Protejarea mediului, dar și a sănătății umane, printr-un trai cât mai simplu, mai apropiat de natură și mai nepoluant este deopotrivă datoria autorităților publice și a cetățenilor obișnuiți. Iar în România, unde economia circulară nu este încă prea mult încurajată de decidenții politici, activismul civic ecologic se dezvoltă poate mai lent, dar sigur. Și pe lângă asociațiile non-guvernamentale au apărut și inițiative strict individuale care au deja adepții lor. Una dintre acestea este cea care-i aparține Corinei Ciurea, o tânără care, în afara serviciului ei obișnuit, își împărtășește – printr-un blog dublat de un vlog – experiența sa de a trăi consumând cât mai puțin plastic și generând cât mai puțin gunoi. Pentru Corina, acest mod de viață vine, de fapt, în continuarea apropierii de natură din copilăria petrecută la țară. Așa că, în timpul liceului, la debutul maturizării, primele decizii pe cont propriu s-au referit la protejarea naturii.
Corina Ciurea: Pe la sfârșitul liceului am început colectarea selectivă. La acele containere mari, în formă de clopot, care erau pe vremuri pe străzi, am început să duc obiecte din plastic, sticle, hârtie, etc. Și pe parcurs, pe măsură ce mai aflam alte informații, am încercat să reduc consumul și să îmi micșorez punguțele pe care le duceam la containerele de reciclare. Cam ăsta este idealul: zero waste. Dar este mai degrabă un ideal la care râvnesc. În realitate, e mai mult o dorință de a fi aproape de natură. În societatea de astăzi este un pic imposibil să trăiești fără să generezi nici un deșeu. În România nu avem o economie circulară în care toate deșeurile să ajungă iar în circulație, să fie absorbite ca să ajungă să aibă un plus de valoare. Așa că am ajuns la concluzia că este bine să reducem consumul, să nu ne stresăm pentru că nimeni nu este perfect și nu avem cum să trăim perfect, dar să facem tot ce putem în situația dată.
Care sunt etapele de parcurs pentru a trăi cât mai sustenabil ? Corina Ciurea răspunde referindu-se la propria ei experiență: Primul lucru pe care l-am înlocuit sau pe care nu l-am mai cumpărat a fost sacoșa de plastic. Ca orice român sau ca orice om, aveam o sacoșă cu sacoșe acasă, care se tot mărea. Și-atunci de ce să mai iau altele? Hai să le folosesc pe acestea ! Le-am folosit până când s-au rupt. Apoi le-am dat la reciclat, dacă se puteau recicla. Apoi le-am înlocuit cu unele de bumbac sau din material durabil care să nu se rupă ușor. Deci asta a fost prima schimbare. Apoi nu am mai luat sticle de plastic pentru apă, ci le-am înlocuit cu o sticlă de aluminiu sau de sticlă. Și cu apă filtrată la filtru. Altă schimbare pe care am făcut-o, a fost să-mi iau un săculeț textil. Bine, pe vremea când am început eu nu era așa populară mișcarea și trebuia să explic la piață sau la magazin de câteva ori că nu vreau pungă, chiar dacă e gratuit. După care am trecut în baie și am înlocuit săpunul lichid care venea în plastic cu unul solid care venea în carton sau era neambalat. Apoi periuța de dinți din plastic am schimbat-o cu una din lemn, bambus și așa mai departe. Nu recomand să facem toate schimbările deodată, ci câte una pe zi, să le integrăm treptat în rutina noastră astfel încât să nu se prăbușească tot sistemul nostru de obiceiuri și să concluzionăm că asta nu-i de noi și că e ceva imposibil.
Între timp, Corina a ajuns să nu mai folosească aproape deloc plastic, iar, dacă acest lucru nu poate fi evitat, utilizează produse ambulate în plastic reciclabil. Din fericire, recent au apărut și în România magazine online și fizice unde vând produse organice, la vrac, neîmpachetate în plastic. De aici se aprovizionează de obicei adepții mișcării zero waste, mișcare pe care și Corina Ciurea a încurajat-o organizând și la noi în țară campanii internaționale de tipul celei intitulate Iulie fără plastic. Astfel a contribuit și la creșterea comunității zero waste din România.
Corina Ciurea: A crescut, dar este încă timidă în România, nu are chiar atât de mulți adepți, dar ei sunt puternici și nu se dau bătuți. Mi se pare că în fiecare an se mai adaugă câte cineva. Pandemia a dat un pic mișcarea înapoi, lucrurile începuseră chiar să se miște destul de bine înainte de 2019, chiar erau și evenimente mult mai vizibile, companii mai implicate, dar cred că pornim iar în aceeași direcție. Mai sunt directive de la Uniunea Europeană care ne ajută, așa că eu sunt optimistă.
Adepții traiului sustenabil și nepoluant se pot, de asemenea, informa grație unui alt proiect dezvoltat de societatea civilă. Asociația ViitorPlus are, de altfel, multe programe destinate reciclării și colectării selective a deșeurilor, iar unul din ele se numește Harta Reciclării, aflăm de la Mihail Tănase, director de comunicare:
Harta Reciclării este o platformă online. Ca proiect, există de 10 ani, dar sub forma actuală o avem de de 4 ani. În momentul de față suntem prezenți la nivel național, avem puncte de colectare pe hartă din toată țara. Este vorba de peste 15.000 de puncte care pot fi ori containere stradale amplasate de autoritățile locale sau operatorii de salubrizare, ori puncte de colectare din magazine, farmacii sau benzinării. Pot fi și centre de colectare independente. Noi le avem organizate în funcție de tipurile de materiale, așa că există puncte de colectare unde pot fi toate materialele reciclabile clasic (plastic, hârtie, carton, sticlă) și sunt și puncte unde pot fi duse, separat, deșeurile de echipamente electrice și electronice, textilele care se pot dona sau recicla, uleiul alimentar uzat sau medicamentele expirate care sunt considerate deșeuri periculoase. Traficul este în creștere. Avem peste 700 de mii de utilizatori de când ne-am lansat. Anul trecut am avut peste 200.000 de utilizatori și peste 550.000 de accesări. Dar, cum vă spuneam, traficul este în creștere. În plus, harta este gândită ca o platformă participativă, în sensul în care orice utilizator, dacă se înregistrează, poate să adauge puncte noi de colectare pe hartă.
Dimensiunea educației este, de asemenea, foarte importantă, continuă Mihail Tănase: Asociația ViitorPlus are mai multe misiuni de antreprenoriat social, voluntariat pentru mediu, educație și conștientizare de mediu. În primul rând, facem acest lucru prin hartă, care este principalul nostru instrument, dar avem și alte metode. Facem informare și conștientizare pentru adulți prin articolele pe care le avem pe site și care vorbesc nu numai despre colectare, ci și despre reducere și reutilizare care ajută mai mult mediul decât reciclarea, pentru că previn consumul excesiv și generarea de deseuri. Și avem, de asemenea, o latură de educație de mediu pentru copii și dezvoltăm sesiuni educaționale pentru profesori. Le punem la dispoziție lecții informale de mediu și ei le predau mai departe la clasă.
