Radio România Internațional

Tag: Rectificare

  • Rectificare bugetară pozitivă

    Rectificare bugetară pozitivă

    Guvernul de la Bucureşti a aprobat
    prima rectificare bugetară din acest an şi a distribuit astfel veniturile
    suplimentare strânse în prima jumătate a anului. Potrivit autorităţilor, s-au
    adunat peste 4 miliarde de lei (0,9 miliarde euro), iar principalul beneficiar
    al fondurilor este Ministerul Muncii.

    Potrivit premierului social-democrat
    Victor Ponta, rectificarea este una pozitivă, iar drepturile fundamentale
    constituţionale sunt acoperite inclusiv pentru 2016. Victor Ponta: Avem
    asigurate absolut toate drepturile constituţionale fundamentale:salarii,
    pensii, alocaţii, ajutoare de şomaj, disponibilizări. De trei ani şi jumătate
    ne-am obişnuit că e normal, dar să nu uităm când nu era normal şi nu erau bani
    de pensii şi salarii, până pe 31 decembrie 2012; sigur, şi după aceea, dar
    vorbim pe anul 2016, nu există nici un fel de dificultate şi de problemă pentru
    drepturile fundamentale.

    Surpriza primei rectificări bugetare din acest an este
    tăierea unor fonduri importante de la Ministerul Transporturilor, care
    gestionează investiţiile majore de infrastructură, în vreme ce partea de
    protecţie socială, reprezentată de Ministerul Muncii, primeşte cei mai mulţi
    bani, pentru plata alocaţiilor majorate pentru copii, a pensiilor şi
    indemnizaţilor.Sume importante au primit şi Finanţele, Internele,
    Apărarea, Educaţia, Mediul, Agricultura
    şi Serviciile speciale (SRI şi SIE). Cum era de
    aşteptat, opoziţia a criticat guvernul
    pentru modul în care a împărţit sumele în proiectul de rectificare.

    Liberalii
    acuză executivul că a alocat bani pe criterii politice administraţiilor locale
    conduse de social-democraţi. Prim-vicepreşedintele Eugen Nicolăescu consideră
    că premierul încearcă astfel să-şi asigure susţinerea politică a PSD. Eugen
    Nicolăescu: Este prima oară după ’90 încoace când o rectificare
    bugetară se discută la sediul unui partid, la PSD, şi după aceea guvernul
    execută ceea ce spune partidul. La o primă vedere asistăm la o alocare de
    fonduri, în special către Administraţia Publică Locală, ceea ce, eu traduc că
    este frica lui Victor Ponta de marele partid din care el face parte. Şi dacă
    mai dă nişte bănuţi la baronii locali are şi el o linişte mai mare ca
    prim-ministru.

    Proiectul de ordonanţă privind rectificarea bugetară cuprinde şi
    banii necesari creşterii salariilor înalţilor demnitari, măsură care se va
    aplica începând cu 1 august. Consiliul Fiscal
    a avizat rectificarea şi apreciază că încadrarea în ţinta de deficit pe anul în
    curs, în contextul menţinerii parametrilor actuali ai politicii
    fiscal-bugetare, va fi posibilă.

    Pentru acest an, Guvernul ia în calcul o
    creştere economică de 3,3%, faţă de 2,5% cât se estima la elaborarea bugetului
    de stat pe anul 2015.

  • Retrospectiva săptămânii 30.11 – 6.12.2014

    Retrospectiva săptămânii 30.11 – 6.12.2014

    Rectificare bugetară la Bucureşti



    Guvernul de la Bucureşti a aprobat în mod excepţional, prin derogare de la lege, a treia rectificare bugetară din acest an. Cei mai mulţi bani sunt direcţionaţi către plata drepturilor câştigate în instanţă de salariaţii din sectorul bugetar. Sume suplimentare sunt destinate şi achitării datoriilor pe care le au autorităţile locale şi unele spitale, dar şi pentru despăgubirile stabilite în sarcina Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor. Ministrul delegat pentru buget, Darius Vâlcov, a precizat că, astfel, bugetul pe 2015 este degrevat de plăţi de peste 1 miliard de euro: Atât FMI, cât şi Comisia Europeană susţin proiectul de rectificare şi apreciază faptul că guvernul a reuşit să devanseze onorarea unor obligaţii de plată şi titluri executorii în 2014, creând astfel un spaţiu fiscal pentru 2015.” Pentru prima dată, arieratele bugetului de stat şi ale bugetelor locale vor fi egale cu zero, în timp ce deficitul bugetului general consolidat se menţine în ţinta stabilită de 2,2 % din PIB. Autorităţile române anunţă, pe de altă parte, creşteri substanţiale ale bugetelor de anul viitor pentru mai multe sectoare, între care ministerele Sănătăţii, Educaţiei şi Transporturilor. Potrivit ministrului Darius Vâlcov, proiectul de buget pe 2015 nu prevede creşteri de taxe şi impozite, iar accentul este pus pe investiţiile din fonduri europene.



    Preţul gazelor



    Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a declarat că preţurile la energie şi în special la gazele naturale din producţia internă pentru populaţie nu vor creşte de la 1 ianuarie 2015. Nicolescu a precizat că în ultimele zile s-au vehiculat foarte mult teme legate de preţurile la energie, în primul rând la gazele naturale, şi a dat asigurări că preţul la populaţie nu va creşte pentru gazul natural produs în România cel puţin în primele şase luni ale anului viitor. Atunci va fi prezentat un nou grafic de liberalizare pentru perioada 1 iulie 2015 – 1 iulie 2021, care va ţine cont de trendul descrescător al evoluţiei preţurilor hidrocarburilor în regiune, precum şi de perioada mai lungă de aliniere agreată cu instituţiile financiare internaţionale, a anunţat Departamentul pentru Energie. Liberalizarea totală a pieţei gazelor naturale, inclusiv pentru consumatorii casnici, era prevăzută pentru 31 decembrie 2018. Recent, însă, Parlamentul de la Bucureşti a votat prelungirea acestui termen cu doi ani şi jumătate.



    DNA a preluat dosarul votului în diaspora



    DNA a preluat de la Parchetul General dosarul privind votul din diaspora. Decizia a fost luată în urma unei solicitări a procurorilor anticorupţie, care au constatat că faptele pentru care s-a început urmărirea penală pot ţine de competenţa DNA. La recentele alegeri prezidenţiale din România, mii de români nu au putut vota în strănătate din cauza proastei organizări a votului, iar situaţia a dus la demisia a doi miniştri de externe. La două zile după turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, Parchetul General a început urmărirea penală in rem – adică asupra faptelor, şi nu a persoanelor – în dosarul votului din diaspora. Una din temele dosarului ţine de posibilitatea organizării mai multor secţii de votare în străinătate şi existenţa cadrului legal pentru suplimentarea secţiilor între tururile de scrutin. La 29 noiembrie, preşedintele ales Klaus Iohannis arăta pe o reţea de socializare că aşteaptă cât mai curând rezultatul investigaţiei în dosarul votului din diaspora. Întrebat cum comentează transferul dosarului privind votul din diaspora de la Parchetul General la DNA, premierul Victor Ponta a declarat că justiţia trebuie să-şi facă datoria.




    Convorbiri între şeful diplomaţiei române, Bogdan Aurescu, şi secretarul de stat american, John Kerry



    Şeful diplomaţiei române, Bogdan Aurescu, a discutat, joi, la Basel, cu secretarul de stat american, John Kerry, despre situaţia din regiune, după alegerile din Republica Moldova, dar şi despre Parteneriatul Strategic cu SUA, care, potrivit unui comunicat de presă, rămâne în centrul politicii externe a României. Prezenţi la Consiliului Ministerial al OSCE, cei doi au subliniat importanţa formării, cât mai curând, a unui guvern proeuropean la Chişinău. Tot joi, asistentul adjunct al secretarului de stat pentru Europa şi Eurasia, Hoyt Yee, a declarat, într-un interviu în exclusivitate pentru corespondentul Radio România la Washington, că ţara sa aşteaptă primele contacte cu preşedintele ales, Klaus Iohannis, şi că SUA recunosc contribuţia României la asigurarea securităţii în regiune. Potrivit autorităţilor de la Bucureşti, anul viitor, Bucureştiul şi Washingtonul vor finaliza cel mai important proiect strategic de până acum, odată cu operaţionalizarea facilităţii antirachetă de la Deveselu.



    Locul României în clasamentul privind indicele de percepţie a corupţiei



    România este pentru al doilea an consecutiv pe locul 69 în clasamentul privind indicele de percepţie a corupţiei întocmit de organizaţia Transparency International pentru 175 de ţări. Cu 43 de puncte, România este considerată printre cele mai corupte state din Uniunea Europeană, alături de Bulgaria, Italia şi Grecia. La nivel european, cu 26 de puncte, Ucraina a rămas ţara cu cel mai ridicat nivel de corupţie percepută. La polul opus, se află Danemarca, stat care a primit 92 de puncte dintr-un maximum de 100. Aceasta îşi păstrează poziţia de cea mai puţin coruptă ţară şi la nivel internaţional.

  • Rectificare bugetară la Bucureşti

    Simultan cu discuţiile purtate cu misiunea comună a FMI şi Comisiei Europene asupra proiectului buget pentru 2015, Guvernul de la Bucureşti anunţă o a treia, şi ultimă, rectificare bugetara pe anul în curs. Va fi, se felicită membrii Executivului, tot o rectificare pozitivă, posibilă graţie excedentului bugetar înregistrat pe final de an. Cabinetul vrea să acopere datorii către diverşi furnizori, acumulate ca arierate în bugetele spitalelor sau autorităţilor locale.



    De asemenea, rectificarea va acoperi şi cheltuielile pentru plata diferenţei salariale câştigate în instanţă de diferite categorii de bugetari, după reducerea lefurilor cu 25% din 2010, când România fusese afectată de vârful crizei economice. Printre beneficiarii sumelor suplimentare figurează ministerul Justiţiei şi Parchetul, agricultura, transporturile sau educaţia. Va primi bani în plus şi Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, pentru plata despăgubirilor stabilite prin titluri executorii. Vor fi, în schimb, diminuate bugetele ministerelor Muncii, Dezvoltării şi Sănătăţii.



    Premierul Victor Ponta se declară convins că şi emisarii creditorilor internaţionali ai României, Fondul şi Comisia, vor fi de acord cu rectificarea: “Au constatat şi ei că nu doar că avem creştere economică, dar că după 11 luni avem un deficit doar de 0,2% din PIB şi prin rectificare o să plătim în avans multe din lucrurile pe care trebuia să le plătim anul viitor, pentru că ne-am gospodărit bine şi pentru că avem încasări mai mari şi cheltuieli mai mici.”



    Preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, acuză, în schimb, angajamentele cu caracter electoral pe care premierul şi le-a asumat înaintea scrutinului prezidenţial, pe care l-a şi pierdut luna trecută: “Dacă nu cresc taxele, trebuie să reduci cheltuielile mult mai mult. Pe partea de cheltuieli, fără îndoială se pot face economii, în condiţiile în care discutăm de ineficienţe foarte mari, dar ca să faci acele economii îţi trebuie nişte reforme, adică trebuie să ai o prioritizare a investiţiilor, să aloci banii după criterii cost-beneficiu, criterii fundamentate economic. Nu vedem că se întâmplă lucrul ăsta. Fără reforme profunde în zonele despre care discutăm, nu putem face acele economii pentru că ele nu vin de sine. Trebuie găsite nişte măsuri care să atingă problemele din rădăcină.”



    La rându-le, cercurile de afaceri acuză structura bugetară, despre care spun că e netransparentă. Secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, Cristian Pârvan: “Ce garanţii avem că banii care pot fi mobilizaţi în plus de la buget se vor duce pe chestiuni care interesează societatea, infrastructură, şcoli, spitale ş.a.m.d.? Nu avem nicio garanţie” Pârvan mai afirmă că România nu are resurse bugetare suficiente şi că, anul viitor, multe proiecte vor trebui cofinanţate din fonduri europene.

  • Rectificare bugetară

    Guvernul României va aproba, marţi, cea de-a doua rectificare bugetară din 2014, care este, în ansamblu, una pozitivă, la fel ca cea din vară. Totuşi, vor fi şi tăieri de fonduri la unele instituţii şi ministere. Conform proiectului de ordonanţă de urgenţă cu privire la rectificarea bugetului de stat postat pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, cei mai mulţi bani îi va primi Ministerul Muncii (1,2 miliarde de lei) pentru plata unor drepturi salariale şi prestaţii sociale. Ministerul Dezvoltării Regionale va beneficia de o suplimentare de aproape 600 de milioane de lei, iar Internele vor primi 250 de milioane lei.



    Şi ministerul de Externe va beneficia de fonduri suplimentare (96 de milioane de lei) pentru întreţinerea şi funcţionarea misiunilor diplomatice, precum şi pentru programele de asistenţă pentru dezvoltare. Vor primi, de asemenea, bani în plus Senatul, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Avocatul Poporului şi serviciile speciale. In schimb, Guvernul va tăia aproape 4 miliarde lei (circa 900 de milioane euro) din cheltuielile bugetului de stat prin care sunt cofinanţate proiecte care beneficiază de fonduri externe nerambursabile postaderare.



    Din aceasta suma, peste miliard de lei reprezintă reduceri de la Secretariatul General al Guvernului, care gestionează, prin Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine, marile proiecte de infrastructură, în principal construcţia de autostrăzi. Ministerele Finanţelor şi Agriculturii vor pierde şi ele câte un miliard de lei, iar Sănătatea, care la rectificarea de la jumătatea anului a primit un miliard, va trebui acum să renunţe la aproape 300 de milioane de lei.


    Totuşi, executivul va aloca circa 120 de milioane lei pentru programele naţionale de sănătate (HIV, oncologie, TBC), pentru plata drepturilor salariale ale personalului din spitalele aflate în reţeaua administraţiei publice locale, pentru activitatea serviciilor de ambulanţă, reabilitarea unor maternităţi, finanţarea centrelor de permanenţă şi pentru măsuri de prevenire a EBOLA.



    Sume mai mici, de ordinul milioanelor de lei, vor fi tăiate de la Administraţia Prezidenţială, Academia Română, educaţie, sport şi cultură. In schimb autoritatile locale vor primi la cea de a doua rectificare peste 1,16 miliarde lei, la care se adaugă încă 1 miliard lei prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală. Opoziţia susţine că banii primiti de primari la rectificarea bugetară, care are loc cu puţin timp inaintea alegerilor prezidenţiale din noiembrie, au conotaţie electorală.

  • Retrospectiva săptămânii 27.07 – 02.08.2014

    Retrospectiva săptămânii 27.07 – 02.08.2014

    Intemperiile au afectat grav sud-vestul şi sudul României



    Aproape întreaga săptămînă sudul şi sud-vestul României s-au aflat sub incidenţa codurilor roşu, portocalu sau galben de inundaţii. In unele zone, avertizările de cod au fost dublate cu cele de ploi abundente şi vijelii. Intemperiile au provocat victime si pagube materiale importante. Peste două mii de case şi anexe gospodăreşti din aproape două sute de localităţi, mii de hectare de teren arabil au fost inundate, iar peste o mie de persoane au fost evacuate. Viiturile au distrus mai multe porţiuni de drumuri naţionale, judeţene şi comunale, poduri şi podeţe. Zeci de localităţi au rămas fără curent electric, după ce mai mulţi stâlpi de înaltă tensiune au fost doborâţi de vântul puternic. Efective importante de pompieri, jandarmi şi poliţişti au acţionat pentru salvarea persoanelor aflate în pericol şi pentru diminuarea pagubelor. Autorităţile centrale şi locale s-au aflat în stare de alertă şi s-au mobilizat pentru a ajuta sinistraţii. Au fost trimise in zonele afectate -alimente, apă, pături. Guvernul a acordat ajutoare finaciare în vederea înlăturării efectelor produse de inundaţii.




    Prima rectificare bugetară din 2014



    Guvernul României a aprobat, joi, prima rectificare bugetară, una pozitivă, din acest an. Cei mai mulţi bani vor primi ministerele Sănătăţii, Educaţiei, Apărării, Transporturilor, Muncii şi cel al Economiei. Si Ministerul Mediului va primi fonduri suplimentare strict pentru lucrări de amenajări şi combatere a inundaţiilor. De bani în plus va beneficia şi Autoritatea Electorală Permanentă pentru organizarea alegerilor prezidenţiale din noiembrie. Consiliul Fiscal consideră că, prin această rectificare, Executivul transferă povara pe bugetele anilor viitori, fiindcă a supraestimat încasările bugetare ce vor fi înregistrate la finele anului. Consiliul menţionează că rectificarea bugetară nu include impactul reducerii contribuţiilor la asigurări sociale cu 5% pentru angajator, măsură pe care Guvernul intenţionează să o aplice de la 1 octombrie.




    Liderul PSD, premierul român Victor Ponta şi-a anunţat oficial candidatura la alegerile prezidenţiale din noiembrie



    Premierul român, social-democratul Victor Ponta şi-a anunţat oficial candidatura pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie. In discursul său electoral, Ponta a subliniat că îşi doreşte o schimbare după zece ani de stări conflictuale pe scena politică românească, un nou model de preşedinte, util societăţii. El a ţinut să transmită şi un mesaj de politică externă şi a vorbit despre România un aliat puternic al SUA şi Germaniei dar şi despre România – stat exemplu pentru vecinii săi – Rep.Moldova, Serbia şi Ucraina. Până acum şi-au mai anunţat candidatura la scrutinul din toamnă, Klaus Iohannis, şeful principalului partid de opoziţie, PNL (centru-dreapta), considerat şi principalul contracandidat a lui Ponta, liderul UDMR (la co-guvernare), Kelemen Hunor, şi fostul ministru de Externe si al Justitiei. Cristian Diaconescu, din partea PMP (opoziţia pro-prezidenţială).




    Reacţia Bucureştiului la protestele etnicilor români din Cernăuţi împotriva mobilizării pe frontul din estul Ucrainei



    Ministerul de Externe de la Bucureşti şi-a exprimat preocuparea faţă de situaţia care a generat protestele etnicilor români din regiunea Cernăuţi din Ucraina, în contextul procesului de mobilizare militară a tinerilor ucraineni, declanşat de autorităţile de la Kiev. Totodată, MAE urmăreşte îndeaproape modul în care se desfăşoară acest proces ce a generat îngrijorare atât în familiile etnicilor români, cât şi la nivelul opiniei publice din România. Si în Camera Deputaţilor de la Bucureşti, vicepreşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor, Bogdan Diaconu, a deplâns faptul că autorităţile de la Kiev recrutează etnici români pentru a-i trimite în prima linie a frontului în locul ucrainenilor. Reacţiile survin după seria de proteste ale etnicilor români din vestul Ucrainei,declanşate după ce sute de tineri din regiune au primit ordine de încorporare de la Kiev. Manifestanţii au ameninţat că vor bloca din nou şoselele din jurul oraşului Cernăuţi dacă nu vor primi garanţii scrise că nu vor fi trimişi să lupte contra secesioniştilor pro-ruşi din estul Ucrainei.




    Dacian Cioloş propus de România pentru un nou mandat de comisar european pentru agricultură sau pentru portofoliul dezvoltării regionale



    Guvernul Romaniei l-a propus pe Dacian Cioloş pentru un nou mandat de comisar european pentru agricultură. Propunerea Executivului este susţinută şi de preşedintele Traian Băsescu. În vârstă de 45 de ani, Dacian Cioloş este comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală din februarie 2010. El este iniţiatorul reformei Politicii Agricole Comune. În România, Cioloş a fost ministru al Agriculturii în perioada 2007 – 2008.




    4 echipe româneşti de fotbal în turul trei preliminar al Ligii Europa şi Ligii Campionilor



    Vicecampioana Romaniei la fotbal, Astra din Giurgiu, a învins acasă, cu scorul de 3-0 echipa ceha Slovan Liberec, în prima manşă a turului III preliminar al Ligii Europa. Cehi au fost şi adversarii Petrolului din Ploieşti, care, tot acasă, au terminat la egalitate, scor 1-1, partida împotriva Viktoriei Plzen. Tot în Liga Europa, CFR din Cluj a pierdut cu 1-0, în deplasare, în faţa echipei Dinamo Minsk, din Belarus. Miercuri, în prima manşa a turului III preliminar al Ligii Campionilor, Steaua Bucureşti a terminat la egalitate, 2-2, meciul din Kazahstan cu FK Aktobe. Partidele retur, decisive pentru calificarea in grupele celor doua competiţii continentale intercluburi, vor avea loc saptamana viitoare.

  • Prima rectificare bugetară

    Prima rectificare bugetară

    Prima rectificare pe acest an a bugetului României este pozitivă. Cu alte cuvinte, nu au fost tăiaţi bani de la nimeni. Inclusiv ministerul Mediului, care iniţial urma să piardă 25 de milioane de lei (echivalentul a aproximativ 5,5 milioane de euro), va primi 50 de milioane de lei pentru lucrări de combatere a inundaţiilor. Suma ar putea fi chiar majorată în funcţie de evaluările făcute în judeţele afectate, zilele acestea, de ploi torenţiale.



    Bani mai mulţi primeşte şi Sănătatea, în contextul în care nu puţini sunt cei care incriminează sub-finanţarea cronică ce s-ar face vinovată de lentoarea reformei din acest sector. Concret, Ministerul Sănătăţii va primi aproape 500 de milioane de lei pentru cheltuieli privind programele naţionale şi sistemul de intervenţii de urgenţă, iar Casa Naţională de Asigurări de Sănătate — circa 170 de milioane de lei.



    Vor mai beneficia de fonduri în plus Ministerele Educaţiei şi al Apărării, Ministerul Economiei, al Transporturilor şi al Muncii, precum şi Autoritatea Electorală Permanentă, pentru organizarea alegerilor prezidenţiale din luna noiembrie.



    Tocmai pentru că scrutinul se apropie cu paşi rapizi, opoziţia de centru-dreapta susţine că prin această primă rectificare, actuala coaliţie la putere dominată de social-democraţi nu are la bază o strategie economică solidă, ci face doar un joc electoral. Guvernul susţine, în schimb, că a luat în considerare o creştere economică de 2,8 faţă de 2,2%, cât s-a avut în vedere la elaborarea bugetului de stat pe anul 2014, încasări mai mari la buget şi o creştere a produsului intern brut nominal estimat de la aproape 660 miliarde lei la peste 662 de miliarde.



    În aşteptarea următoarei rectificări a bugetului, probabil la finele lunii septembrie, autorităţile centrale şi locale continuă să îşi concentreze atenţia şi asupra combaterii şomajului. Rata din luna iunie a acestui an este estimată la 7,1%, în uşoară scădere atât faţă de luna precedentă, cât şi faţă de perioada similară a anului trecut.



    Potrivit Institutului Naţional de Statistică, care ia în calcul persoanele de peste 15 ani aflate în căutarea unui serviciu şi gata să muncească în termen de două săptămâni, la ora actuală, în România, numărul estimat al şomerilor este de 700 de mii. Dintre aceştia, în jur de 8% sunt absolvenţi de facultate. Pe sexe, rata şomajului în rândul bărbaţilor este mai mare decât cea în rândul femeilor — 7,7 faţă de 6,4%. În fine, numărul şomerilor în vârstă de peste 25 de ani reprezintă 74,3% din cel total.

  • Rectificare bugetară

    Rectificare bugetară

    A doua şi ultima rectificare bugetară pe anul acesta, ale cărei principale cifre au fost discutate şi convenite cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional, provoacă, în egală măsură, mulţumiri şi nemulţumiri. În condiţiile în care încasările la buget sunt mai mici decât se estimase, rectificarea înseamnă resurse mai puţine, până la sfârşitul anului, pentru majoritatea ministerelor, după cum le spunea miniştrilor săi, în şedinţă de guvern, premierul Victor Ponta: Avem o rectificare bugetară negativă, pentru că încasările prevăzute sunt mai mici cu aproximativ 3,8 miliarde de lei. Asta înseamnă pentru fiecare dintre dumneavoastră resurse mai puţine până la sfârşitul anului. Inseamnă şi că, pentru 2014, ministrul de finanţe, pe baza estimărilor, de data aceasta mai realiste, ale Agenţiei Naţionale pentru Administrare Fiscală (ANAF), trebuie să construiască şi să prezinte scenarii realiste.



    Bugetele Preşedinţiei, Curţii Constituţionale şi Agenţiei Naţionale de Integritate vor fi reduse. Bani vor fi tăiaţi drastic şi de la Ministerele Muncii şi al Dezvoltării Regionale. Totuşi, autorităţile dau asigurări că rectificarea nu va afecta plata prestaţiilor sociale, a pensiilor şi a salariilor până la sfârşitul anului. Cât despre Senat, Camera Deputaţilor, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, acestea vor beneficia de alocări suplimentare.



    Opoziţia de centru-dreapta este foarte nemulţumită de reajustările de bugete. Prim-vicepreşedintele Partidului Democrat-Liberal, Andreea Paul, spune că, prin actuala rectificare, puterea de centru-stânga investeşte în propria clientelă politică şi în detrimentul stimulării competitivităţii economice. Si tot ea cere Guvernului să explice de ce a mărit alocările bugetare pentru Parlament, Ministerul de Externe şi serviciile secrete în detrimentul altor domenii.



    Andreea Paul: Guvernul condus de Victor Ponta, astăzi, mai mult ca niciodată, trebuie să dea socoteală public cum se vor cheltui, concret, banii alocaţi mai mult la parlament, la serviciile secrete, la Ministerul de Externe sau de Interne, care acestea îşi iau partea leului din actuala rectificare bugetară. Guvernul Ponta nu vine cu nici o soluţie pentru crearea de locuri de muncă şi pentru relaxare fiscală.



    In opinia opoziţiei, domeniile sacrificate, din nou, la actuala rectificare bugetară sunt sănătatea, munca şi protecţia socială, care pierd sume mari de bani, ceea ce ar putea duce la scăderea nivelului de trai al românilor.

  • Măsuri sociale şi un nou acord preventiv cu FMI

    Urmarind sa reduca evaziunea fiscala si sa creasca veniturile la bugetul de stat, guvernul premierului social-democrat, Victor Ponta a anuntat o serie de masuri care vor fi aplicate de la 1 septembrie. In primul rand, e vorba despre scaderea TVA la paine, de la 24% la 9%.



    Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin releva, recent, ca, la nivelul UE, consumul anual de paine este, oficial, 89 kg pe locuitor, in timp ce, in Romania, el se situeaza la 23 de kilograme. Cercetarile de piata facute de Gallup arata ca, in realitate, romanii, traditional, mari consumatori de paine, consuma pana la 101 kilograme pe locuitor. Diferenta, afirma ministrul Agriculturii, o reprezinta evaziunea fiscala.



    Premierul Victor Ponta a facut, luni, apel la mediul privat sa demonstreze ca, platind, mai multi, o taxa mai mica, pot creste încasarile la buget. Victor Ponta: “Ma bazez pe un parteneriat între guvern si asociatiile de producatori. Daca vom avea succes si se va dovedi ca am gândit corect, ca reducem evaziunea fiscala, ca avem si încasari mai bune si îi încurajam pe producatorii corecti, cei care sunt fiscalizati, în mod sigur succesul acestui proiect ne va ajuta sa extindem un regim de TVA diferentiat si catre alte categorii.”



    Pentru a asigura succesul acestei masuri si a reduce impactul bugetar negativ, guvernul e obligat sa faca, insa, o rectificare bugetara si sa creasca accizele la unele produse. Astfel, Ministerul Transporturilor si Secretariatul General al Guvernului vor primi mai putini bani, pana la sfarsitul anului.



    De asemenea, de la 1 septembrie, guvernul va introduce noi accize la unele produse considerate de lux, cum ar fi autoturisme de peste 3.000 de centimetri cubi, iahturi, obiecte de aur si ceasuri. Tot de la 1 septembrie, creste si acciza la alcool, de la 750 la 1.000 de euro pe hectolitru.



    Rectificarea vine însa cu vesti bune pentru sanatate. Un miliard de lei pentru plata medicamentelor si a serviciilor vor fi transferati catre Casa Nationala de Asigurari pentru Sanatate, iar alte 90 de milioane de lei vor merge catre programul de imbunatatire a conditiilor din maternitati.



    Expertii FMI sunt sceptici în legatura cu reducerea evaziunii fiscale in urma acestor masuri, dar au accepat incheierea unui nou acord, preventiv, cu Romania. In conditiile in care situatia economiei internationale se mentine fragila, acordul poate fi o ancora de stabilitate pentru Romania.