Numărul
străinilor care pot veni la muncă în România, în 2024, va ajunge la 140.000, cu
40% mai mult faţă de pragul stabilit pentru acest an, reiese dintr-o analiză
publicată de o platforma de recrutare online eJobs. În prezent, un proiect de
hotărâre de Guvern în acest sens se află în dezbatere publică la Ministerul
român al Muncii. eJobs transmite că cele mai multe companii care oferă locuri
de muncă în această perioadă activează în sectoarele de comerţ cu ridicata, hoteluri
şi restaurante, servicii, construcţii, transport şi logistică şi turism, iar
cele mai des întâlnite poziţii disponibile sunt din segmentul entry
level, care necesită maximum doi ani de experienţă. Pe platforma de
recrutare, au fost publicate aproape 350.000 de locuri de muncă de la începutul
lunii ianuarie şi până la sfârşit de noiembrie. Dintre acestea, 86.000 au fost
postate de angajatorii din retail, 51.000 de companiile din servicii, 40.000 de
cele din industria alimentară, 37.000 de cele din HoReCa, 32.000 de către
angajatorii din transporturi şi logistică, iar 28.000 de cei din construcţii.
Conform datelor comparatorului salarial al eJobs, la nivel naţional, mediile
salariale nete lunare pentru un angajat care ocupă o poziţie entry level
în aceste domenii sunt cuprinse între 2.600 şi 3.600 de lei, adică între
aproximativ 525 şi 725 de euro. 2.600 de lei (525 de euro) pe lună câştigă cei
care lucrează în turism, 3.000 de lei (600 de euro) cei din retail, industria
alimentară şi HoReCa, 3.100 de lei (625 de euro) cei din transport şi
distribuţie şi 3.600 de lei (725 de euro) cei din construcţii. Numărul de
permise de lucru alocate muncitorilor din afara ţării a crescut cu 50% în 2022,
la 100.000, de la 50.000 cu un an înainte. Potrivit datelor oficiale, anul
trecut au fost înregistrate peste 96.000 de contracte de muncă pentru angajaţi
veniţi din afara Uniunii Europene.
Comisia
Europeană a propus recent crearea unei platforme online unde să fie introduse
ofertele de locuri de muncă în sectoarele cu deficit de forţă de muncă în
statele UE pentru care pot fi angajaţi şi lucrători proveniţi din statele
terţe. Propunerea este inclusă într-un pachet de măsuri, care includ şi o
recomandare referitoare la recunoaşterea calificărilor cetăţenilor proveniţi din
ţări non-UE. Vicepreşedintele Comisiei Europene, Margaritis Schinas, a declarat
că statele blocului comunitar vor avea nevoie de circa 20 de milioane de
persoane care să lucreze în sectorul tehnologiilor informaţiei şi
comunicaţiilor, în anul 2030, iar în prezent există în UE doar 9 milioane de
angajaţi în acest sector. El a subliniat că Uniunea se află în concurenţă
pentru atragerea de noi talente cu ţări precum SUA, Canada, Australia şi Noua
Zeelandă. La rândul său, comisarul european pentru afaceri interne, Ylva
Johansson, a spus că aceste propuneri se înscriu într-o abordare globală
a migraţiei şi urmăresc crearea de căi legale de intrare în
UE. Participarea la sistem va fi voluntară pentru fiecare stat membru al
Uniunii. Executivul Comunitar a identificat 42 de sectoare cu deficit de forţă
de muncă în UE. În România, acest deficit ar putea ajunge la 224.000 de
persoane în 2026, în lipsa unor măsuri imediate, a transmis recent Camera de
Comerţ Americană la Bucureşti.
Numărul
străinilor din ţări non-UE care sosesc la muncă în România pentru ca, mai apoi,
să încerce să plece ilegal în state din vestul Europei este în creştere. De
multe ori aceştia aşteaptă să încaseze câteva salarii, apoi forţează graniţa
României cu Serbia sau Ungaria. Potrivit statisticilor, un angajator român
cheltuieşte aproximativ 700 de euro pentru a aduce în țară un lucrător din
afara Uniunii Europene. Acestei sume i se adaugă salariul lunar, dar și cazarea
și mâncarea pentru fiecare muncitor. Unii lucrători străini aleg însă România
doar ca punct de plecare pentru țările din Vest. Conform Patronatului
Importatorilor de Forță de Muncă din România, muncitorii din Pakistan și
Bangladesh au o predispoziție spre migrația ilegală. Patronatul le atrage
atenţia celor care intenţionează să părăsească ilegal România că nu mai pot
primi permis de ședere și viză valabilă într-un alt stat membru al UE. Conform
datelor Poliției de Frontieră, în ultimul an au fost depistați peste 6.300 de
cetățeni străini care încercau să treacă ilegal frontiera, cei mai mulți în
Ungaria
