoanelor care şi-au reciclat vechiul telefon mobil sau smartphone. Din nou, România se află printre statele cu cele mai mici ponderi ale reciclării (7,5%), alături de Estonia (6,5%), Letonia (5,8%) şi Bulgaria (4%).



    În schimb, cel puțin unul din cinci români (22%) şi-a cedat sau vândut vechiul telefon mobil sau smartphone. Ponderea acestora a fost mai mare doar în Croaţia (32%) și Ţările de Jos.


    Rata de reciclarea a telefoanelor mobile în statele UE (2022) / Sursa: Eurostat

    reciclare-telefoane-vechi-2022-eurostat.jpg


    Datele Eurostat mai arată că o treime (33%) dintre persoanele din UE păstrează vechile laptopuri și tablete în gospodărie. Din nou, ponderea celor care le reciclează este de numai 10% le reciclează. Alți 11% le cedează sau le vând altcuiva în timp ce 1% le aruncă fără a fi reciclate. Restul respondenţilor fie nu au cumpărat laptopuri, continuă să le utilizeze sau au făcut altceva cu ele.



    Cea mai mare proporţie a persoanelor care şi-au reciclat vechile laptopuri şi tablete se înregistra anul trecut în Suedia, Finlanda şi Danemarca, toate cu o pondere de aproximativ 18%. Din nou, România, Letonia şi Bulgaria au cele mai slabe cifre, cu o proporție de sub 5% din populație care a reciclat aceste dispozitive în 2022.




  • Norme revizuite pentru reducerea, reutilizarea și reciclarea ambalajelor

    Norme revizuite pentru reducerea, reutilizarea și reciclarea ambalajelor

    Raportul aprobat de eurodeputați constituie mandatul Parlamentului pentru negocierile cu guvernele Uniunii Europene. Pe lângă obiectivele generale de reducere a ambalajelor propuse în regulament (5% până în 2030, 10% până în 2035 și 15% până în 2040), deputații doresc să stabilească obiective specifice pentru reducerea ambalajelor din plastic (10% până în 2030, 15% până în 2035 și 20% până în 2040).

    Deputații mai doresc să interzică vânzarea de pungi din plastic foarte subțiri (sub 15 microni), cu excepția cazului în care sunt necesare din motive de igienă sau furnizate ca ambalaj primar pentru alimente în vrac pentru a preveni risipa de alimente. Aceștia propun, de asemenea, să se restricționeze puternic utilizarea anumitor formate de ambalaje de unică folosință, cum ar fi cele în miniatură folosite de hoteluri pentru produsele de toaletă și folia termoretractabilă pentru valize în aeroporturi.

    Pentru a preveni efectele adverse asupra sănătății, deputații solicită interzicerea utilizării așa-numitelor substanțe chimice indestructibile și a bisfenolului A în ambalajul care intră în contact cu alimentele.

    Deputații propun clarificări ale cerințelor privind reutilizarea sau reumplerea ambalajelor. Distribuitorii finali de băuturi și alimente luate la pachet în sectorul serviciilor alimentare, cum ar fi hotelurile, restaurantele și cafenelele, ar trebui să ofere consumatorilor posibilitatea de a-și aduce propriul recipient.

    Noile norme impun ca toate ambalajele să fie reciclabile, îndeplinind criterii stricte care urmează să fie definite prin legislația secundară. Sunt prevăzute anumite derogări temporare, de exemplu pentru ambalajele alimentare din lemn și ceară.

    Deputații doresc ca țările UE să se asigure că 90% din materialele conținute în ambalaje (plastic, lemn, metale feroase, aluminiu, sticlă, hârtie și carton) sunt colectate separat până în anul 2029.


  • Comisia vrea mai puține deșeuri textile

    Comisia vrea mai puține deșeuri textile

    Cu toții, mai mult sau mai puțin, ne dorim să fim în pas cu moda, să avem haine în cele mai noi tendințe, evident în funcție de preferințele fiecăruia și de posibiltățile financiare. În ultimii ani este însă tot mai evident un fenomen – așa numita modă de consum sau fast fashion, care se caracterizează prin apariția constantă de stiluri noi la prețuri foarte scăzute.

    Ce nu știm însă noi toți sau nu vrem să știm este că producerea materialelor textile, folosite la fabricarea hainelor, necesită un consum ridicat de apă.

    Potrivit unei analize publicate de Parlamentul European, se estimează că industria textilă și cea de îmbrăcăminte au utilizat la nivel mondial 79 de miliarde de metri cubi de apă numai în 2015, cu doar trei ori mai puțin decât nevoile întregii economii a Uniunii Europene.

    Pentru un singur tricou nou de bumbac sunt folosite 2 mii 700 de litri de apă, necesarul unei persoane timp de doi ani și jumătate.

    Se estimează că industria textilă și cea de încălțăminte sunt responsabile de aproape 20 la sută din poluarea globală a apelor curate din cauza produselor de vopsire și finisare.

    În plus, constată Parlamentul European, s-a schimbat și modul în care oamenii scapă de hainele pe care nu le mai poartă: nu mai sunt donate, ci aruncate la gunoi. Mai puțin de jumătate din hainele folosite sunt colectate pentru refolosire sau reciclare.

    Între 2000 și 2015, producția de haine s-a dublat, mai arată analiza legislativului comunitar, iar durata medie de folosire a unei piese vestimentare este tot mai mică. Adică, să zicem, luăm un tricou nou,îl purtăm câteva luni și… la gunoi cu el.

    Doar într-un singur an, europenii consumă în medie aproape 26 kilograme de textile și aruncă în jur de 11 kilograme.

    De aceea, Comisia Europeană propune norme noi menite să ducă laresponsabilizarea producătorilor pe toată durata de viață a produselor textile și la gestionarea durabilă a deșeurilor în întreaga Uniune. Executivul comunitar le reamintește statelor membre că, potrivit actualei legislații, sunt obligate să treacă la colectare separată atextilelor începând cu 2025, în mai puțin de un an și jumătate.


  • Gestionarea deșeurilor în statele UE

    Gestionarea deșeurilor în statele UE


    Statele membre ale UE generează 2,2 miliarde anual, iar dintre acestea, 27% sunt deșeuri municipale, respectiv cele provenite în principal din gospodării, colectate și tratate de municipalități.



    La nivelul Uniunii Europene, aproape jumătate din totalul deșeurilor municipale din UE (49,6%) au fost reciclate sau compostate în anul 2021, potrivit datelor furnizate de Agenția Europeană de Mediu. Ponderea reprezintă o creștere de 3,6 puncte procentuale față de situația înregistrată în 2017. România are cele mai slabe performanțe în rândul statelor membre cu numai 11% din deșeuri care ajung să fie reciclate sau compostate.



    Uniunea Europeană are ca obiectiv o proporție refolosirii și reciclării deșeurilor de 60% până în anul 2030. Patru țări membre au reușit deja să depășească ținta stabilită. Este vorba despre Germania (71,1%), Bulgaria (65,5%), Austria (62,3%) și Slovenia (60%). De cealaltă parte, doar Malta (13,6%) și Cipru (15,3%) se apropie de proporția foarte scăzută din țara noastră.



    Aruncarea și depozitarea deșeurilor în gropile de gunoi reprezintă o soluție ieftină, dar foarte nocivă atât pentru mediu, cât și pentru sănătatea oamenilor. Chiar dacă se observă o creștere a cantității de deșeuri pe cap de locuitor, statele UE au diminuat cantitățile de deșeuri care ajung în gropile de gunoi. Astfel, proporția folosirii gropilor de gunoi în UE era de 24% în 2017, dar a scăzut cu șase puncte procentuale până în 2020.



    Și la acest capitol există diferențe semnificative între ce 27 de state europene. În Bulgaria și Malta, rata umplerii gropilor de gunoi depășește 70%, în timp ce România are o proporție de folosire a gropilor de gunoi de 51%, însă depozitarea deșeurilor în aceste gropi a scăzut cu 20 de puncte procentuale în țara noastră, din 2017 până în 2020.



    Până în anul 2035, toate statele membre ale UE trebuie să reducă cantitatea de deșeuri municipale depozitate în gropi de gunoi până la 10% din totalul deșeurilor municipale generate. Nouă țări UE au atins deja această bornă, cu cele mai bune cifre în Danemarca (1%), Olanda (2%) și Belgia (3%).



    gestionare-deseuri-state-ue-2021-parl-eu.jpg



    O parte din resturile generate sunt, de asemenea, trimise în afara granițelor Uniunii. În anul 2021, exporturile de deșeuri ale UE au atins un volum de 33 milioane de tone, creștere de 77% față de anul 2004. Cea mai mare parte a exporturilor constau în deșeuri metalice, atât feroase cât și neferoase, precum și în deșeuri provenite din hârtie, plastic, textile și sticlă.



    Aceleași date pentru anul 2021 mai arată că 45% din deșeurile exportate de UE au ajuns în Turcia, cu o cantitate de 14,7 milioane de tone, urmată de India cu 2,4 milioane de tone, Egipt cu 1,9 milioane de tone, Elveția cu 1,7 milioane de tone și Regatul Unit cu 1,5 milioane de tone.



    Uniunea Europeană își propune să combată exporturile ilegale și să se asigure că deșeurile sunt gestionate într-un mod sigur pentru mediu în țările de destinație, menționează Parlamentul European.



  • Comisia recomandă acțiuni de stimulare a reciclării în 18 state membre

    Comisia recomandă acțiuni de stimulare a reciclării în 18 state membre

    În fiecare an, în Uniunea Europeană generăm, în medie, 530 kg de deșeuri municipale pe cap de locuitor. Între anii 2013 și 2020, cantitatea de deșeuri de ambalaje a crescut cu 15% în întreaga Uniune.

    Raportul de alertă timpurie prezentat recent de Comisia Europeană evaluează şansele pe care fiecare stat membru le are pentru a îndeplini obiectivele de reciclare pentru anul 2025.

    Să le reamintim: reciclarea și pregătirea pentru reutilizare a deșeurilor municipale în proporție de 55% şi reciclarea deșeurilor de ambalaje în proporție de 65%. Avem şi obiective specifice de reciclare a deșeurilor de ambalaje în funcție de material.

    Nouă state membre sunt pe cale să îndeplinească toate aceste obiective: Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Germania, Italia, Luxemburg, Slovenia și Țările de Jos.

    18 state membre riscă însă să nu le îndeplinească.

    Astfel, Estonia, Finlanda, Franța, Irlanda, Letonia, Portugalia, Spania și Suedia riscă să nu îndeplinească obiectivul privind deșeurile municipale.

    Iar Bulgaria, Croația, Cipru, Grecia, Lituania, Malta, Polonia, România, Slovacia și Ungaria sunt expuse riscului de a nu îndeplini nici obiectivele în ceea ce privește deșeurile municipale şi nici pe cele referitoare la deșeurile de ambalaje.

    De asemenea, constată Comisia, unele țări continuă să depoziteze cea mai mare parte a deșeurilor lor municipale și probabil nu vor îndeplini obiectivul de reducere sub 10% a depozitării acestora, obiectiv care trebuie atins cel târziu în anul 2035.

    Gestionarea deșeurilor biologice este una dintre problemele care împiedică performanța în materie de reciclare. Obligația de colectare separată a deșeurilor biologice se va aplica începând cu 1 ianuarie 2024.

    Iar majoritatea statelor membre au probleme cu reciclarea materialelor plastice.

    Comisia a prezentat recomandări specifice pentru cele 18 state amintite. Executivul european va continua să sprijine ţările membre în aplicarea legislației privind deșeurile.


  • Strategia UE pentru textile

    Strategia UE pentru textile

    În România am adoptat de mult timp
    termenul fast food, prin care înțelegem un loc unde se servește mâncare
    pregătită rapid. Chiar dacă nu ştim sau nu conştientizăm, de ceva timp avem de
    a face şi cu fenomenul fast fashion, adică o modă care se schimbă des și care
    ne provoacă să cumpărăm multe obiecte de îmbrăcăminte, multe la prețuri mici
    sau, dacă doriți, promoționale. Producerea tuturor acestora necesită energie și
    materii prime, la care se adaugă alte cheltuieli și consum de energie pentru
    depozitare și transport.


    Comisia de Mediu a Parlamentului European
    a adoptat recent un raport care cuprinde recomandări pentru reglementarea
    acestui sector, astfel încât acesta să fie mai prietenos cu mediul. Eurodeputaţii
    consideră că produsele textile vândute în Uniunea
    Europeană ar trebui să fie mai durabile, mai ușor de reutilizat, reparat și
    reciclat, făcute în mare măsură din fibre reciclate și fără substanțe
    periculoase. Aceștia subliniază că textilele ar trebui să fie produse într-un
    mod care să respecte drepturile omului, drepturile sociale și de muncă, mediul
    și bunăstarea animalelor de-a lungul lanțului lor de aprovizionare.

    După
    adoptarea documentului în Comisia de mediu, raportoarea Delara
    Burkhardt, din Grupul
    Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților, a declarat:

    În raportul nostru, solicităm o abordare cuprinzătoare
    în ceea ce priveşte sectorul textilelor pentru a ne asigura că acesta trece de
    la un model bazat pe modă rapidă la un sector textil circular. Și acesta este
    motivul pentru care solicităm în primul rând cerințe generale de ecodesign
    pentru a stabili standarde durabile în sectorul textil. Solicităm să putem
    vedea cu adevărat impactul asupra mediului, concentrându-ne asupra amprentei de
    apă, adică a consumului pe care îl necesită producţia de textile, stabilind un
    obiectiv obligatoriu în această direcţie. Ne uităm, de asemenea, la practicile
    comerciale neloiale și solicităm o legislație pentru a le opri. Nu în ultimul
    rând căutăm şi cerem interzicerea distrugerii bunurilor nevândute. Cu munca
    noastră privind spălarea ecologică, dar și cu pașaportul digital pentru
    produse, avem cu adevărat instrumente importante care fac posibilă mai multă
    transparență pentru consumatori în privinţa textilelor. Dar, în cele din urmă,
    trebuie să ne asigurăm că nu lăsăm povara pe umerii consumatorilor și trebuie
    să avem o bază de reglementare obligatorie pentru un sector textil sustenabil.


    Pentru a combate
    supraproducția și consumul excesiv de haine și încălțăminte, Comisia de Mediu a Parlamentului European solicită Comisiei Europene și statelor membre să adopte
    măsuri care să pună capăt modei rapide, începând cu o definiție clară a termenului,
    bazat pe volume mari de articole de îmbrăcăminte de calitate inferioară. la
    prețuri mici. Deputații europeni își doresc obiective ambițioase bazate pe
    știință pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră pe întreg ciclul de
    viață al sectorului textilelor. Ei au solicitat Comisiei și statelor membre să
    se asigure că procesele de producție devin mai puțin consumatoare de energie și
    de apă şi că nu sunt utilizate și nu sunt eliberate substanțe nocive. Raportul
    privind strategia Uniunii în domeniul textilelor ar urma să intre în discuţia
    plenul Parlamentului European în luna iunie a acestui an.


  • CE urmărește reducerea dependenței UE de materiile prime necesare industriilor de vârf

    CE urmărește reducerea dependenței UE de materiile prime necesare industriilor de vârf

    Comisia Europeana urmărește ca mai multe minereuri și minerale să fie
    extrase din Uniunea Europeana, în loc să fie importate din China. ​În acest
    sens, planul de reducere a dependenţei UE de materiile prime necesare în
    industria tehnologică prezentat de Preşedinta Comisiei Europene Ursula von der
    Leyen fixează ca obiectiv dezvoltarea capacităţilor de procesare până la cel
    puţin 40% din consumul anual și subliniază importanţa reciclării.

    În discursul
    său, Ursula von der Leyen a menționat Legea Privind Materiile Prime critice, una
    dintre inițiativele legislative cheie ale Planului Industrial pentru Pactul
    Verde.

    Este vorba despre asigurarea
    aprovizionării cu materiale critice, care sunt extrem de necesare pentru
    tranziția digitală și ecologică.Iar
    aceste materii prime critice se
    folosesc în fabricarea telefoanelor, vehiculelor electrice, cipurilor,
    bateriilor, panourilor solare şi turbinelor eoliene. Cu alte cuvinte, nu putem
    funcționa fără ele, fără materiile prime critice. Și se așteaptă ca cererea de materii
    prime critice să crească dramatic în următorii câțiva ani și în următoarele decenii.
    De asemenea, după cum se știe, dependența UE de țări terțe în privința
    materiilor prime de importanță critică este foarte ridicată. Mă voi rezuma la
    câteva exemple pe care deja le cunoașteți. Uniunea Europeană primeşte 98% din
    resursele de pământuri rare şi 93% din cele de magneziu din China, 97% din resursele
    de litiu din aceeași țară și putem veni și cu alte exemple. Pandemia și
    războiul ne-au învățat o lecție despre dependențe. Dacă
    vrem să fim independenţi, trebuie să ne consolidăm şi să ne diversificăm urgent
    lanţurile de aprovizionare.



    Preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a mai declarat că ţările
    UE ar trebui să crească cheltuielile pentru cercetare şi a promis eforturi
    pentru a reduce birocraţia pentru companiile mici şi mijlocii şi costurile de
    implementare a legilor UE. Legea privind materiile prime critice va sprijini
    aceste eforturile depuse de companiile europene. Potrivit Legii privind
    Materiile Prime Critice, UE trebuie să asigure o aprovizionare durabilă,
    rezilientă și diversificată cu materii prime esențiale pentru a reuși tranziția
    ecologică și digitală și pentru a răspunde nevoilor sectoarelor europene
    strategice, cum ar fi apărarea și spațiul. În felul acesta ar fi asigurată o bună
    funcționare a pieței unice, competitivitatea și reziliența industriilor sale și
    menținerea autonomiei strategice deschisă într-un mediu geopolitic în schimbare
    rapidă și din ce în ce mai provocator.


  • Dreptul la reparare: CE introduce noi drepturi ale consumatorilor la reparații ușoare și atractive

    Dreptul la reparare: CE introduce noi drepturi ale consumatorilor la reparații ușoare și atractive

    Consumerismul i-a determinat pe oameni, în ultimele decenii, să-şi cumpere un lucru nou, mai degrabă, decât să-l repare pe cel vechi. Aşa am ajuns ca, în fiecare an, în Uniunea Europeană să producem 35 de milioane de tone de deșeuri, să consumăm 30 de milioane de tone de resurse și să generăm peste 260 de milioane de tone de emisii de gaze cu efect de seră.

    Încălzirea globală a adus o nouă logică în felul în care producem şi consumăm. Pe lângă reciclare, începem să conştientizăm faptul că, printr-o folosire mai îndelungată a bunurilor, facem economie şi de bani, dar şi de resurse, ocrotind astfel mediul înconjurător.

    Iată de ce Comisia Europeană a mai făcut un pas către economia verde şi a adoptat o nouă propunere care promovează repararea bunurilor defecte, în locul cumpărării altora. Astfel, oamenii vor face economii şi vor produce mai puţine deşeuri, sprijinind astfel Pactul Verde European – calea noastră spre o economie cu zero emisii poluante.

    Propunerea Comisiei va permite consumatorilor să repare mai ușor și mai ieftin produsele, în loc să cumpere unele noi. În plus, o cerere mai mare în acest sens va da un impuls sectorului reparațiilor, stimulându-i în același timp pe producători și vânzători să dezvolte modele de afaceri mai sustenabile.

    Propunerea introduce un nou drept la reparare pentru consumatori. Înainte de expirarea garanției legale, vânzătorii vor fi obligați să ofere reparații, cu excepția cazului în care acestea sunt mai costisitoare decât înlocuirea produsului. Iar după expirarea garanției, cumpărătorii vor avea la dispoziție un nou set de oportunităţi.

    Astfel, consumatorii vor avea dreptul să ceară producătorilor repararea produselor care pot fi recondiţionate din punct de vedere tehnic, cum ar fi o mașină de spălat rufe sau un televizor.

    Producătorii vor fi obligaţi la rândul lor să informeze cu privire la produsele pe care au obligaţia să le repare ei înșiși.
    Va exista o platformă online pentru găsirea reparatorilor, în funcţie de zonă şi standardele de calitate.

    Va fi introdus şi un formular european de informații pe care consumatorii îl vor putea solicita oricărui reparator. Acest formular va oferi transparență în ceea ce privește condițiile și prețul reparațiilor și va facilita compararea ofertelor de reparații.

    Va fi elaborat şi un standard european de calitate pentru serviciile de reparații, pentru a-i ajuta pe consumatori să îi identifice pe reparatorii care se angajează să asigure o calitate mai bună.

    Propunerea Comisiei trebuie să fie adoptată de Parlamentul European și de Consiliu.


  • Iniţiative civice pentru un trai sustenabil

    Iniţiative civice pentru un trai sustenabil

    Protejarea mediului, dar și a sănătății umane, printr-un trai cât mai simplu, mai apropiat de natură și mai nepoluant este deopotrivă datoria autorităților publice și a cetățenilor obișnuiți. Iar în România, unde economia circulară nu este încă prea mult încurajată de decidenții politici, activismul civic ecologic se dezvoltă poate mai lent, dar sigur. Și pe lângă asociațiile non-guvernamentale au apărut și inițiative strict individuale care au deja adepții lor. Una dintre acestea este cea care-i aparține Corinei Ciurea, o tânără care, în afara serviciului ei obișnuit, își împărtășește – printr-un blog dublat de un vlog – experiența sa de a trăi consumând cât mai puțin plastic și generând cât mai puțin gunoi. Pentru Corina, acest mod de viață vine, de fapt, în continuarea apropierii de natură din copilăria petrecută la țară. Așa că, în timpul liceului, la debutul maturizării, primele decizii pe cont propriu s-au referit la protejarea naturii.

    Corina Ciurea: Pe la sfârșitul liceului am început colectarea selectivă. La acele containere mari, în formă de clopot, care erau pe vremuri pe străzi, am început să duc obiecte din plastic, sticle, hârtie, etc. Și pe parcurs, pe măsură ce mai aflam alte informații, am încercat să reduc consumul și să îmi micșorez punguțele pe care le duceam la containerele de reciclare. Cam ăsta este idealul: zero waste. Dar este mai degrabă un ideal la care râvnesc. În realitate, e mai mult o dorință de a fi aproape de natură. În societatea de astăzi este un pic imposibil să trăiești fără să generezi nici un deșeu. În România nu avem o economie circulară în care toate deșeurile să ajungă iar în circulație, să fie absorbite ca să ajungă să aibă un plus de valoare. Așa că am ajuns la concluzia că este bine să reducem consumul, să nu ne stresăm pentru că nimeni nu este perfect și nu avem cum să trăim perfect, dar să facem tot ce putem în situația dată.



    Care sunt etapele de parcurs pentru a trăi cât mai sustenabil ? Corina Ciurea răspunde referindu-se la propria ei experiență: Primul lucru pe care l-am înlocuit sau pe care nu l-am mai cumpărat a fost sacoșa de plastic. Ca orice român sau ca orice om, aveam o sacoșă cu sacoșe acasă, care se tot mărea. Și-atunci de ce să mai iau altele? Hai să le folosesc pe acestea ! Le-am folosit până când s-au rupt. Apoi le-am dat la reciclat, dacă se puteau recicla. Apoi le-am înlocuit cu unele de bumbac sau din material durabil care să nu se rupă ușor. Deci asta a fost prima schimbare. Apoi nu am mai luat sticle de plastic pentru apă, ci le-am înlocuit cu o sticlă de aluminiu sau de sticlă. Și cu apă filtrată la filtru. Altă schimbare pe care am făcut-o, a fost să-mi iau un săculeț textil. Bine, pe vremea când am început eu nu era așa populară mișcarea și trebuia să explic la piață sau la magazin de câteva ori că nu vreau pungă, chiar dacă e gratuit. După care am trecut în baie și am înlocuit săpunul lichid care venea în plastic cu unul solid care venea în carton sau era neambalat. Apoi periuța de dinți din plastic am schimbat-o cu una din lemn, bambus și așa mai departe. Nu recomand să facem toate schimbările deodată, ci câte una pe zi, să le integrăm treptat în rutina noastră astfel încât să nu se prăbușească tot sistemul nostru de obiceiuri și să concluzionăm că asta nu-i de noi și că e ceva imposibil.



    Între timp, Corina a ajuns să nu mai folosească aproape deloc plastic, iar, dacă acest lucru nu poate fi evitat, utilizează produse ambulate în plastic reciclabil. Din fericire, recent au apărut și în România magazine online și fizice unde vând produse organice, la vrac, neîmpachetate în plastic. De aici se aprovizionează de obicei adepții mișcării zero waste, mișcare pe care și Corina Ciurea a încurajat-o organizând și la noi în țară campanii internaționale de tipul celei intitulate Iulie fără plastic. Astfel a contribuit și la creșterea comunității zero waste din România.

    Corina Ciurea: A crescut, dar este încă timidă în România, nu are chiar atât de mulți adepți, dar ei sunt puternici și nu se dau bătuți. Mi se pare că în fiecare an se mai adaugă câte cineva. Pandemia a dat un pic mișcarea înapoi, lucrurile începuseră chiar să se miște destul de bine înainte de 2019, chiar erau și evenimente mult mai vizibile, companii mai implicate, dar cred că pornim iar în aceeași direcție. Mai sunt directive de la Uniunea Europeană care ne ajută, așa că eu sunt optimistă.



    Adepții traiului sustenabil și nepoluant se pot, de asemenea, informa grație unui alt proiect dezvoltat de societatea civilă. Asociația ViitorPlus are, de altfel, multe programe destinate reciclării și colectării selective a deșeurilor, iar unul din ele se numește Harta Reciclării, aflăm de la Mihail Tănase, director de comunicare:


    Harta Reciclării este o platformă online. Ca proiect, există de 10 ani, dar sub forma actuală o avem de de 4 ani. În momentul de față suntem prezenți la nivel național, avem puncte de colectare pe hartă din toată țara. Este vorba de peste 15.000 de puncte care pot fi ori containere stradale amplasate de autoritățile locale sau operatorii de salubrizare, ori puncte de colectare din magazine, farmacii sau benzinării. Pot fi și centre de colectare independente. Noi le avem organizate în funcție de tipurile de materiale, așa că există puncte de colectare unde pot fi toate materialele reciclabile clasic (plastic, hârtie, carton, sticlă) și sunt și puncte unde pot fi duse, separat, deșeurile de echipamente electrice și electronice, textilele care se pot dona sau recicla, uleiul alimentar uzat sau medicamentele expirate care sunt considerate deșeuri periculoase. Traficul este în creștere. Avem peste 700 de mii de utilizatori de când ne-am lansat. Anul trecut am avut peste 200.000 de utilizatori și peste 550.000 de accesări. Dar, cum vă spuneam, traficul este în creștere. În plus, harta este gândită ca o platformă participativă, în sensul în care orice utilizator, dacă se înregistrează, poate să adauge puncte noi de colectare pe hartă.



    Dimensiunea educației este, de asemenea, foarte importantă, continuă Mihail Tănase: Asociația ViitorPlus are mai multe misiuni de antreprenoriat social, voluntariat pentru mediu, educație și conștientizare de mediu. În primul rând, facem acest lucru prin hartă, care este principalul nostru instrument, dar avem și alte metode. Facem informare și conștientizare pentru adulți prin articolele pe care le avem pe site și care vorbesc nu numai despre colectare, ci și despre reducere și reutilizare care ajută mai mult mediul decât reciclarea, pentru că previn consumul excesiv și generarea de deseuri. Și avem, de asemenea, o latură de educație de mediu pentru copii și dezvoltăm sesiuni educaționale pentru profesori. Le punem la dispoziție lecții informale de mediu și ei le predau mai departe la clasă.



  • Noi norme pentru reducerea deşeurilor rezultate din ambalaje

    Noi norme pentru reducerea deşeurilor rezultate din ambalaje

    În medie, fiecare dintre noi generăm aproape 180 kg de deșeuri de ambalaje pe an. Ambalajul este unul dintre principalii utilizatori de materii prime. Dacă nu luăm măsuri, până în anul 2030 Uniunea Europeană ar înregistra o creștere suplimentară de aproape 20% a cantităţii de deşeuri deșeurilor de ambalaje, iar pentru cele din plastic – o creştere de aproape 50%.

    Ce propune Comisia ? Iată cum a descris noile măsuri comisarul european pentru mediu, Virginijus Sinkevičius:

    Vrem să oprim poluarea cauzată de ambalajele non-necesare folosite pentru un singur produs şi să le înlocuim cu cele inteligente, care acoperă mai multe produse în acelaşi timp. Şi vom lansa, de asemenea, un cadru special pentru plasticurile biodegradabile şi compostabile. Ne va ajuta să păstrăm produsele în circuitul economic cât mai mult timp posibil şi să evităm totodată ca aceste mase plastice să mărească gradul de poluare şi să ne afecteze natura şi clima.

    Pentru consumatori, noile reguli vor asigura opțiuni de ambalare reutilizabile. Vom scăpa de ambalajele inutile, vom limita supraambalarea și vom avea etichete clare pentru a sprijini reciclarea corectă. Pentru industrie vor apărea noi oportunități de afaceri, se va reduce nevoia de materie primă, se va mări capacitatea de reciclare, iar Europa îşi va reduce dependenţa de resursele primare și de furnizorii externi.

    Ne ajută şi la obiectivul nostru de bază: să atingem neutralitatea climatică până în anul 2050.

    Obiectivul principal al noilor măsuri este reducerea deșeurilor de ambalaje cu 15% până în 2040 pe stat membru pe cap de locuitor, comparativ cu 2018.

    Pentru a promova reutilizarea sau reumplerea ambalajelor, companiile vor avea obligaţia să folosească ambalaje reutilizabile sau reîncărcabile pentru cel puţin un procent din serviciile sau mărfurile lor – de exemplu la livrarea meselor la pachet sau comerţul online. Va exista o anumită standardizare a formatelor de ambalare și o etichetare clară a ambalajelor refolosibile. Anumite forme de ambalare vor fi interzise, de exemplu ambalajele de unică folosință pentru alimente și băuturi atunci când sunt consumate în restaurante și cafenele, ambalaje de unică folosință pentru fructe și legume, sticle de șampon în miniatură și alte ambalaje miniaturale în hoteluri.

    Multe măsuri urmăresc să facă ambalajele complet reciclabile până în 2030.

    Propunerea privind ambalajele și deșeurile de ambalaje urmează să fie analizată de Parlamentul European și Consiliu, în cadrul procedurii legislative ordinare.