Referendumul pentru redefinirea familiei în Constituţie, invalidat
21,1% din
cetăţenii cu drept de vot, adică circa 3,9 milioane, au participat la
referendumul pentru modificarea Constituţiei României, în sensul redefinirii
familiei ca fiind căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, nu
între soţi, aşa cum prevede, în prezent, Legea fundamentală. Potrivit datelor finale furnizate de
Biroul Electoral Central, 91,5% din cei care au mers la urne în cele două zile
de scrutin – sâmbătă şi duminică – au votat pentru, însă prezenţa a fost mult
sub pragul necesar validării. Pentru a fi validat, la referendum era necesar să
participe 30% din electorat. Or, după o campanie pre-referendum extrem de scurtă,
dar, în egală măsură, extrem de contontendă verbal în special pe reţelele de
socializare, aproximativ 80% din alegători au ales să boicoteze votul. Motivele
au fost dintre cele mai diverse, mergând de la necunoaşterea obiectului referendumului
sau indiferenţă, până la frondă faţă de Guvernul PSD-ALDE sau de Biserica
ortodoxă majoritară, care a pledat pentru redefinirea familiei.Proiectul de revizuire a
Constituţiei fusese votat în Parlament şi avea la bază o iniţiativă
cetăţenească pentru care se strânseseră 3 milioane de semnături. Cum mulţi au
dat vina pe PSD, vioara întâi a guvernării, acesta s-a apărat, afirmând că
rezultatul referendumului nu reprezintă un eşec propriu, formaţiuneafăcând, conform
legii, doar o campanie de informare publică. Dimpotrivă, liderul PNL, de
opoziţie, Ludovic Orban, consideră că eşecul trebuie atribuit Puterii, pentru
că nu a existat niciun fel de campanie de informare, PSD şi ALDE parcă
dorindu-şi ca interesul românilor să fie cât mai mic. Singura formaţiune care a
jubilat a fost USR, care s-a opus, din start, referendumului. Iar asociaţia
MozaiQ, apărătoare a drepturilor minorităţilor sexuale, a apreciat că prin
prezenţa lor redusă, cetăţenii au respins ura şi dezbinarea şi nu au legitimat
un act politic menit să stigmatizeze şi să discrimineze comunitatea LGBT. Imediat
după aflarea rezultatelor
referendumului, ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor
Negrescu, a anunţat că, săptămâna care vine, va fi depus la Parlament un
proiect de lege privind parteneriatul civil. Acest proiect este complet, după
ce a fost discutat cu partenerii din societatea civilă şi cu formaţiunile
politice, a precizat Negrescu, spre stupoarea multora, despre aceste discuţii – extrem de discrete – aflându-se abia acum în spaţiul public.
Spre o nouă lege a pensiilor din sistemul
public românesc
Guvernul de
la Bucureşti a aprobat, miercuri, proiectul noii legi a sistemului public de
pensii, care va fi trimis în Parlament. Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu,
a precizat ca nicio pensie nu va scădea după recalculare, nu se modifică vârsta
standard de pensionare și nici stagiul de cotizare. Prin acest nou proiect se
urmăreşte mărirea pensiilor şi eliminarea inechităţilor din sistem. Între
altele, plata pensiilor ar urma să se facă numai în funcţie de contribuţia
fiecăruia, iar pensionarii care au vechime identică, dar au ieşit la pensie în
perioade diferite vor primi aceeaşi sumă de bani. Viitoarea lege ar urma să se
aplice etapizat până în anul 2021, când va intra integral în vigoare. De ea vor
beneficia peste 5 milioane de pensionari români. Tot săptămâna aceasta, doi
membri ai Cabinetului de stânga PSD-ALDE au intrat în furcile caudine ale
opoziţiei parlamentare: ministrul Economiei şi cel al Culturii. Primul,Dănuţ Andruşcă, a răsuflat uşurat: Camera Deputaţilor a respins moţiunea
simplă susţinută de USR şi PNL împotriva sa. Liberalii susţin că incompetenţa
ministruluiEconomiei şi activitatea sa catastrofală falimentează România.
Liberalii au depus şi o moţiune simplă impotriva ministrului Culturii, George
Ivaşcu, pe care-l acuză de incapacitatea de a gestiona sărbătoarea de la 1
Decembrie 2018, când vor fi marcaţi 100 de ani de la crearea statului unitar
român.
În căutarea unui şef la DNA
Secţia pentru
procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a dat aviz negativ, săptămâna
aceasta, propunerii ministrului Justiţiei de numire a Adinei Florea în funcţia
de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Avizul este consultativ. Anterior,
ministrul Tudorel Toader anunţase de mai multe ori că va înainta preşedintelui
României propunerea de numire a dnei Florea la şefia DNA, indiferent de avizul primit.
În timpul audierii, aceasta a declarat că protocoalele secrete încheiate de SRI
cu alte instituţii, recent dezvăluite, au depăşit cadrul legal prin înfiinţarea
unor echipe mixte operative. Tot ea a spus că obiectul de activitate al DNA nu
este cercetarea infracţiunilor de abuz în serviciu, care intră în competenţa
Parchetelor de pe lângă tribunale, ci de a investiga infracţiuni de corupţie la
nivel înalt şi mediu. Amintim că funcţia de şef al DNA a rămas vacantă din
iulie, după ce Laura Codruţa Kövesi a fost revocată din funcţie. Pe de altă
parte, tot săptămâna aceasta, ministrul Tudorel Toader a anunţat că Executivul
a adoptat o ordonanţa de urgenţă care face operaţională Secţia de investigare a
infracţiunilor din justiţie. Secția va prelua de la DNA, până pe 23 octombrie,
toate dosarele care privesc magistrați, inclusiv cele soluționate în trecut.
România, în viziunea FMI
Fondul
Monetar Internaţional a revizuit în jos estimările privind creşterea economiei
româneşti la 4% pentru anul acesta, faţă de 5,1 cât prognoza în primăvară.
Experţii FMI consideră că scăderea va continua şi anul viitor, până la 3,4%.
Cifrele sunt cuprinse în cel mai nou raport referitor la economia mondială, în
care instituţia financiară internaţională estimează o încetinire economică la
nivel global. În ţară, Institutul Naţional de Statistică a anunţat că rata
anuală a inflaţiei în luna septembrie a scăzut uşor la 5,03%, de la 5,1% în
august. La începutul lunii august, Banca Naţională a României a revizuit în scădere, la 3,5%, prognoza de
inflaţie pentru finalul acestui an.