Radio România Internațional

Tag: recunoaştere

  • Gala Cercetării Românești 2023

    Gala Cercetării Românești 2023

    Gala Cercetării Românești va avea prima ediție pe 31 ianuarie 2023, la Ateneul Român. Vor fi premiate realizările celor mai valoroşi cercetători români, din țară și din diaspora. Gala este organizată în premieră de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării.



    Excelența românească în cercetare schimbă lumea. E timpul să o recunoaștem aici, acasă. Henri Coandă spunea: Mulți indivizi din societatea modernă sunt ca barcagii: trag la vâsle, dar stau cu spatele la viitor”, au transmis organizatorii.



    Prin Gala Cercetării Românești începem o tradiție de recunoaștere la cel mai înalt nivel a meritelor celor care proiectează și construiesc viitorul României și al lumii. De multe ori, talentul românesc este recunoscut peste hotare. Suntem datori să le transmitem cercetătorilor români din elita lumii că ne fac mândri. Principiul de la care plecăm este: mai bine mai mult pentru mai puțini, decât mai puțin pentru mai mulți, ceea ce implică prioritizarea investițiilor, recunoașterea excelenței și șansa României de a pune în valoare resursa umană de top, au mai declarat organizatorii.



    Pentru prima dată, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării lansează premiile pentru cercetare și inovare pentru cercetători individuali și echipe de cercetare — atât pentru cei tineri (sub 40 de ani), cât și pentru cei cu experiență.



    Pentru fiecare categorie în parte, juriul va selecta trei finaliști și un mare câștigător, care va fi anunțat cu prilejul Galei. Premiul va recunoaște rezultate excepționale din domeniul de cercetare, proiecte aplicate, precum și potențialul de a anticipa și de a aborda provocările viitorului. Juriul a fost format din reprezentanți de marcă ai structurilor guvernamentale și neguvernamentale, cu expertiză în domeniul cercetării științifice.



    Vor fi acordate premii pentru Categoria I (Cercetători cu experiență), pentru cercetător, respectiv echipă de cercetare, iar la Categoria II (Tineri cercetători), tot pentru cercetător, respectiv echipă de cercetare.



    Finaliştii anunţaţi de organizatori sunt următorii:



    Categoria I (Cercetători cu experiență):


    I.1. Cercetător:


    Mihai Ducea — University of Arizona, Universitatea din București (Geologie) & Universitatea din București


    Lucian Chirieac — Harvard Medical School (Medicină)


    Cristian Sorin Silvestru — Universitatea “Babeş-Bolyai” Cluj (Chimie)


    Tudor Luchian — Universitatea “Al. I. Cuza” Iași (Biotehnologii)


    Eugen Victor Cristian Rusu — Universitatea Dunărea de Jos Galați (Energie regenerabilă)


    Daniela Rus — Massachusetts Institute of Technology (Inginerie electrică, inteligență artificială)


    Dan Cristian Dabija — UBB (Științe economice)


    Ioana Feodorov — Institutul de Studii Sud Est Europene al Academiei Române (Filologie/civilizație arabă).



    I.1. Echipă de cercetare:


    Simion Astilean — UBB (Fizică)


    Cecilia Cristea — UMF Cluj (Științe biomedicale)


    Cristian Mihail Teodorescu — INCDFM (Fizică)


    Sorin Vlase — Universitatea Transilvania Brașov (Inginerie nucleară)


    Lucian Pintilie — INCDFM (Știința materialelor)


    Dan-Cristian Vodnar — USAMV Cluj (Biotehnologii)


    Laurențiu Rădvan — Universitatea “Al. I. Cuza” Iași (Istorie urbană)


    Maria Cazacu — Institutul Petru Poni (Chimie)



    Categoria II (Tineri cercetători):


    II.1. Cercetător:


    Cristina Costescu — UBB (Psihopedagogie)


    Mihaela Simionescu — Institutul de Prognoză Economică, Academia Română (Economie)


    Octavian Bucur — Viron Molecular Medicine Institute, Boston (Medicină)


    Răzvan Pascanu — Deep Mind London (Inteligență artificială)


    Andreea Mădălina Pandele — Universitatea Politehnică București (Inginerie chimică)



    II.2. Echipă de cercetare


    Laurențiu Caramete — Institutul de Științe Spațiale, filială a INFLPR (Astrofizică)


    Alexandru Ion Berceanu — Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografie I.L. Caragiale București (Artă teatrală)


    Lucian Mihai Itu — Universitatea Transilvania (Medicină personalizată)


    Elena Burceanu — Bitdefender (Machine Learning)


    Ciprian Tomuleasa — UMF Cluj (Medicină)

  • Jurnal românesc – 15.06.2017

    Jurnal românesc – 15.06.2017

    Reprezentanţii comunităţii naţionale româneşti din Ucraina au transmis o
    adresare publică către Rada Supremă de la Kiev, către preşedintele Ucrainei,
    precum şi către organizaţii internaţionale şi guverne ale unor ţări din lume
    privind decizia de limitare a folosirii limbilor minorităţilor naţionale în
    spaţiul informaţional ucrainean. Reprezentanţii comunităţii românilor din
    Ucraina consideră că măsura încalcă grav drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi
    cetăţeanului. În plus, astfel de paşi legislativi – spun ei – sunt în contradicţie cu legislaţia
    naţională şi cu angajamentele
    de drept internaţional pe care această ţară şi le­a asumat, hotărârea în direcţia limitării drepturilor
    socio­culturale ale minorităţilor naţionale fiind nejustificată. De aceea,
    românii din Ucraina adresează Radei Supreme cerinţa de a revedea hotărârea privind limitarea posibilităţii de folosire a limbilor minorităţilor naţionale în spaţiul informaţional ucrainean. O
    lege în acest sens a fost semnată de preşedintele Petro Poroşenko la 6 iunie şi
    va intra în vigoare la 13 octombrie. Actul normativ prevede ca la posturile de
    televiziune naţionale şi regionale, emisiunile, programele şi filmele să fie
    transmise în limba ucraineană în procent de 75%. Consiliul Naţional al
    Audiovizualului a avertizat că va urmări cu stricteţe respectarea legii, iar
    pentru încălcarea acesteia este prevăzută o amendă în valoare de 5% din suma
    totală a taxei de licenţă. Românii constituie al treilea grup etnic, după
    ucraineni şi ruşi, din Ucraina.




    Un număr de 18.872.702 cetăţeni cu drept de vot erau înscrişi la data de 13 iunie în Registrul electoral, cu 9.012 mai
    mulţi faţă de 10 mai, potrivit
    unui comunicat al Autorităţii
    Electorale Permanente de la Bucureşti. Aceasta precizează că, din totalul de
    alegători români care figurează în Registru, 18.264.516 au domiciliul sau
    reşedinţa în ţară, iar 608.186 au domiciliul în
    străinătate şi sunt posesori de paşaport CRDS (Cetăţean Român cu Domiciliul în
    Străinătate). Registrul
    electoral este un sistem informatic naţional de înregistrare şi actualizare a datelor de identificare a cetăţenilor români cu drept de vot şi a informaţiilor privind arondarea acestora
    la secţiile de votare.




    Din 15 iunie, programul Start-Up Nation este activ, astfel că potenţialii
    beneficiari îşi pot înscrie online planurile de afaceri. Programul are alocaţi
    1,7 miliarde de lei din surse bugetare naţionale şi fonduri europene, iar suma
    pe care un beneficiar o poate obţine este de maximum 200.000 de lei. Obiectivul
    principal al programului îl constituie stimularea înfiinţării de noi
    întreprinderi mici şi mijlocii, îmbunătăţirea performanţelor economice ale
    start-up-urilor şi facilitarea accesului acestora la finanţare.




    Titlurile oficiale de calificare ca medic specialist eliberate de statele
    terţe altele decât Australia,
    Canada, Israel, Noua Zeelandă şi
    Statele Unite ale Americii, echivalente specialităţilor medicale clinice şi paraclinice prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi
    farmaceutice, ar putea fi recunoscute ca certificate de medic specialist
    eliberate de Ministerul Sănătăţii, după cum prevede un proiect pus în dezbatere publică. Potrivit documentului, una din condiţiile
    recunoaşterii este aceea că formarea ca medic specialist pentru care se solicită echivalarea să se fi efectuat în condiţii de studiu şi practică medicală care asigură
    competenţa profesională a
    acestuia cel puţin similară cu competenţa profesională a medicilor pe plan naţional. În cazul în care nu sunt
    întrunite în totalitate criteriile de recunoaştere, o comisie mixtă poate institui procedura unei probe
    de aptitudini profesionale care are ca scop evaluarea parcursului profesional
    teoretic şi a abilităţilor
    practice ale solicitantului.

  • Recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale

    Recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale

    Recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România se aplică oricărui cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European care doreşte să lucreze în ţara noastră, independent sau ca angajat. Instituţia responsabilă cu recunoaşterea diplomelor este Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor din Ministerul român al Educaţiei Naţionale. Diplomele necesare trebuie să ateste faptul că titularul a încheiat un ciclu de studii superioare de cel puţin 3 ani într-o formă de învăţământ de lungă durată sau în cadrul unei universităţi sau într-o altă instituţie cu un nivel asemănător, urmând cursuri de formare profesională, pe lângă ciclul de studii superioare, dacă statul de origine impune astfel de condiţii. Diploma trebuie, de asemenea, să ateste faptul că titularul deţine calificarea profesională necesară pentru o profesie reglementată sau pentru ocuparea unei profesii în statul de origine, doar dacă formarea a fost dobândită în principal în Uniunea Europeană sau Spaţiul Economic European.


    Procedura de recunoaştere a calificărilor profesionale în vederea exercitării în România a unei profesii reglementate presupune adoptarea de către autoritatea competentă română a unei măsuri compensatorii, precum un stagiu de adaptare care să nu depăşească 3 ani sau susţinerea unei probe de aptitudini sau examen de diferenţă. Această etapă se impune dacă formarea solicitantului priveşte domenii teoretice sau practice substanţial diferite faţă de cele cerute în România pentru obţinerea diplomei de învăţământ superior. Persoanele care beneficiază de recunoaşterea calificărilor profesionale trebuie să posede cunoştinţe de limba română în măsura în care sunt necesare exercitării profesiei respective. Taxa pentru evaluarea dosarului în vederea recunoaşterii diplomelor este de 50 de lei. Alte informaţii pot fi găsite pe site-ul www.cnred.edu.ro, editat în engleză şi română. Dispoziţiile legii prezentate nu se aplică recunoaşterii în România a calificărilor necesare pentru exercitarea unei profesii recunoscute automat la nivel european, respectiv profesiile de medic, medic dentist, farmacist, asistent medical generalist, moaşă, medic veterinar şi arhitect.



    În ceea ce-i priveşte pe cetăţenii din state care nu aparţin Uniunii Europene sau Spaţiului Economic European, actele necesare pentru obţinerea documentului numit Atestat de recunoaştere trebuie depuse la Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor. Atestatele de recunoaştere sunt necesare pentru obţinerea avizelor de angajare în România, iar de obţinerea acestora se ocupă firmele înregistrate în ţara noastră care doresc să angajeze cetăţeni străini, reamintim, din state care nu aparţin Uniunii Europene sau Spaţiului Economic European. Actele de studii care vor fi prezentate trebuie să poarte apostila Convenţiei de la Haga privind anularea cerinţei supralegalizării actelor oficiale, pentru cetăţenii statelor care sunt parte la convenţie, sau o supralegalizare din partea autorităţilor ţării de provenienţă.

  • Recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale

    Recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale


    Recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România se aplică oricărui cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European care doreşte să lucreze în ţara noastră, independent sau ca angajat. Instituţia responsabilă cu recunoaşterea diplomelor este Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor din Ministerul român al Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice.



    Diplomele necesare trebuie să ateste faptul că titularul a încheiat un ciclu de studii superioare de cel puţin 3 ani într-o formă de învăţământ de lungă durată sau în cadrul unei universităţi sau într-o altă instituţie cu un nivel asemănător, urmând cursuri de formare profesională, pe lângă ciclul de studii superioare, dacă statul de origine impune astfel de condiţii. Diploma trebuie, de asemenea, să ateste faptul că titularul deţine calificarea profesională necesară pentru o profesie reglementată sau pentru ocuparea unei profesii în statul de origine, doar dacă formarea a fost dobândită în principal în Uniunea Europeană sau Spaţiul Economic European.



    Procedura de recunoaştere a calificărilor profesionale în vederea exercitării în România a unei profesii reglementate presupune adoptarea de către autoritatea competentă română a unei măsuri compensatorii, precum un stagiu de adaptare care să nu depăşească 3 ani sau susţinerea unei probe de aptitudini sau examen de diferenţă.



    Această etapă se impune dacă formarea solicitantului priveşte domenii teoretice sau practice substanţial diferite faţă de cele cerute în România pentru obţinerea diplomei de învăţământ superior. Persoanele care beneficiază de recunoaşterea calificărilor profesionale trebuie să posede cunoştinţe de limba română în măsura în care sunt necesare exercitării profesiei respective. Taxa pentru evaluarea dosarului în vederea recunoaşterii diplomelor este de 50 de lei (cca. 11,5 euro).



    Alte informaţii pot fi găsite pe site-ul www.cnred.edu.ro, editat în engleză şi română. Dispoziţiile legii prezentate nu se aplică recunoaşterii în România a calificărilor necesare pentru exercitarea unei profesii recunoscute automat la nivel european, respectiv profesiile de medic, medic dentist, farmacist, asistent medical generalist, moaşă, medic veterinar şi arhitect.



    În ceea ce-i priveşte pe cetăţenii din state care nu aparţin Uniunii Europene sau Spaţiului Economic European, actele necesare pentru obţinerea documentului numit “Atestat de recunoaştere” trebuie depuse la Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor. Atestatele de recunoaştere sunt necesare pentru obţinerea avizelor de angajare în România, iar de obţinerea acestora se ocupă firmele înregistrate în ţara noastră care doresc să angajeze cetăţeni străini, reamintim, din state care nu aparţin Uniunii Europene sau Spaţiului Economic European.



    Actele de studii care vor fi prezentate trebuie să poarte apostila Convenţiei de la Haga privind anularea cerinţei supralegalizării actelor oficiale, pentru cetăţenii statelor care sunt parte la convenţie, sau o supralegalizare din partea autorităţilor ţării de provenienţă.