Tag: Recicleta

  • Adoptă un copac

    Adoptă un copac

    În urmă cu 16 ani apărea Asociația Viitor Plus, din
    dorinţa de a aduce o contribuție concretă la protejarea mediului în România și la
    tot ce înseamnă conceptul dezvoltării durabile, cu implicarea laturii sociale. Asociaţia
    Viitor Plus a devenit, în timp, unul dintre actorii cei mai activi în domeniul
    protejării mediului.


    Despre
    iniţiativele lor şi despre creşterea responsabilizării oamenilor am aflat
    discutând cu Teia Ciulacu, președinta asociației. Am dezvoltat mai multe
    inițiative prin care oameni de vârste diferite se pot implica, pot ajuta concret
    în direcția asta și am creionat diverse soluții și ca modele pentru autorități sau
    pentru companii, care, sperăm noi la un moment dat, să fie și dezvoltat pe o scară
    mai largă. În cazul Adoptă un copac – proiectul nostru de împăduriri, ne concentrăm
    pe sudul României, unde avem foarte multe terenuri degradate, unde terenurile agricole
    sau obiectivele umane necesită protecție prin perdele forestiere și de 14 ani atragem
    atenția că este important să investim în zona de împăduriri, în special în contextul
    schimbărilor climatice și a faptului că trebuie să ne adaptăm la ce deja se întâmplă
    și plus la ce va urma. Iar în pădurile sunt o soluție naturală la îndemână, care
    doar are nevoie de câțiva ani de zile de grijă din partea noastră ca o pădure să
    fie pusă pe picioare. Noi ne ocupăm de tot procesul, de la găsire a terenurilor
    pe spațiile existente ale primăriilor, ale comunităților locale, ca pădurea să rămână
    comunității locale. Atragem fondurile din zona privată, fie că sunt donatori persoane
    fizice, deci oricare dintre voi, cei care ascută, pot să doneze pe site-ul nostru,
    de exemplu, sau companii prin sponsorizare. Iar cu toate fondurile strânse, noi
    plantăm de cât strângem.



    Interlocutoarea
    noastră ne-a spus că deschiderea oamenilor este extraordinar de mare către activitatea
    de plantat, pentru că le dă ocazia să iasă în aer liber, să fie în contact cu natura,
    dar şi să lase ceva în urmă. Dar pentru asociaţie, abordarea este foarte
    tehnică: Ne ocupăm de păduri
    pe termen lung, de la realizarea proiectului tehnic, cu ingineri silvici, pregătirea
    terenului, plantările, lucrările de prașilă, completăm mai mulți ani la rând și
    acolo unde se poate implicam și voluntari. Pentru că asta este componenta educațională
    foarte importantă a proiectului. Atunci când ești pe câmp și poate ieși de la birou,
    şi ai stat doar la birou și te apropii de realitățile din teren, care sunt un pic
    mai dure și vezi cât de firavi sunt acei copăcei pe care noi îi plantăm, câți ani
    de zile e nevoie ca ei să crească, să transforme într-o pădure. Cumva, perspectivele
    se schimbă și este altfel conștientizarea la firul ierbii decât cea din fața ecranului
    sau pe o rețea de socializare.


    Cine
    sunt voluntarii proiectelor de plantare? Teia Ciulacu, președinta asociației
    Viitor Plus: Am mers în principal pe voluntarii din cadrul
    companiilor, pentru că acolo se întâmplă totul organizat. Voluntariatul nu vine
    doar cu oferirea gratuită a timpului, să vii într-o zi de sâmbătă la o plantare.
    Este nevoie și de acoperire a costurilor de transport, cu masa, cu uneltele. Și
    atunci preferăm să mergem către companii care asigură acoperirea acestor costuri
    și își fac promovarea pentru voluntariat în rândul angajaților. Și atunci este un
    win-win. Noi aducem pe cei care își doresc, evident, îi aducem la locul de plantare
    și implicăm în activitățile de voluntariat pentru împăduriri. Avem peste 20.000
    de voluntari, de când există proiectul, care s-au implicat în activitățile astea.



    Dincolo de
    acţiunile de plantare propriu-zise, asociaţia a lansat şi campania Adoptă un
    copac!, prin care poţi primi un certificat de adopție personalizat, cu care să
    îi suprinzi pe cei dragi, personalizat în funcție de ocazie. Este şi o acţiune
    de strângere de fonduri adresată atât persoanelor fizice, cât şi celor
    juridice.


    Iar atunci când
    distanţarea nu a mai permis organizarea de campanii care să reunească mai multe
    persoane, a apărut o altă idee. Teia Ciulacu: De când a început pandemia,
    am creat un concept nou de plantare la distanță, pentru că nu mai puteam să ne strângem
    cu sutele pe câmp. Ne-am întrebat cum putem să aducem pădurea direct la om acasă,
    la cei care își doresc. Am început să trimitem specii forestiere tipice pentru România
    pentru diferite zone geografice, de câmpie, de deal, de munte, puieți împachetați
    într-un mod încât să reziste pe curierat. Le-am trimis acasă oamenilor sau în special
    elevilor și școlilor și am avut o campanie foarte mare, în primăvară, în care peste
    100 de școli au plantat 6000 de puieți cu mic cu mare, în general în curțile școlilor.
    Şi a fost o activitate foarte apreciată și dorită de toată lumea.



    Am mai aflat că în
    București există programul Recicleta, prin care se face o colectare separată de
    la mai multe grupuri țintă, dar şi transportul deşeurilor făcându-se nepoluant:
    cu cargo-biciclete electrice sau mașină electrică. Tot la iniţiativa asociaţiei
    Viitor Plus a apărut, la nivel naţional, harta reciclării. Dacă intrați pe
    hartareciclării.ro, puteţi afla lucruri cât se poate de concrete despre materialele
    care se pot recicla şi locul de depunere a lor pe categorii, precum şi regulile
    de colectare. O hartă cu peste 17000 de puncte în momentul de față, sigur unul
    accesibil ca distanţă.


  • Recicleta – das Cargo-Fahrrad zum Altpapiereinsammeln

    Recicleta – das Cargo-Fahrrad zum Altpapiereinsammeln

    Papier und Pappe sind wertvolle Rohstoffe, und deshalb sollten wir alle uns darum kümmern, dass diese Wertstoffe eingesammelt und dem Rohstoffkreislauf zurückgeführt werden. Das spart Energie und schont die Natur.



    Als Papierrecycling werden das Sammeln und die Aufbereitung von Altpapier oder Kartonagen zur Wiederverwertung bezeichnet, die entweder als eine verkaufsfähige Produktklasse oder als Bestandteil normaler Papiere oder Kartonagen in den Handel zurückflie‎ßen. Altpapierrecycling ist auch in Rumänien eine Priorität, die im Abkommen zwischen dem Land und der Europäischen Union verankert ist. Das grö‎ßte Problem ist aber, dass in Rumänien noch kein landesweites, gut funktionierendes System für das getrennte Sammeln von Altpapier existiert. Laut dem Statistischen Amt der Europäischen Union EUROSTAT wird in Rumänien nur 1% der Haushaltsabfälle wiederverwertet; das Ziel für 2020 liegt bei 50%. In den letzten Jahren haben rumänische Nichtregierungsorganisationen und Sammelvereine mehrere Projekte im Bereich Sammeln und Recycling durchgeführt, aber die Vertreter dieser Organisationen sagen, sie werden mit beträchtlichen Problemen konfrontiert, vor allem wegen der unzureichenden Erziehung der Bevölkerung zu diesem Thema, wegen der schlechten Infrastruktur und der mangelhaften Gesetzgebung.



    Die Nichtregierungsorganisation Viitor Plus“ (dt. Zukunft Plus“) führt seit 8 Jahren Umweltprojekte durch — es geht dabei um Bewaldung, Recycling sowie Erziehung und Sensibilisierung der Bevölkerung zum Thema Umweltschutz. Das Bukarester Projekt mit dem Namen Recicleta“ (eine Kombination von Fahrrad“, auf Rumänisch bicicletă“, und Recycling“) gehört zu den vielen Projekten der letzten Jahre in puncto Recycling von Altpapier. In Rumänien ist es das erste 100%-ig umweltgerechte Projekt zum Altpapiersammeln, denn bei dem Transport des Altpapiers von mehreren Bukarester Unternehmen zu den Recyclingstellen entsteht kein Abgas. Das Altpapier wird mit den sog. Cargo-Fahrrädern (rum. cargo-biciclete) transportiert; die Fahrer dieser in Rumänien einmaligen Cargo-Fahrräder sind sozial benachteiligte Mitbürger, die dadurch einen Arbeitsplatz bekommen. Mehr dazu von Teia Gavrilescu, Gründerin und Leiterin der NGO Viitor Plus“:



    Das Einsetzen von Cargo-Fahrrädern war unsere Idee, und es war zum ersten Mal, dass in Rumänien solche Transportmittel verwendet wurden. Am Anfang benutzten wir gebrauchte Cargo-Fahrräder aus Frankreich — in Rumänien werden solche Nutzfahrräder nicht hergestellt. Wir verwenden Lastfahrräder mit einer Ladefläche von etwa einem Kubikmeter, gro‎ß genug, um verschiedene Arten von Gütern zu transportieren. Wir haben uns für den Transport von Altpapier entschlossen: Wir haben eine Pilot-Zone in Bukarest bestimmt, so dass unsere Fahrradfahrer bei mehreren Firmen anhalten, kleine Mengen Altpapier aufladen und die gesamte Ladung dann an einem Zwischensammelpunkt abladen. Alle unsere Fahrradfahrer sind Leute, die arbeitslos waren und durch dieses Projekt Arbeitsstellen bekommen haben. Alex ist unser ältester Fahrradfahrer, er hat 5 Kinder und muss die gesamte Familie allein unterstützen. Das ist seine erste geregelte Arbeitsstelle, und er hat jetzt ein sicheres Einkommen. Damit hat unser Umweltprojekt auch eine soziale Komponente. Beim Transport entsteht kein Abgas, das Altpapiersammeln ist eine gute Lösung in Richtung getrenntes Abfallsammeln, und wir schaffen auch neue Arbeitsplätze. Zurzeit sammeln wir nur Altpapier, weil Papier am empfindlichsten ist. Durch Recycling werden Naturressourcen gespart, es geht um den Waldschutz. In Rumänien haben wir ein gro‎ßes Problem damit, es werden zu viele Bäume gefällt, um den Bedarf an Papier zu decken — wir könnten das getrennt gesammelte Altpapier wiederverwenden und von Altpapier neues Papier herstellen. Eine Tonne Altpapier bedeutet 15 gerettete Bäume. Mit unserem Projekt »Recicleta« haben wir bis jetzt über 230 Tonnen Altpapier gesammelt.“



    Letztes Jahr wurde das Projekt Recicleta“ bei einem Wettbewerb der Europäischen Investitionsbank zum besten europäischen Umweltprojekt 2013 erklärt.