Radio România Internațional

Tag: redresare economica

  • A fost aprobat PNRR al României

    A fost aprobat PNRR al României

    Comisia Europeană a aprobat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României, parte a unui amplu mecanism european menit să redreseze economic şi social statele membre ale Uniunii Europene, greu încercate de pandemie. Anunţul aprobării PNRR a fost făcut, la Bucureşti, chiar de preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen. Banii acordaţi României – 29,2 miliarde de euro – vor reprezenta, în părţi aproape egale, granturi şi împrumuturi și vor fi acordaţi pentru mai multe domenii, iar proiectele finanţate trebuie finalizate până în anul 2026.



    Preşedintele țării, Klaus Iohannis, a afirmat că aprobarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă reprezintă un moment simbolic de mare importanţă pentru viitorul României şi este rezultatul unui dialog intens şi al unui proces laborios, sub presiunea timpului. El a avertizat și că implementarea la timp a reformelor este esenţială şi le-a cerut celor responsabili să facă o prioritate din aceasta. Klaus Iohannis:



    ʺEste o şansă pe care nu avem voie să o ratăm. Şansa de a face economia României mai performantă, mai sustenabilă şi mai bine pregătită pentru orice criză care mai poate apărea. Este șansa de a lăsa generaţiilor viitoare o Românie profund modernizată.ʺ



    Cel care dă undă verde finală planului românesc este Consiliul European, în baza propunerii Comisiei Europene, această ultimă etapă urmând să intervină în următoarele circa patru săptămâni. Apoi, premierul Florin Cîţu a anunţat când ar putea ajunge în România primii bani: ʺAr trebui să intre la finalul noiembrie prima tranşă – 3,8 miliarde de euro. Sunt mai multe domenii unde pot folosiţi aceşti bani : proiectul ʹRomânia educatăʹ, transporturi şi reforma fiscală.ʺ



    Nu vor fi probleme privind semnarea și aplicarea planului din cauza situaţiei politice volatile de la Bucureşti, au mai dat asigurări, la unison, preşedintele şi premierul. Oricum, nu întâmplător există în planul românesc, la fel ca şi în celelalte din Uniune, ţinte, borne şi etape. Experţii Comisiei sunt gata să ofere asistenţă, dacă va fi nevoie – a punctat președinta Executivului European, Ursula von der Leyen.



    Zonele identificate cu probleme în România, deci vizate de Planul de Redresare și Reziliență, sunt finanţele publice, energia, transporturile, sănătatea şi educaţia. În total, 171 măsuri, 64 reforme şi 107 investiţii. De exemplu, aproape 4 miliarde de euro vor merge spre modernizarea căilor ferate, alte 2,7 miliarde în eficientizarea energetică a clădirilor publice şi private, iar 2 miliarde în construirea şi modernizarea de spitale.






  • Ursula von der Leyen, la București tră aprobarea PNRR

    Ursula von der Leyen, la București tră aprobarea PNRR

    Prezidenta-a Comisiillei Europene, Ursula von der Leyen, aflată tru vizită București, deadi, simbolicu, Planlu Naţional di Redresare şi Rezilienţă, simnaut și aprobatu di Executivlu european. Ali Românie va’lli si da aproapea 30 di miliardi di euro pritu programlu NextGenerationEU, ţi ari scupolu s’ndrupască redresarea economică a statilor UE post-pandemie.



    Șefa a executivlui comunitar avu muabeţ la Pălatea Cotroceni cu prezidentulu Klaus Iohannis şi la Pălatea Victoria cu premierlu Florin Cîţu. La andamusea di la guvernu lo parti și Cristian Ghinea, fostul ministru tră fonduri şi proiecte europene, atelu cari coordonă realizarea şi păzărăpserli tră PNRR.



    Tu bitisita, s’ţănu conferința comună di presă, a curi nicukiru eara Spitalu Universitar di Urgenţă Bucureşti, iu prezidentulu Klaus Iohannis declară: Easti ună şansă pi cari nu avem izini s’u kiremu, şansa ta s’adrămu economia ali Românie ma performantă, ma sustenabilă şi ma ghini ndreaptă tră iţi criză ţi nica poati s’alăncească. Easti şansa ta s’alăsămu a bărnurloru yinitoari ună Românie ahănda modernizată.”



    Tu arada-a lui, Florin Cîțu și spus haristusearea tră aprobarea PNRR-ului ali Românie di cătră Comisia Europeană: Mi hărsescu că agiumsimu neise tru aestă oară. PNRR easti aprobat, simnat și va s’hibă băgatu tu practico. Tră România va s’nsimneadză modernizare tru yinitorlli 5 ani. Mini vă asiguripsescu că Guvernul va implementeadză tuti reformili asumate, aţea turlie ca România s’tragă tuț păradzlli pritu PNRR.



    Ursula von der Leyen haristusi a ufiţialliloru români tră turlial tru cari fa fost u aştiptată și hiritisi cadrele medicale tră gaeretea faptă tru alumta cu pandemia di coronavirus.


    Adză, Comisia Europeană da undă veardi tră PNRR, vă hiritisescu. Va s’hibă investiții tru energhia veardi, ama și tră un sistem di sănătati di calitati, tră spitali moderni. PNRR-ul tiñiseaşti tuti criteriile, la un standard analtu: digitalizare, energhie veardi, infrastructură. Mi hărsescu că agiumsimu aoa, ama aesta nu easti bitisita-a călătoriillei. Lipseaşti s’băgămu tu practico aesti proiecte, lipseaşti s’hibă tiñisiti tuti căftărli”, decară șefa a executivlui european.



    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala





  • Ursula von der Leyen, la București pentru aprobarea PNRR

    Ursula von der Leyen, la București pentru aprobarea PNRR

    Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, aflată în vizită la București, a înmânat, simbolic, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, semnat și aprobat de către Executivul european. România ar urma să primească aproape 30 de miliarde de euro prin programul NextGenerationEU, menit să sprijine redresarea economică a statelor UE post-pandemie.



    Șefa executivului comunitar a avut convorbiri la Palatul Cotroceni cu preşedintele Klaus Iohannis şi la Palatul Victoria cu premierul Florin Cîţu. La întâlnirea de la guvern a participat și Cristian Ghinea, fostul ministru pentru fonduri şi proiecte europene, cel care a coordonat realizarea şi negocierile pentru PNRR.



    La final, a urmat conferința comună de presă, găzduită de Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, unde președintele Klaus Iohannis a declarat: Este o şansă pe care nu avem voie să o ratăm, şansa de a face economia României mai performantă, mai sustenabilă şi mai bine pregătită pentru orice criză care mai poate apărea. Este şansa de a lăsa generaţiilor viitoare o Românie profund modernizată.”



    La rândul său, Florin Cîțu și-a declarat mulțumirea pentru aprobarea PNRR-ului României de către Comisia Europeană: Mă bucur că a sosit în sfârșit acest moment. PNRR este aprobat, semnat și va fi aplicat. Pentru România va însemna modernizare în următorii 5 ani. Eu garantez că Guvernul va implementa toate reformele asumate, pentru ca România să atragă toți banii prin PNRR.



    Ursula von der Leyen a mulțumit oficialilor români pentru modul în care a fost primită și a felicitat cadrele medicale pentru efortul depus în lupta cu pandemia de coronavirus.


    Astăzi, Comisia Europeană dă undă verde pentru PNRR, vă felicit. Vor fi investiții în energie verde, dar și pentru un sistem de sănătate de calitate, pentru spitale moderne. PNRR-ul îndeplinește toate criteriile, la un standard ridicat: digitalizare, energie verde, infrastructură. Mă bucur că am ajuns aici, dar acesta nu e finalul călătoriei. Trebuie să implementăm aceste proiecte, trebuie respectate toate cerințele”, a decarat șefa executivului european.



  • PNRR-urile Ungariei și Poloniei rămân neaprobate

    PNRR-urile Ungariei și Poloniei rămân neaprobate


    Comisia Europeană a anunțat prin vocea comisarului european pentru economie, Paolo Gentiloni, că nu aprobă deocamdată planurile naţionale de redresare şi rezilienţă (PNRR) ale Poloniei şi Ungariei. Potrivit agenției Reuters, citată de Agerpres, oficialul european a spus, vineri, că cele două ţări nu vor primi undă verde pentru planurile de redresare economică deoarece încă nu au pus în practică recomandările sale privind statul de drept.



    Ungaria şi Polonia se află în vizorul Bruxelles-ului pentru că încalcă valorile europene prin limitarea drepturilor comunităţii LGBT+ și din cauza unor reforme în justiţie, t vizate de o serie de proceduri de infringement şi juridice declanşate împotriva lor de Comisia Europeană.



    Eurobaroemtru: Europenii susțin poziția Breuxelles-ului



    Majoritatea cetățenilor europeni susțin poziția Comisiei, după cum arată un sondaj Eurobarometru, publicat tot în această vineri. Astfel, 81% dintre respondenți au afirmă că Uniunea Europeană ar trebui să acorde fonduri de redresare doar statelor membre care respectă principiile democratice şi statul de drept. Este, de altfel, și poziția pe care forul legislativ a adoptat-o față de acordarea fondurilor europene, după cum a reiterat preşedintele Parlamentului European, David Sassoli, după publicarea noului Eurobarometru:



    Poziţia Parlamentului European a fost una clară, şi anume că fondurile UE de redresare nu trebuie să ajungă la guverne care nu respectă valorile democratice fundamentale sau nu susţin statul de drept. Acest sondaj confirmă faptul că o majoritate covârşitoare a cetăţenilor UE sunt de acord cu această poziţie. Cine subminează în mod constant valorile UE, nu ar trebui să se aştepte să primească fonduri UE.”



    Ce spun cetățenii UE despre NextGenEU



    Sondajul mai arată sprijinul europenilor pentru transparenţa şi un controlul sporit al fondurilor acordate în cadrul programului NextGenerationEU. Mai bine de jumătate dintre cetăţenii UE (53%) sunt total de acord că trebuie să existe un control eficient , iar o treime dintre intervievați (32%) tinde să fie de acord. Doar 8% dintre respondenţi nu împărtăşesc această opinie.



    Planul de reziliență și redresare al Uniunii Europene este văzut cu ochi buni de către cetățenii comunitari. Conform aceluiași sondaj Eurobarometru, 60% dintre europeni cred că planul NextGenerationEU va ajuta ţara lor să depăşească efectele negative economice şi sociale cauzate de pandemia de coronavirus. 59% dintre cetăţeni afirmă că fondurile de redresare vor ajuta ţara lor să fie mai bine pregătită pentru provocările viitoare. În acest context, sondajul arată, de asemenea, că 53% dintre cetăţenii europeni au o imagine pozitivă despre Uniunea Europeană, în timp ce aproape o cincime dintre aceștia (19%) are o imagine destul de negativă sau foarte negativă.

  • Ajutor pentru statele din Parteneriatul estic

    Ajutor pentru statele din Parteneriatul estic

    Comisia Europeană a decis, luna trecută, să suplimenteze cu 35 de milioane
    de euro pachetul de asistență menit să asigure accesul la vaccinuri sigure și
    eficace împotriva COVID-19 și să accelereze campaniile de vaccinare în statele
    din cadrul Parteneriatului estic: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia,
    Republica Moldova și Ucraina. Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene,
    prin această măsură, Uniunea urmărește să sporească în mod substanțial accesul
    la vaccinuri în regiunea Parteneriatului estic în contextul penuriei mondiale
    de vaccinuri, facilitând partajarea vaccinurilor de către statele membre ale UE
    și rambursând costurile conexe.


    Eurodeputatul Eugen Tomac vorbește despre ajutorul oferit de către Uniunea Europeană
    și România statelor din Est, în frunte cu Republica Moldova:


    În primul rând, vreau să spun că nu doar pentru statele din Parteneriatul
    estic cu care Uniunea Europeană are o relație extrem de puternică, cum sunt
    Republica Moldova, Georgia, Ucraina și nu mai, (n.r. Uniunea) are o politică
    foarte activă și unică la nivel global prin care a susținut și a oferit cele
    mai multe doze de vaccinuri la nivel mondial,
    pentru toată lumea. În ceea ce privește Parteneriatul estic, Uniunea
    Europeană, prin România, a oferit un suport consistent Republicii Moldova. Acest
    lucru este o premieră pentru că, până acum, UE, respectiv Comisia Europeană și
    Guvernul României au fost extrem de reticenți în a implementa proiecte comune
    pentru Republica Moldova, din rațiuni politice, din cauza viziunilor diferite.



    Pe lângă accesul la vaccinuri, statele din Parteneriatul estic vor primi
    din partea UE fonduri importante sub formă de împrumuturi, granturi și
    investiții, pentru recuperarea economică post-pandemie. Din nou, Eugen Tomac:


    Dacă discutăm de resurse pentru revenirea după pandemie, acest plan de
    reziliență extins pentru partenerii Uniunii Europene, vedem că republica
    Moldova va beneficia de un ajutor de peste 500 de milioane de euro, ceea ce nu
    este puțin. Bineînțeles că și celelalte state vor primi sume consistente de
    bani, iar aici UE vine să ofere acea garanție pe care statele din Parteneriatul
    estic o așteaptă din partea Bruxelles-ului. Deci, din acest punct de vedere
    avem parte de o premieră în ceea ce ne privește pe noi în relație cu Republica
    Moldova, și bineînțeles că singurul susținător concret, cu resurse concrete pe
    care le oferă statelor din Parteneriatul estic este Uniunea Europeană. Iar
    acest lucru nu este puțin, tocmai de aceea este bine să începem să cunoaștem
    aceste realități și este și obligația noastră să le comunică cât mai bine.


  • Ce buget ar putea avea Uniunea Europeană în 2022

    Ce buget ar putea avea Uniunea Europeană în 2022


    Cele 27 de state membre UE vor avea un buget total de peste 300 de miliarde de euro în 2022. Comisia Europeană a propus un buget anual în valoare de 167,8 miliarde de euro, la care se adaugă granturi cu o valoare de circa 143,5 miliarde de euro din cadrul instrumentului NextGenerationEU.


    Propunerea Executivului comunitar reprezintă un “sprijin financiar fără precedent pentru a consolida redresarea Europei”, spune comisarul Johannes Hahn, responsabil cu bugetul UE. Oficialul european a subliniat că depășirea dificultăților întâmpinate din cauza crizei sanitare și modernizarea Europei prin intermediul tranziției verzi și digitale sunt prioritățile acestui buget.



    Peste 50 de miliarde de euro pentru agricultura UE



    În forma propusă de către Comisia European, bugetul comunitar pentru anul următor ar putea fi alocat în felul următor:


    118,4 miliarde de euro sub formă de granturi din instrumentul NextGenerationEU în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (RRF), pentru a atenua impactul economic și social al pandemiei de COVID-19 și a face economiile și societățile din UE mai durabile;


    53,0 miliarde de euro politicii agricole comune și 972 de milioane EUR Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime, pentru fermierii și pescarii din Europa, dar și pentru consolidarea rezilienței sectorului agroalimentar și a sectorului pescuitului. Alte 5,7 miliarde EUR din instrumentul NextGenerationEU ar putea fi direcționate către Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR);


    36,5 miliarde de euro pentru dezvoltare regională și coeziune, la care se adaugă 10,8 miliarde de euro din instrumentul NextGenerationEU în cadrul REACT-EU pentru a sprijini răspunsul în situații de criză și repararea daunelor provocate de criză;



    14,8 miliarde de euro pentru sprijinirea partenerilor și a intereselor UE în lume, din care 12,5 miliarde de euro în cadrul Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională — Europa în lume (IVCDCI — Europa în lume) și 1,6 miliarde EUR pentru ajutor umanitar (HUMA);


    13,1 miliarde de euro pentru cercetare și inovare, din care 12,2 miliarde de euro pentru programul emblematic de cercetare al Uniunii — Orizont Europa. Acesta ar putea primi încă 1,8 miliarde de euro din instrumentul NextGenerationEU;


    5,5 miliarde de euro pentru investiții strategice europene, din care 1,2 miliarde de euro pentru InvestEU în vederea realizării priorităților-cheie (cercetarea și inovarea, dubla tranziție verde și digitală, sectorul sănătății și tehnologiile strategice), 2,8 miliarde EUR pentru Mecanismul pentru interconectarea Europei în vederea îmbunătățirii infrastructurii transfrontaliere și 1,2 miliarde de euro pentru programul Europa digitală în vederea conturării viitorului digital al Uniunii. InvestEU ar putea primi încă 1,8 miliarde de euro din instrumentul NextGenerationEU;


    4,7 miliarde de euro pentru componenta Capitalul uman, coeziune socială și valori”, din care 3,4 miliarde de euro pentru Erasmus+ în vederea creării de oportunități de educație și mobilitate pentru cetățeni, 401 milioane de euro pentru sprijinirea artiștilor și a creatorilor din întreaga Europă și 250 de milioane de euro pentru promovarea justiției, a drepturilor și a valorilor;


    2,1 miliarde de euro pentru cheltuieli destinate spațiului, în special pentru Programul spațial european, în cadrul căruia vor fi reunite acțiunile Uniunii în acest domeniu strategic;



    Fonduri de circa 2 mld. euro pentru mediu



    1,9 miliarde de euro pentru mediu și politici climatice, din care 708 milioane EUR pentru programul LIFE în vederea sprijinirii atenuării schimbărilor climatice și adaptării la acestea, și 1,2 miliarde de euro pentru Fondul pentru o tranziție justă în vederea asigurării faptului că tranziția verde aduce beneficii tuturor. Fondul pentru o tranziție justă ar putea primi încă 4,3 miliarde de euro din instrumentul NextGenerationEU;


    1,9 miliarde EUR pentru protejarea frontierelor, din care 780 de milioane EUR pentru Fondul de gestionare integrată a frontierelor (FGIF) și 758 de milioane EUR pentru Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex);


    1,9 miliarde EUR pentru a sprijini țările candidate și potențial candidate să îndeplinească cerințele procesului de aderare la Uniune, în principal prin intermediul Instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA III);


    1,3 miliarde EUR pentru cheltuielile legate de migrație, din care 1,1 miliarde EUR pentru sprijinirea migranților și a solicitanților de azil în conformitate cu valorile și prioritățile noastre;


    1,2 miliarde EUR pentru abordarea provocărilor în materie de apărare și securitate comună, din care 950 de milioane EUR pentru sprijinirea dezvoltării capabilităților și a cercetării în cadrul Fondului european de apărare (FEA) și 232 de milioane EUR pentru sprijinirea mobilității militare;


    905 milioane EUR pentru a asigura funcționarea pieței unice, inclusiv 584 de milioane EUR pentru Programul privind piața unică și aproape 200 de milioane EUR pentru activități legate de combaterea fraudei, fiscalitate și vamă;


    789 de milioane EUR pentru Programul UE pentru sănătate” în vederea asigurării unui răspuns cuprinzător în materie de sănătate la nevoile cetățenilor, precum și 95 de milioane EUR pentru mecanismul de protecție civilă al Uniunii (rescEU), astfel încât acesta să poată trimite rapid asistență operațională în caz de criză. RescEU ar putea primi încă 680 de milioane EUR din instrumentul NextGenerationEU;


    600 de milioane EUR pentru securitate, din care 227 de milioane EUR pentru Fondul pentru securitate internă (FSI), care va combate terorismul, radicalizarea, criminalitatea organizată și criminalitatea informatică.



  • Discuții în Parlament privind PNRR

    Discuții în Parlament privind PNRR

    Reforme, investiţii şi o mai bună gestionare a banului public sunt obiectivele guvernului de la București, care va pune în aplicare Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă prezentat în Parlament de premierul Florin Cîţu. Cele aproape 30 de miliarde de euro puse la dispoziţie de Comisia Europeană vor ajunge în toate colţurile României, pentru a recupera timpul pierdut în ultimii 30 de ani, a promis șeful Executivului. Premierul a precizat că România va primi, pe baza Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, bani pentru investiţii, îndeosebi în transporturi, educaţie şi sănătate, dar pentru care trebuie asigurate şi mai multe reforme.



    El a subliniat că este nevoie de o garanţie că se va păstra, în perioada următoare, o strategie de eliminare a risipei banului public: Acest plan sau reformă nu înseamnă reducerea veniturilor, nu înseamnă reducerea pensiilor, nu înseamnă alte scenarii apocaliptice. Înseamnă un mod de a administra aceşti bani pe care îi avem astăzi, eficient; să plătim şi pensii şi salarii mai mari până în 2030, fără să destabilizăm situaţia financiară a României.ˮ



    Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este un program diferit faţă de celelalte proiecte derulate până acum pe fonduri europene, a afirmat premierul Florin Cîţu. Prim-ministrul a precizat că planul a apărut ca răspuns la criza provocată de pandemia de COVID-19 şi este axat pe investiţii şi pe reforme. El a mai spus că investiţiile asumate vor fi implementate cu investitori în special din România și a atras atenţia, în același timp, că toate investiţiile trebuie finalizate până în 2026, altfel vor fi pierduţi banii europeni.



    Comisia Europeană este interesată să existe o sustenabilitate a salariilor publice şi a pensiilor, a subliniat, la rândul său, liderul PNL, Ludovic Orban, în timp ce copreşedintele URS PLUS, Dan Barna, s-a declarat optimist cu privire la susţinerea şi asumarea politică a reformelor propuse de guvern.



    Planul a generat nemulțumirea opoziției, care a criticat elaborarea documentului și a acuzat Guvernul că urmăreşte doar măsuri de austeritate. De aceea, principalul partid de opoziție, PSD, a anunţat că va depune o moţiune de cenzură. Liderul social-democrat, Marcel Ciolacu: Tot ce aţi propus a fost îngheţarea veniturilor, creşterea vârstei de pensionare şi majorarea taxelor pentru firme şi populaţie. Vă place să credeţi că sunteţi apostolii transparenţei, dar, de fapt, sunteţi doar trompetele austerităţii.ˮ



    Copreşedintele AUR, ultranaţionalist, George Simion, a declarat, la rândul său, că parlamentarii partidului vor susţine orice moţiune împotriva cabinetului condus de Florin Cîţu. Pe 31 mai, România va depune planul în sistemul informatic al Uniunii Europene, iar pe 2 iunie va fi publicat integral. Bucureștiul ar urma să primească 29,2 miliarde de euro, dintre care 14,2 miliarde sub formă de granturi şi 15 miliarde sub formă de împrumuturi.




  • Planul Național de Redresare şi Rezilienţă

    Planul Național de Redresare şi Rezilienţă

    Bucureștiul și Bruxelles-ul discută intens în această perioadă pe marginea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României, prin care țara ar urma să primească fonduri importante pentru revenirea după criza provocată de pandemie. Toate statele membre pregătesc planuri similare, care vor fi finanțate printr-un mecanism european amplu de împrumuturi și granturi, în valoare totală de peste 672 de miliarde de euro, în sprijinul reformelor și al investițiilor.



    Acesta este structurat în jurul a 6 axe principale: tranziția verde; transformarea digitală; coeziunea economică, productivitatea și competitivitatea; coeziunea socială și teritorială; reziliența sanitară, economică, socială și instituțională; politicile pentru generația următoare. Mecanismul va permite UE să își atingă până în 2050 obiectivul în materie de neutralitate climatică și să avanseze pe calea tranziției digitale, creând totodată locuri de muncă și stimulând creșterea economică.



    Preşedintele Klaus Iohannis a convocat, pentru luni, o şedinţă cu responsabilii din Guvern care lucrează la Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă: “Vom evalua primul feedback al Comisiei, vom îmbunătăţi planul. Ministerul se va prezenta, din nou, la Comisie cu planul îmbunătăţit şi, în final, sunt convins că el va fi acceptat şi vom putea să folosim aceşti bani. Este o sumă foarte mare, 30 de miliarde de euro. Avem şanse imense să punem în practică reforme care s-au tot amânat şi avem şansa să facem investiţii care, până acum, tot din lipsă de bani nu s-au realizat.”



    Premierul liberal Florin Cîţu a precizat că nu este adevărat că planul adoptat de guvern a fost respins, ci s-a pus doar în discuţie remodelarea lui. Ministrul investiţiilor şi proiectelor europene, Cristian Ghinea, a explicat că Planul României nu a fost trimis la Bruxelles în mod oficial, ci au loc discuţii și negocieri tehnice informale. El a precizat că, în opinia Comisiei Europene, suma alocată pentru infrastructură de transport este prea mare, în timp ce, pe partea de irigaţii, opiniile diferă în legătură cu impactul asupra mediului.



    “România este o ţară care propune o alocare excepţional de mare pentru transporturi şi mai ales pentru rutier. Nu există nicio altă ţară care propune la asemenea nivel. Comisia crede că este o alocare prea mare. Noi ne menţinem punctul de vedere că este o alocare necesară”, a arătat Cristian Ghinea.



    Din opoziție, preşedintele PSD, Marcel Ciolacu spune că va propune colegilor săi declanşarea unei greve parlamentare, dacă Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă nu va fi prezentat în Legislativ. El afirmă că documentul este unul la nivelul întregii ţări şi că mai multe state din Uniunea Europeană l-au prezentat în propriile parlamente.






  • Planul de redresare economică este o gură de oxigen pentru Europa

    Planul de redresare economică este o gură de oxigen pentru Europa

    Comisia Europeană a
    propus un important plan de redresare pentru Europa, bazat pe valorificarea
    întregului potențial al bugetului UE, pentru a ajuta la repararea prejudiciilor
    economice și sociale produse de pandemia de COVID-19, pentru a demara procesul
    de redresare a economiei europene și pentru a proteja locurile de muncă
    existente și a crea altele noi.




  • Investiții în infrastructura de transport a României

    Investiții în infrastructura de transport a României

    UE sprijină redresarea economică în toate statele membre prin injectarea a aproape 2,2 miliarde de euro în 140 de proiecte-cheie de transport. Acestea vor contribui la construirea pe întregul continent a legăturilor de transport care lipsesc, vor sprijini transportul sustenabil și vor crea noi locuri de muncă. Proiectele vor beneficia de finanțare prin intermediul Mecanismului pentru interconectarea Europei, schema de granturi a Uniunii Europene pentru infrastructura de transport.

    În cazul României, Uniunea Europeană investește aproape 118 milioane de euro în cadrul a 10 astfel de proiecte. Iată-le pe cele mai importante:

    Modernizarea liniei de cale ferată Gara de Nord București – Aeroportul Internațional Henri Coandă va beneficia de o finanţare europeană de 48.4 milioane de euro. Această legătură foarte necesară şi îndelung aşteptată va uşura mult accesul la Aeroportul Internaţional Henri Coandă din Bucureşti, încurajând totodată oamenii din toată ţara să folosească trenurile.

    Au fost alocaţi 9,4 milioane de euro pentru studiul de fezabilitate al modernizării liniei de cale ferată Coşlariu – Cluj-Napoca. Proiectul de modernizare va analiza condiția actuală a liniei de cale ferată pentru a identifica zonele cu deficiențe; studiul de fezabilitate va ajuta la pregătirea pașilor necesari pentru urmatoarele etape ale proiectului.

    17,4 milioane de euro a primit studiul de fezabilitate pentru modernizarea liniei de cale ferată București – Craiova.
    Va fi modernizată şi linia de cale ferată Apahida – Suceava, proiect căruia i-au fost alocaţi 26,7 milioane de euro.
    Modernizarea liniilor și instalațiilor de cale ferată de la Complexul Feroviar București Nord este în studiu de fezabilitate, cu o finanţare de 4,3 milioane euro.

    Proiectele au fost selectate pentru finanțare prin intermediul a două cereri de propuneri competitive lansate în octombrie 2019.

    Pentru ambele cereri, după aprobarea de către statele membre, Comisia va adopta decizii oficiale de finanțare în zilele următoare.


  • Provocări: Redresare economică. Buget UE. Relația UE – Marea Britanie

    Provocări: Redresare economică. Buget UE. Relația UE – Marea Britanie

    Redresarea economică post pandemie. Bugetul UE pentru următorii 7 ani. Relația dintre UE și Marea Britanie post Brexit. Sunt marile teme ale Uniunii, de rezolvat în lunile rămase până la sfârșitul anului.

    În săptămâna care se încheie au avut loc două reuniuni la nivel înalt pe aceste teme. Pe 15 iunie, liderii europeni și premierul britanic Boris Johnson au evaluat stadiul negocierilor cu privire la relațiile UE – Marea Britanie după încheierea perioadei de tranziție, adică începând de la 1 ianuarie 2021. Concluzia reuniunii: Este necesar un nou impuls.


    Săptămâna s-a încheiat cu videoconferința membrilor Consiliului European. Șefii de stat sau de guvern din UE s-au reunit pentru a da startul negocierilor la nivel înalt privind planul de 1.850 de miliarde de euro, destinat redresării economice europene după perioada de pandemie. A fost prima întâlnire a liderilor europeni, după prezentarea de către Comisie a planului de redresare.

    Sunt total angajat să începem imediat negocieri reale cu statele membre. Intenționăm să organizăm, pe la mijlocul lunii iulie, un summit cu participare în persoană, la Bruxelles, a anunțat președintele Consiliului European, Charles Michel.


  • Pachetul de redresare economică

    Pachetul de redresare economică

    Comisia Europeană a lansat Planul de recuperare al UE Generația
    următoare, care are ca scop declarat compensarea daunelor provocate de
    pandemie și continuarea dezideratelor de creare a unei UE ecologice, digitale,
    sociale și mai rezistente. Comisia ar urma să împrumute banii de pe piețele
    financiare folosind ratingul său ridicat de creditare, ceea ce ar trebui să
    asigure costuri de împrumut scăzute. Un total de 500 de miliarde de euro ar fi
    distribuit în subvenții. Fondurile ar urma să fie utilizate pentru a atinge
    obiectivele UE de neutralitate climatică și transformare digitală, pentru a
    oferi sprijin social și pentru ocuparea forței de muncă, precum și pentru a
    consolida rolul UE de actor global.


    COVID-19 a adus nenumărate provocări decidenţilor UE, prin crizele
    de toate tipurile pe care le-a stârnit. EU a mobilizat în mod colectiv 3,4
    trilioane de euro, ca răspuns la crizele imediate şi asta independent de banii
    investiţi de Banca Central Europeană. Aceşti bani sunt meniţi să protejeze
    lucrătorii şi veniturile oamenilor, Banca Europeană de Investiţii a creat un
    fond care susţine companiile, iar Mecanismul European de Stabilitate a pus la
    dispoziţia statelor membre UE bani ca răspuns la criza sanitară. Statele membre trebuie să
    folosească oportunităţile create pentru menţinerea, pe cât posibil, a locurilor
    de muncă şi să păstreze lichididăţile în companii, în special în
    întreprinderile mici şi mijlocii.

    Irene Tinagli, președinta Comitetului pentru
    afaceri economice și monetare a Parlamentului European, a declarat: Ca să fiu foarte foarte sinceră cu toţi aceşti oameni care aşteaptă
    ceva de la noi, este foarte devreme pentru noi să spunem câţi bani ne trebuie.
    Încă ne luptăm, unii dintre noi, unele ţări, să ieşim din această situaţie de
    urgenţă, nu ştim încă dacă vom înregistra un al doilea val, încă nu ştim cât de
    mare va fi recesiunea. Este foarte greu să zici azi, cât de eficient va fi
    planul noastru. Încă lucrăm la el. Vom lucra şi în Parlament şi în Consiliu.

    Dar un lucru putem spune sigur şi anume că planul are deja toate instrumentele
    aprobate şi că se bazează pe principii foarte importante pentru UE,
    solidaritatea, precum şi abordarea în comun a acestei crize, care afectează
    multe țări, independent de voința lor
    sau de politicile lor. Suntem în această criză împreună şi facem tot
    ceea ce ne stă în putinţă. Ce a arătat Comisia Europeană prin acest pachet şi
    prin măsurile aprobate anterior este că suntem gata să facem tot ceea ce putem,
    orice este nevoie, pentru a depăşi criza într-o manieră ce asigură companiile,
    business-urile de mici dimensiuni, diferite sectoare de activitate. Este un
    pachet foarte comprehensiv. Toate aceste măsuri pot avea efect numai dacă toate
    ţările membre cooperează într-o manieră coordonată.


    Prognozele economice, prezentate de Comisie la începutul lunii mai,
    aratau că economia a cunoscut un puternic regres, din cauza crizei de sănătate.
    Întrucât oamenii au rămas acasă, sectoare întregi s-au oprit brusc, astfel
    încât economia UE se confruntă cu perspectiva a cel puțin o contracție de 7,4%
    în acest an, ceea ce este semnificativ mai rău decât cea din 2009. Şi chiar și
    această prognoză sumbră ar putea subestima scala reală a recesiunii, deoarece
    orice relansare a activității economice va fi treptată și ar putea fi ușor
    perturbată de un al doilea val al coronavirusului.


  • Plan de redresare economică al UE

    Plan de redresare economică al UE

    Pandemia de coronavirus a provocat pierderi
    enorme la nivel global. În Europa, politicienii s-au mobilizat pentru a găsi
    soluții la șocul suportat de economie în urma acestei situații critice fără
    precedent.


    Astfel, Comisia Europeană a propus, miercuri, un plan mamut de
    redresare, pentru a contracara efectele crizei noului coronavirus asupra
    economiilor ţărilor membre. Suma pusă la bătaie este de 750 de miliarde de euro,
    dintre care 500 de miliarde de euro sub formă de ajutoare nerambursabile şi 250
    de miliarde sub formă de împrumuturi.


    România ar urma să primească aproximativ
    33 de miliarde de euro. Acest fond se adaugă unui buget UE pe termen lung
    revizuit în valoare de 1.100 miliarde euro, a afirmat președinta Comisiei
    Europene, Ursula von der Leyen. Aceasta a precizat că, în total, pachetul de
    iniţiative de revenire economică este de 2.400 miliarde de euro. Suma propusă
    miercuri, cei 750 de miliarde de euro, ar urma să fie împrumutată de Comisia
    Europeană de pe pieţele financiare şi distribuită statelor membre cel mai grav
    afectate de pandemie, sub formă de granturi şi împrumuturi. Banii vor fi
    direcţionaţi prin intermediul programelor bugetului comun şi rambursaţi pe o
    perioadă lungă de timp în bugetele viitoare, nu înainte de 2028 şi nu mai
    târziu de 2058.


    Pentru ca acest lucru să se realizeze în mod echitabil, Comisia
    propune o serie de resurse proprii noi, cum ar fi o taxă digitală sau taxe pe
    carbon la graniţele Europei. Este o
    necesitate urgentă şi excepţională pentru o criză urgenta şi la fel de
    excepţională. Instrumentul de redresare va investi în structura noastră
    socială, va proteja piaţa unică europeană şi va ajuta la echilibrarea
    bilanţurilor în Uniune,     a subliniat Ursula von der Leyen.


    Ea a adăugat că
    trebuie apăsată pedala pentru un viitor verde, digital şi rezistent, pentru că
    acesta este viitorul generaţiei următoare. În același timp, şefa CE a făcut
    apel la europeni ‘să lase prejudecăţile la o parte’ şi să sprijine planul de
    relansare.


    ‘Criza pe care trebuie să o înfruntăm acum este enormă. Dar oportunitatea
    pentru Europa este şi ea enormă şi la fel şi responsabilitatea noastră, de a
    face ce trebuie în această situaţie’    , a mai spus președinta executivului
    European, în faţa eurodeputaţilor, la Bruxelles.


    Liderii principalelor grupuri
    politice din Parlamentul European s-au declarat mulţumiţi de propunerile
    Comisiei. Popularii şi socialiştii au criticat Austria, Suedia, Danemarca şi
    Olanda care privesc cu reticență planul Comisiei Europene și se opun acordării
    de granturi, preferând să susţină economia UE numai prin împrumuturi, şi nu
    prin subvenţii. Proiectul Executivului European va figura pe ordinea de zi a
    summit-ului european din 18-19 iunie.