Radio România Internațional

Tag: recuperarea prejudiciilor

  • Proiect privind evaziunea fiscală

    Proiect privind evaziunea fiscală

    Deputaţii
    români din Comisia Juridică au aprobat un amendament la proiectul de modificare
    a legii pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale     care a provocat
    controverse. Amendamentul prevede că persoanele acuzate de evaziune fiscală ar
    putea scăpa de urmărire penală dacă vor achita prejudiciul produs     prin comiterea
    faptei. Măsura poate fi aplicată o singură dată dacă, în cursul urmăririi
    penale sau până la primul termen de judecată, inculpatul acoperă integral
    prejudiciul produs prin evaziune, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se
    adaugă dobânzi şi penalităţi.


    Ministrul finanţelor, Eugen Teodorovici, spune că
    susţine orice măsură europeană care urmăreşte recuperarea prejudiciilor
    deoarece, în ultimii ani, statul s-ar fi dovedit a fi o structură care luptă
    împotriva oamenilor de afaceri şi acest lucru trebuie să înceteze. Tot el a
    anunţat că Guvernul va prezenta, până la sfârşitul anului, o serie de acte
    normative prin care să fie adoptată şi în România o practică europeană în acest
    domeniu.


    Eugen Teodorovici: Noi avem aprobat în guvern un memorandum
    pentru a discuta într-un cadru mai larg cu ministrul de finanţe, cel de justiţie
    şi cu toate celelalte structuri implicate în partea de evaziune fiscală, pentru
    că până la final de an 2018 trebuie să prezentăm pe masa guvernului un proiect
    de modificare a unor acte normative care se referă la evaziunea fiscală; scopul
    este acela de a aduce practica din statele europene avansate în România, adică
    statul să urmărească recuperarea unor prejudicii şi nu neapărat închiderea unor
    companii, trimiterea în închisoare a acelor acţionari sau nu numai.


    În Comisia Juridică, singurele voturi
    împotriva amendamentului au aparţinut USR, care consideră că astfel de măsuri
    nu pot fi luate fără un studiu de impact. Deputatul USR, Stelian Ion, nu exclude sesizarea Curţii Constituţionale în cazul în
    care proiectul va fi adoptat în această formă şi explică de ce formaţiunea sa are
    obiecţii.


    Stelian Ion: Neavând un astfel de fundament, tot ceea ce
    facem acum se poate considera că este în folosul anumitor persoane, se poate
    considera că este făcut după ureche, neprofesionist şi nu putem gira un astfel
    de demers. Se înlocuieşte posibilitatea diminuării limitelor de pedeapsă pentru
    achitarea integrală până la primul termen de judecată, cum este în prezent, se
    înlocuieşte această posibilitate cu renunţarea obligatorie la urmărirea penală.
    Este o viziune de optică penală. Este ea o oportună acum? Nu cumva ea dă
    naştere unei accentuări a fenomenului de infracţionalitate pe acest domeniu al
    evaziunii fiscale?    .


    Analiştii sunt de acord că nivelul ridicat al
    evaziunii fiscale, situat undeva spre 30% din PIB    , reclamă măsuri urgente de
    combatere. Ei se întreabă, însă, dacă este corect ca Fiscul să-i blocheze
    conturile unui contributor obişnuit pentru datorii de câţiva lei, în vreme ce
    evazioniştii care încearcă să ascundă milioane pot scăpa de acuzaţiile penale.

  • Recuperarea banilor obţinuţi ilegal

    Recuperarea banilor obţinuţi ilegal

    În ultimii ani, Direcţia Naţională Anticorupţie
    (DNA) – vârf de lance în lupta cu flagelul ce încă macină la temelii administraţia
    românească – a reuşit să recupereze, şi nu doar la capitolul imagine, terenul
    pierdut în post-comunism.

    Prin potopul de dosare deschise, multe dintre ele
    finalizate cu condamnări la închisoare cu executare, DNA a modelat certitudinea
    că nimeni, indiferent de notorietate, de funcţia ocupată, de coloratura
    politică ori de influenţă, nu este deasupra legii.

    Şi totuşi. Tot anii din urmă
    au demonstrat că sistemul judiciar nu are la dispoziţie unelte suficient de
    puternice pentru recuperarea prejudiciilor din dosare, ceea ce pentru toţi, de
    la experţi în domeniu la simpli cetăţeni, reprezintă adevăratul epilog al
    actului de justiţie. Ideea a fost inclusă în discursul pe care premierul
    tehnocrat al României, Dacian Cioloş, l-a ţinut în
    deschiderea celei de-a VI-a Conferinţe Pan-Europene a Oficiilor Naţionale de
    Recuperare a Creanţelor din Uniunea Europeană, organizată la Bucureşti, de
    Comisia Europeană, în cooperare cu Ministerul român al Justiţiei.

    Actul de
    justiţie este incomplet, atât timp cât bunurile ilicite nu sunt recuperate, a
    afirmat Cioloş, care a dat asigurări că Agenţia Naţională pentru Administrarea
    Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) va deveni funcţională până la sfârşitul
    anului.

    Premierul, despre sumele care trebuie recuperate şi despre viitoarele
    destinaţii ale acestora: Este vorba, în România, de peste jumătate de
    miliard de euro, bani sau bunuri în această valoare, care trebuie readuse la
    bugetul de stat. Am decis ca fondurile, resursele pe care le recuperăm prin
    această agenţie să mergă spre educaţie, să meargă înspre sănătate, să meargă
    înspre proiecte sociale.

    La aceeaşi conferinţă, ministrul Justiţiei,
    Raluca Prună, a declarat, la rându-i, că sistemul judiciar din România este, în
    acest moment, matur, stabil şi independent şi a amintit că rata achitărilor
    este sub 10% în dosarele penale, mult sub media europeană. Raluca Prună a
    vorbit şi despre alte realităţi ale sistemului judiciar: Pentru
    opinia publică din România nu mai constituie, astăzi, o surpriză ştirea că un
    înalt demnitar, ministru sau paralamentar este trimis în judecată şi condamnat.
    Dosarele de crimă organizată, de evaziune fiscală sau de spălare a banilor se
    finalizează nu numai cu condamnări, ci şi cu confiscări consistente de
    prejudicii.

    Recuperarea acestora este următorul obiectiv pe care
    trebuie să-l bifeze Justiţia, în măsura în care, a apreciat
    premierul Cioloş, nu putem tolera necinstea lucrativă ca mod de lucru şi de
    stil de viaţă în România.

  • Sistemul penitenciar şi confiscarea extinsă

    Sistemul penitenciar şi confiscarea extinsă

    4
    octombrie este data limită la care trebuie transpusă în legislaţia naţională a
    statelor membre ale Uniunii Europene directiva comunitară ce prevede
    confiscarea extinsă a averii celor care s-au îmbogăţit fraudulos. În România,
    urgenţa indusă de termenul fixat la Bruxelles se suprapune cu aprinsele
    dezbateri interne asupra efectelor luptei anticorupţie.

    De mult timp, presa,
    societatea civilă şi experţii avertizează că inculpările, arestările şi
    condamnările spectaculoase ale marilor corupţi rămân un exerciţiu platonic cât
    timp nu sunt urmate de recuperarea prejudiciilor.

    Ministrul Justiţiei în
    Guvernul tehnocrat de la Bucureşti, Raluca Prună, a anunţat, pentru Radio
    România, că există, deja, un proiect de lege în acest sens, care va fi înaintat
    Parlamentului. Ea nu a exclus
    posibilitatea emiterii unei Ordonanţe de Urgenţă, însă şi-a exprimat
    încrederea, că, graţie celerităţii cu care vor acţiona deputaţii şi senatorii,
    nu va fi nevoie de o astfel de măsură. Legislaţia
    actuală, adaugă doamna ministru, prevede, deja, în Codul Penal posibilitatea
    confiscării extinse. Din păcate această prevedere nu a fost foarte mult
    uzitată în dosarele în curs, iar ceea ce facem prin acest proiect e să
    transpunem în integralitate directiva. Rata de condamnare a celor
    trimişi în judecată pentru fapte de corupţie se menţine la nivelul de 90%, ceea
    ce, potrivit DNA, arată calitatea probaţiunii pe care se construiesc cauzele
    penale, precum şi profesionalismul procurorilor.

    Pe de altă parte, însă, şefa
    Direcţiei, Laura Codruţa Kovesi, sublinia că, numai în urma hotărârilor
    definitive de anul trecut ale instanţelor, statul are de recuperat aproape 200
    de milioane de euro şi insista asupra importanţei executării sentinţelor,
    inclusiv prin recuperarea prejudiciilor. Unii condamnaţi nu execută integral pedeapsa aplicată de judecători. Unii sunt eliberaţi
    condiţionat, fără se a recupera prejudiciul sau folosind tertipuri
    administrative. Astfel de situaţii duc treptat la pierderea autorităţii
    statului şi la o lipsă gravă de încredere în instituţii – avertiza doamna Kovesi.

    Acum, ministrul Justiţiei, Raluca Prună afirmă că
    pentru infracţiuni economice, un caracter de descurajare foarte puternic este
    confiscarea produsului infracţiunii şi nu executarea unei pedepse care în
    general, în România şi peste tot în lume, este o pedeapsă mai mică decât pentru
    fapte de drept comun. Ea apreciaza că preluarea directivei europene poate
    rezolva şi supraaglomerarea sistemului penitenciar autohton.

    În vară, deţinuţii
    au protestat zgomotos contra condiţiilor din celule. La rându-le, angajaţii din
    sistem spun că sunt suprasolicitaţi şi prost plătiţi şi refuză să muncească
    suplimentar, ceea ce ar putea duce la blocarea activităţii în penitenciare, din
    cauza deficitului de personal. Administraţia Naţională a Penitenciarelor are 15
    mii de posturi, din care sunt ocupate doar 12 mii, iar necesarul ar fi de 20 de
    mii de lucrători.