Radio România Internațional

Tag: reducere

  • Măsuri antibirocratice luate de guvern

    Măsuri antibirocratice luate de guvern

    Guvernul a adoptat ieri un pachet de măsuri destinate simplificării procedurilor și reducerii eforturilor cetățenilor de procurare a unor documente, precum și consolidării procesului de digitalizare la nivelul administrației publice centrale.

    Cea mai mare parte a măsurilor incluse în acest pachet răspund sugestiilor primite din partea cetățenilor prin intermediul platformei online de consultare publicămaisimplu.gov.ro, prin intermediul căreia s-au primit peste 3.300 de propuneri și aproximativ 32.000 de persoane care au susținut propunerile deja postate.

    Multe dintre solicitări au vizat plata taxelor online pentru cât mai multe categorii de taxe şi impozite, reducerea numărului de taxe şi hârtii, precum și a numărului de copii de pe cartea de identitate, a copiilor legalizate solicitate cetăţeanului în relaţia cu administraţia publică, precum şi recunoaşterea documentelor emise în format electronic cu semnătură electronică.

    Măsuri pentru simplificarea procedurilor și reducerea eforturilor cetățenilor de procurare a unor documente aici:

  • Creşterea economică şi relaxarea fiscală

    Creşterea economică şi relaxarea fiscală

    Banca Naţională a României a prezentat, marţi, raportul asupra
    stabilităţii financiare, care, în acest an, s-a concentrat pe analizarea sectorului privat, în condiţiile în
    care o treime din companiile româneşti au pierderi permanente şi nu folosesc
    eficient o importantă sursă de finanţare – fondurile europene. Conform
    documentului, în prezent nu există riscuri sistemice severe, însă se manifestă
    alte două pericole sistemice ridicate: primul este legat de incertitudinile
    privind evoluţiile economice externe, iar cel de-al doilea, de revenirea unor
    politici economice neadecvate pe plan intern. Alte riscuri de nivel moderat se
    referă la o menţinere a evoluţiei modeste a activităţii de creditare a
    companiilor, la riscul de contagiune dinspre sectorul bancar din Grecia şi la
    riscul de credit, ultimul fiind însă în
    scădere.

    Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a
    atras din nou atenţia că orice reducere de taxe şi impozite, aşa cum este ea
    prevăzută în noul cod fiscal, trebuie să ţină seama de stabilitatea financiară.
    El a avertizat că fără menţinerea macrostabilităţii economia de piaţă are de
    suferit: Mugur Isăresc: O relaxare fiscală, dacă nu se face în
    condiţii de păstrare a macrostabilităţii, este o păcăleală. Pentru că dai ceva
    cuiva, să zicem, celor care beneficiază de reducerile de impozite, şi atunci
    taxezi întreaga societate prin inflaţie, prin dobânzi mai mari, prin depreciere
    de curs şi, poate cel mai grav, prin arierate la plăţile bugetare, care sunt
    tot o taxă netransparentă şi e greu de cuantificat.

    Una dintre
    temele de interes ale raportului s-a referit la situaţia datoriei publice
    externe a României. În opinia şefului Băncii Centrale, aceasta are o importanţă esenţială pentru o
    creştere economică de durată. Mugur
    Isărescu: În prezent, datoria publică a României este
    sustenabilă. Creşterea în continuare a ponderii datoriei publice în PIB, care
    este o problemă, poate deveni periculoasă, contraproductivă şi poate să ducă
    spre situaţii extrem de dificile. Respectarea şi în anii următori a obiectivului
    pe termen mediu va asigura menţinerea unui deficit anual în PIB, creşterea
    moderată de la un an la altul a datoriei publice totale, care să permită
    stimularea economiei naţionale.

    În ultimul său
    raport, FMI şi-a îmbunătăţit semnificativ
    prognoza privind evoluţia economiei româneşti pentru acest
    an şi anul viitor. Astfel, PIB-ul României ar urma să crească cu 3,4% în 2015
    şi cu 3,9% în 2016, faţă de 2,7%, respectiv 2,9%, creşteri estimate în
    primăvară. Instituţia financiară prognozează
    pentru acest an o inflaţie de minus 0,4%, care se va menţine negativă şi în
    2016. Totodată, FMI atrage atenţia asupra riscurilor geopolitice crescute
    din Ucraina şi asupra impactului crizei refugiaţilor din Europa, în legătură cu
    care estimează costuri economice şi sociale.

  • Retrospectiva săptămânii 21.06 – 27.06.2015

    Retrospectiva săptămânii 21.06 – 27.06.2015

    Strategia Naţională de Apărare a Ţării


    Parlamentul României a adoptat, marţi, Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2015-2019, prezentată anterior de preşedintele Klaus Iohannis. Şeful statului a precizat că Strategia vizează, între altele, protejarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale tuturor cetăţenilor şi garantarea siguranţei lor, incluzând şi domenii precum economia, educaţia, sănătatea sau problemele de mediu. Parteneriatul strategic cu SUA, apartenenţa la NATO şi la UE sunt reafirmate ca piloni ai politicii externe şi de securitate. Tot marţi, legislativul român a aprobat înfiinţarea a două structuri NATO la Bucureşti – Unitatea de Integrare a Forţelor NATO şi Comandamentul Multinaţional de Divizie.



    România va găzdui armament greu dislocat de Washington


    România se numără între ţările din zona Balticii şi a Europei Centrale în care Washingtonul va disloca temporar, în coordonare cu aliaţii săi, aproximativ 250 de tancuri, vehicule de luptă Bradley, mortiere cu autopropulsie şi echipamentul de luptă blindat asociat. Departamentul american al Apărării a precizat că măsura este menită să sprijine antrenamentele şi exerciţiile desfăşurate de unităţile militare dislocate prin rotaţie în Europa. Peste 1.000 de militari din 25 de ţări membre ale Alianţei au participat, începând din 17 iunie, în poligonul Cincu, din centrul Romaniei, la un amplu exerciţiu de apărare colectivă a NATO. În cadrul acestui exerciţiu, pentru prima dată, structuri ale unui Comandament Aliat Întrunit au fost dislocate în România şi, tot în premieră, a fost exersat transferul comenzii şi controlului Forţei de Răspuns a NATO spre o locaţie temporară.



    Ministrul român al Apărării la summitul NATO de la Bruxelles


    Miniştrii apărării din ţările NATO au decis suplimentarea de la 13 mii la 40 mii a efectivelor Forţei de Reacţie Rapidă, iar printre cele şapte state aliate care vor conduce această forţă în următorii ani se numără şi România. Prezent la reuniunea de la Bruxelles, ministrul român al apărării naţionale, Mircea Duşa, a apreciat că ar trebui urgentată deschiderea unui Birou de Legătură al NATO la Chişinău. Mircea Duşa a reafirmat, de asemenea, poziţia fermă a României privind independenţa politică, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul graniţelor recunoscute la nivel internaţional.



    Măsuri de relaxare fiscală în noul Cod de profil


    Deputaţii români au votat, miercuri, proiectul noului Cod fiscal şi pe cel de procedură fiscală, care ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2016. Camera Deputaţilor este for decizional. Una din măsurile principale ale noii legi este reducerea TVA de la 24 la 19%, de anul viitor. Noul Cod Fiscal mai prevede, între altele, renunţarea la taxa pentru construcţii speciale şi eliminarea accizei pe carburanţi, respectiv a impozitului de 16% pe veniturile din dividende. FMI şi CE au avertizat asupra riscului ca, odată cu aplicarea acestor măsuri de relaxare fiscală, România să depăşească ţinta de deficit bugetar convenită în acordul stand-by de tip preventiv, aflat în derulare. Măsurile de relaxare fiscală vor determina o creştere temporară a deficitului bugetar al României, dar acesta va fi păstrat sub nivelul de 3% din PIB – a dat asigurări ministrul finanţelor publice. Eugen Teodorovici a anunţat, după discuţiile avute cu experţii europeni la Bucureşti, că autorităţile române nu au reuşit să ajungă la un acord cu reprezentanţii Comisiei Europene în privinţa Codului Fiscal, subiectul urmând să fie dezbătut în cadrul întâlnirii miniştrilor de finanţe (Ecofin) din 14 iulie.



    Noua lege electorală în România


    Tot miercuri, deputaţii au aprobat proiectul Legii alegerilor parlamentare. Documentul prevede, în principal, revenirea la votul proporţional pe liste şi păstrarea pragului electoral de 5% şi stabileşte norme de reprezentare a parlamentarilor la numărul de cetăţeni. Şi în acest caz, Camera Deputatilor este for decizional. În 2016, legislativul român va avea 134 de senatori şi 308 deputaţi, la care se adaugă 18 reprezentanţi ai minorităţilor naţionale, altele decât cea maghiară şi 6 parlamentari din partea diasporei. Proiectul a fost susţinut de toate grupurile parlamentare.



    Situaţia premierului Victor Ponta


    În Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne din Parlamentul European a fost discutată, joi, situaţia premierului român Victor Ponta (PSD), pentru care deputaţii de la Bucureşti nu au aprobat cererea DNA de ridicare a imunităţii parlamentare. Procurorii solicitaseră încuviinţarea începerii urmăririi penale faţă de deputatul Victor Ponta pentru posibil conflict de interese. Premierul a fost pus sub urmărire penală de către DNA pentru alte fapte, fiind acuzat de fals în înscrisuri sub semnatură privată, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi spălare de bani – fapte care s-ar fi produs în urmă cu câţiva ani, când era avocat. Şeful executivului de la Bucureşti se recuperează în prezent după o operaţie, iar vicepremierul Gabriel Oprea asigură interimatul.



    Preşedintele Klaus Iohannis, la reuniunea de vară a Consiliului European


    După discuţii intense pe dosare urgente ale spaţiului comunitar, liderii statelor membre au decis că 40 de mii de imigranţi vor fi relocaţi din Grecia şi Italia către alte state în următorii doi ani, iar miniştrii de interne vor finaliza schema la sfârşitul lunii iulie şi alţi 20 de mii vor fi reinstalaţi. Este doar una dintre deciziile luate la reuniunea de vară a Consiliului European, la care România a fost reprezentată de preşedintele României, Klaus Iohannis. Înainte de a merge la Bruxelles, şeful statului român l-a nominalizat în funcţia de director al SIE pe Mihai-Răzvan Ungureanu. Acesta a mai condus SIE intre 2007 si 2012, a fost ministru de externe in perioada 2004-2007 şi prim ministru în prima jumătate a anului 2012.

  • Puterea şi opoziţia despre starea economiei

    Puterea şi opoziţia despre starea economiei



    Încurajat de intrarea
    în vigoare a două măsuri cu puternic impact economic şi social – scăderea TVA
    la alimente şi dublarea alocaţiilor pentru copii – premierul Victor Ponta a
    prezentat, marţi, în Parlament, situaţia economiei româneşti. Discursul său şi
    replicile opoziţiei au avut loc în cadrul aşa numitei ‘ore a premierului’,
    instituită, recent, pe model britanic.
    Premierul Victor Ponta a spus că România se află pe primul loc în UE în
    privinţa creşterii economice, după ce în urmă cu trei ani se afla în plină
    recesiune. Produsul intern brut a marcat un avans de 4,2 procente în primul
    trimestru al anului, iar datoria externă este rambursată aproape în totalitate,
    a precizat Ponta, potrivit căruia evoluţia bună a economiei nu este
    întâmplătoare.

    Victor Ponta: Această creştere nu se bazează pe elemente
    conjuncturale, ci pe consumul intern, exporturi, pe o creştere din industrie şi
    servicii şi, cel mai important anul acesta, avem o creştere şi în zona
    construcţiilor, care trebuie încurajată în continuare. Anul 2015 a început cu o
    creştere semnificativă a investiţiilor străine directe; am plătit aproape în
    totalitate împrumutul luat şi consumat de către colegii de la PDL. Ne-am încadrat de
    fiecare dată în toate ţintele de deficit stabilite cu partenerii
    internaţionali.

    Premierul a mulţumit Parlamentului pentru sprijinul acordat guvernului în
    vederea implementării a două măsuri importante pentru economia românească:
    scăderea TVA pentru alimente şi băuturi nealcoolice la 9% şi dublarea
    alocaţiilor pentru copii. El a cerut în continuare susţinere pentru adoptarea
    noului Cod Fiscal, a Masterplanului pentru Transporturi şi a noului Proiect de
    lege privind achiziţiile publice.

    Deloc impresionaţi de cifrele prezentate de
    premier în pledoaria sa, Opoziţia liberală a amintit că, în aceşti ultimi ani
    de guvernare social-democrată, a crescut dramatic numărul de firme declarate
    insolvente, în vreme ce veniturile familiilor au scăzut.

    Deputatul PNL Ludovic
    Orban: De când sunteţi prim-ministru, peste 370 de mii de firme s-au
    închis şi aproape 80 de mii de firme au intrat în insolvenţă. Peste 450 de
    firme au fost puse pe butuci. Cum să fie sprijinită dezvoltarea capitalului
    autohton atunci când investiţiile publice sunt scăzute sistematic?

    Tot
    liberalii au invocat, în diatriba la adresa primului ministru, un raport al
    Comisiei Europene care critică, între altele, lipsa de predictibilitate a
    măsurilor fiscale şi adoptarea de strategii de investiţii nesustenabile.
    Concluziile PNL: credibilitatea executivului este zero, iar puţinele progrese sunt
    înregistrate în pofida guvernării PSD, şi nu graţie acesteia.

  • Ce va aduce scăderea TVA la alimente?

    Ce va aduce scăderea TVA la alimente?

    Parte importantă a unui ambiţios program guvernamental de relaxare fiscală,
    reducerea TVA la alimente de la 1 iunie a primit undă verde din partea
    senatorilor de la Bucureşti. Măsura constă în scăderea taxei pe valoarea
    adăugată, de la 24 la 9 procente, la toate bunurile alimentare, băuturi
    nealcoolice, servicii de restaurant şi catering. Este,
    de fapt, o aliniere la nivelul TVA în cazul pâinii şi al produselor de
    panificaţie.

    Privită de executiv ca o modalitate de a încuraja consumul şi,
    implicit, de a consolida tendinţa ascendentă a economiei, măsura a fost
    însoţită, încă de la anunţare, de scepticism în privinţa scăderii semnificative
    a preţurilor la raft. Scepticism care a fost alimentat de suspiciunea că
    hipermarketurile au crescut anticipat preţurile, pentru a-şi optimiza
    câştigurile.

    Piaţa va fi cea care va regla lucrurile, iar o taxă pe valoare
    adăugată mult mai mică se va reflecta, indiscutabil, în preţuri, a susţinut
    premierul Victor Ponta.

    Calculele prezentate de ministerul Agriculturii prezic,
    de altfel, ieftiniri la alimente cu circa 12%. Optimismul autorităţilor este
    împărtăşit, în bună măsură, de populaţie.

    Majoritatea românilor consideră că
    reducerea TVA la alimente şi băuturi nealcoolice reprezintă o măsură bună atât
    pentru ei, cât şi pentru economie, relevă un barometru de opinie realizat de
    Inscop Research la comanda cotidianului ‘Adevărul’. 34,5% dintre respondenţi
    susţin, însă, că taxele şi impozitele mai mici, aşa cum sunt ele prevăzute în
    noul Cod fiscal, înseamnă mai puţin bani pentru sănătate, educaţie şi
    infrastructură. Ei sunt contrazişi, totuşi, de aproape 39% dintre conaţionali.
    În jur de 27% nu şi-au format o opinie despre acest subiect sau refuză să
    răspundă, ceea ce ar reprezenta, potrivit autorilor sondajului, un indicator al
    lipsei de informare sau înţelegere a mecanismelor economico-bugetare. 37,7%
    dintre români – spune acelaşi barometru – prevăd că preţurile vor fi mai mici,
    dar că ieftinirea nu va respecta integral scăderea TVA. Circa 33% cred că
    preţurile la alimente şi băuturi nealcoolice nu se vor micşora deloc, iar 19%
    că vor scădea, respectându-se integral scăderea TVA. Per total, 57% dintre
    români consideră că scăderea TVA la alimente şi băuturi nealcoolice se va
    resimţi în reducerea preţurilor la raft.

    Decizia Guvernului de a opta pentru
    reducerea TVA la alimente şi băuturi nealcoolice de la 24% la 9% este preferată
    de 62% din populaţie, arată studiul, comparativ cu ideea reducerii generale a
    TVA de la 24% la 20%, care ar fi preferată de doar 29% dintre cei chestionaţi.
    Barometrul a fost realizat de Inscop Research la comanda ‘Adevărul’ în perioada
    23-30 aprilie, pe un eşantion de 1.085 de persoane şi cu o eroare maximă de
    plus/minus 3%.

  • De la scăderea TVA la alimente, la aderarea la euro

    De la scăderea TVA la alimente, la aderarea la euro

    Primul pas al amplului proces de relaxare fiscală preconizat de guvernul român a fost anunţat şi constă în reducerea, de la 1 iunie, a taxei pe valoarea adăugată, de la 24 la 9 procente, la produsele alimentare, băuturile nealcoolice si serviciile de alimentaţie publică. Executivul doreşte ca măsura să vină în spirinul unui mediu concurenţial corect, să pună frână tentaţiilor evazioniste şi, nu în ultimul rând, să încurajeze consumul şi să dea un imbold economiei.



    Scăderea, semnificativă, a TVA la alimente, vine după un an şi jumătate de aplicare a TVA redus la 9 procente la pâine, fără un impact major, însă, spun analiştii, asupra preţurilor. Nici acum, reducerea TVA nu se va transmite complet în scăderea preţurilor, apreciază preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, şeful unei instituţii care s-a poziţionat, de la început, împotriva Codului fiscal în forma propusă de cabinetul Victor Ponta. Ionuţ Dumitru crede că scădarea se va reflecta doar în proporţie de 50 până la 60 la sută în reducerea preţurilor, ieftinirea depinzând de modul în care vor acţiona marile centre comerciale.



    Chiar dacă admite că nu este obligatoriu ca reducerea TVA să inducă un risc major de creştere a deficitului bugetar, şeful Consiliului Fiscal avertizează că ea se va realiza pe seama scăderii nivelului investiţiilor publice. Impactul se va cuantifica negativ în finanţarea programelor de infrastructură, necesare pentru îmbunătăţirea climatului de afaceri, pentru atragerea investiţiilor şi pentru impulsionarea creşterii economice, anticipează Ionuţ Dumitru.



    Dezbaterea în jurul TVA la alimente şi a efectelor scăderii acesteia s-a extins şi spre tematica aderării României la moneda unică europeană, aflată, joi, în centrul unei reuniuni organizate de Banca Naţională. Preşedintele Consiliului Fiscal a susţinut că regulile integrării în zona euro trebuie bine gândite, în condiţiile în care direcţia formării Uniunii Monetare Europene este una fără întoarcere. Ionuţ Dumitru:


    “Cred că angajamentul pe care noi ni l-am asumat şi anume, 2019, ca dată de adoptare a euro, a fost doar un angajament pur politic, declarativ. El nu a fost niciodată un angajament asumat în adevăratul sens al cuvântului, în care să avem, practic, şi un drum de parcurs, cu o agendă foarte clară, pe care trebuie să o realizăm până a ajunge la acel moment, pentru a putea fi pregătiţi. E absolut clar, din punctul meu de vedere, că noul pachet fiscal, care reduce foarte mult taxele şi evident, ne conduce într-o zonă în care deficitul bugetar se reinflamează, ne depărtează foarte mult de acest obiectiv, 2019”.



    De altfel, turbulenţele care s-au manifestat în zona euro au temperat entuziasmul aderării, deopotrivă la nivelul politicienilor şi al experţilor.

  • Piaţa şi creditarea

    Piaţa şi creditarea

    In România, valoarea restanţelor la creditele mai mari de 20 mii de lei (4500 de euro), în cazul persoanelor juridice, a crescut în septembrie 2014, faţă de luna august, cu peste 300 de milioane de lei (6,6 milioane de euro). Suma depăşeşte 12 la sută din totalul creditelor, potrivit Centralei Riscului de Credit din cadrul Băncii Naţionale. Şi restanţele persoanelor fizice au crescut în septembrie faţă de luna anterioară şi au ajuns la 6 miliarde de lei (1,4 miliarde de euro), adică aproape 7 la sută din totalul creditelor acordate. In ultimul an, sumele restante înregistrate de populaţie au fost, însă, în scădere, cu 9,62%. Peste 85% din totalul sumelor restante ale persoanelor fizice, în septembrie, reprezentau întârzieri la plată mai mari de 90 de zile. De asemenea, numărul clienţilor cu restanţe la bănci s-a redus în ultimul an, cu aproape 5 procente, la 229 mii de persoane în septembrie 2014.



    Pe de altă parte, Banca Centrală a decis, miercuri, reducerea dobânzii cheie cu 0,25 puncte procentule, la 2,75% şi a ratei rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută de la 16 la 14%. BNR a menţinut însă rata rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei la 10 la sută. Potrivit BNR, deciziile vizează asigurarea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, concomitent cu revigorarea sustenabilă a activităţii de creditare, de natură să contribuie la realizarea unei creşteri economice echilibrate şi de durată.



    Analistul economic Dragoş Cabat susţine că aceste decizii nu vor impulsiona creditarea şi nu vor duce nici la scăderea dobânzilor. Sunt foarte mulţi bani pe piaţă. Dobânzile la depozite oferite de bănci sunt mici, deci băncile comerciale nu au niciun motiv să reacţioneze la această scădere a dobânzii de politică monetară şi ele nu vor reduce dobânda la credite şi nici nu vor acorda mai multe credite acum, pe final de an, aşa că nu se va simţi în niciun fel această scădere a dobânzii de politică monetară, decât că, probabil, vor scădea dobânzile la depozite în continuare.”



    Totuşi, o analiză recentă realizată de un site de specialitate arată că epuizarea fondurilor pentru programul “Prima Casa”, infuzia de lichidităţi din piaţa monetară şi dobânzile în scădere la creditele în lei au avut ca efect intensificarea cererii pe piaţa imobiliară şi, implicit, o creştere vizibilă a preţurilor, mai ales în Capitală, cu până la 3%.



    Expertii susţin că, după o lungă perioadă de stagnare, în care constructiile noi de lux în Bucureşti au lipsit complet, în 2014 a revenit interesul dezvoltatorilor pentru acest segment de piaţă estimat de cei de la publicaţia Capital la 80 de milioane de euro. Expertii imobiliari spun că există, de asemenea, o cerere mare pentru achiziţia de terenuri poziţionate în locaţii de top din Bucureşti. Analiza mai arată că tendinţa din ultimii ani a proprietarilor de a oferi locuinţele spre inchiriere în loc de vânzare se menţine, din cauza ritmului greoi al vânzărilor şi de randamentul obţinut din închiriere, care permite recuperarea investiţiei în 7-8 ani.

  • Controverse privind reducerea CAS

    Controverse privind reducerea CAS

    Cum poate fi acoperită reducerea Contribuţiilor Asigurărilor Sociale la angajator? Este intrebarea la care a cerut un răspuns concret din partea guvernului român şeful statului, Traian Băsescu, înainte de a promulga legea. Măsura este susţinută de preşedinte, mediul de afaceri şi opoziţie, dar cu toţii doresc să afle care sunt sursele de compensare şi care sunt efectele aplicării ei.



    Săptămâna trecută, la întâlnirea cu şeful statului, premierul Victor Ponta şi ministrul de finanţe, Ioana Petrescu, au venit cu temele nefăcute, prilej pentru Traian Băsescu de a-şi exprima temerile că diminuarea cu 5 puncte procentuale a CAS-ului la angajator ar atrage după sine mărirea taxelor sau reducerea investiţiilor.



    Marţi, premierul şi ministrul de finanţe s-au întâlnit cu oamenii de afaceri cărora le-au prezentat argumentele care permit aplicarea măsurii, de la 1 octombrie. Ponta a subliniat că măsura este sustenabilă şi că acesta este momentul în care România îşi poate permite şi trebuie să îşi asume reducerea CAS la angajator. El a spus că măsura, care implică un cost de 4,8 miliarde lei anual, poate fi acoperită prin încasări în plus din contribuţiile sociale aferente noilor locuri de muncă create, încasări suplimentare din TVA ca urmare a noilor potenţiale investiţii, recuperarea datoriilor de la firme aflate în insolvenţă, reducerea evaziunii fiscale. Ponta a arătat şi efectele pozitive ale aplicării masurii: Cel mai important efect pe care-l urmărim este de a crea noi locuri de muncă, de a sprijini printr-o politică de stimulare, investiţiile străine directe, recuperarea arieratelor firmelor private la buget, scăderea evaziunii în ceea ce priveşte CAS şi scoaterea la fiscalizare a unui număr important de locuri de muncă. Dacă nu luăm această decizie în acest an cu atât de multe elemente pozitive, e clar că n-o vom mai lua niciodată”.



    Oamenii de afaceri l-au asigurat pe premier că susţin reducerea CAS, cu condiţia ca ea să fie aplicată pe termen mediu şi lung. Angela Roşca, membră a Coaliţiei pentru Dezvoltarea României: Considerăm că este o măsură foarte bună pentru mediul de afaceri, în contextul în care, ştim cu toţii, impozitarea muncii în România este ridicată versus media europeană şi versus media din ţările învecinate. Credem că cele două lucruri esenţiale de avut în vedere ar fi, pe de o parte, îmbunătăţirea colectării, unde e mult loc de mai bine, şi, pe de alta, fireşte, eficientizarea alocărilor bugetare”.



    Inclusiv din opoziţie măsura este suţinută de partide, excepţie făcând Partidul Mişcarea Populară care consideră că este o măsură bună, în principiu, dar care trebuie adoptată pe baze economice şi nu pe criterii electorale.

  • Controverse politice privind scăderea CAS

    Controverse politice privind scăderea CAS

    Preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta şi-au scos săbiile din teacă cu prilejul unui nou episod al confruntării politice care îi opune. De data aceasta, subiectul disputei este reducerea cu 5% a contribuţiilor la asigurările sociale la angajator, pe care Guvernul ar dori să o vadă intrată în vigoare de la 1 octombrie.



    Luni, şeful Statului l-a chemat pe cel al Executivului la consultări după ce, săptămâna trecută, anunţase că nu va promulga legea aferentă decât după ce Guvernul îi va spune de unde va lua bani pentru a acoperi reducerea respectivă şi ce intenţionează să facă pentru a nu genera dezechilibre bugetare. În opinia lui Traian Băsescu, diminuarea CAS-ului ar determina o creştere a deficitului fondului de pensii pentru contracararea căreia Executivul va fi nevoit să mărească taxele sau să reducă investiţiile. Or, explicaţiile premierului Ponta şi ale ministrului său de finanţe Ioana Petrescu, menite să lămurească lucrurile, nu l-au convins. Preşedintele Băsescu:


    “Mă aşteptam ca doamna ministru să vină cu un desfăşurător, cu o foaie A4, să îmi dea argumente. Nu au fost. Este, în opinia mea, o măsură electorală pripită, care va aduce taxe suplimentare la populaţie. Aş pleca de la premisa că ideea legii este să acorde nişte facilităţi companiilor, lucru pe care eu îl susţin, dar ele vor fi recuperate bugetar de la populaţie, într-o formă sau alta, indiferent ce formă va găsi guvernul — taxe directe sau indirecte.”



    De propagandă politică, prin respingerea măsurii, îl acuză însă şi Victor Ponta pe preşedinte. Premierul îşi menţine punctul de vedere asupra oportunităţii diminuării contribuţiilor sociale la angajator şi a efectelor benefice cu bătaie lungă — combaterea muncii fără forme legale şi crearea de noi locuri de muncă. Premierul Ponta:


    “I-am explicat foarte clar, şi ştia acest lucru, că pentru anul 2014 nu se schimbă absolut niciunul din angajamentele asumate de România, iar pentru anul 2015 – 2016, atunci când vom merge în Parlament cu noul buget, vom ţine cont de combaterea evaziunii fiscale, de efectele pozitive ale promulgării Legii insolvenţei, de modul în care gândim dezvoltarea economică a României şi de unul din obiectivele fundamentale pe termen mediu, şi anume: să avem cel puţin un angajat care cotizează la asigurările sociale la un pensionar, pentru că am redus acest raport, însă până nu ajungem cel puţin la 1:1, pe termen de zece, douăzeci de ani, situaţia evident că arată foarte rău.”



    După întrevederea Băsescu-Ponta, preşedintele a anunţat că, ţinând cont că data limită a promulgării legii este 24 iulie, şi-a propus să discute şi cu reprezentanţii mediului de afaceri pe tema reducerii CAS. El aşteaptă, totodată, zilele acestea, de la ministrul de finanţe argumente şi, mai ales, cifre concrete.

  • Europa noastră – 12.07.2014

    Europa noastră – 12.07.2014

    Reducerea emisiilor de carbon, piaţa muncii şi finanţarea proiectelor de inovaţie — pe agenda europeană săptămâna aceasta.




  • Dispute pe marginea reducerii CAS

    Dispute pe marginea reducerii CAS

    Patroni şi salariaţi, guvernanţi şi sindicate, toţi sunt de acord că munca în România este suprataxată, ceea ce atârnă ca un bolovan de gâtul economiei. În aceste condiţii, nimeni nu neagă faptul că reducerea Contribuţiei de Asigurări Sociale, fie şi numai la angajator, cum intenţionează guvernul, ar uşura povara firmelor şi ar putea creşte numărul locurilor de muncă fiscalizate.



    Totuşi, reducerea CAS într-un moment în care încasările la buget nu sunt la nivelul aşteptărilor riscă să afecteze stabilitatea fondului de pensii, al cărui deficit este cronic, dar şi indicatorii macroeconomici conveniţi cu creditorii internaţionali, în principal cu FMI. Acestea au fost argumentele expuse de preşedintele Traian Băsescu atunci când a anunţat că nu va promulga legea recent adoptată de Parlament, care prevede scăderea CAS cu 5 procente la angajator de la 1 octombrie.



    Traian Băsescu: “Avem un risc de derapaj macroeconomic consistent, care ar putea fi evitat numai prin mărirea taxelor pe proprietate, or mărirea taxelor pe proprietate este o mare eroare, pentru că sunt foarte mulţi pensionari, foarte mulţi oameni care nu vor putea plăti taxe de două – trei ori mai mari. Un alt risc pe care îl avem este legat de deraierea acordului cu Fondul”.



    Preşedintele a cerut, din acest motiv, o consultare cu executivul pe tema reducerii CAS. Premierul Victor Ponta spune, însă, că discuţiile sunt inutile, de vreme ce legea a trecut deja de legislativ.



    Victor Ponta: “Dacă vrea să se consulte cu mine pe tema reducerii CAS nu se consultă cu persoana potrivită, pentru că nu e o măsură a guvernului, ci tocmai a fost adoptată de Parlamentul României. Deci poate să se consulte cât vrea cu mine dl Băsescu, dar n-are decât o singură soluţie: să o promulge, sau să o retrimită în parlament şi în septembrie o votăm din nou şi atunci – n-are voie decât o singură dată să o retrimită – o va promulga şi de la 1 octombrie va intra în vigoare”.



    Salutată de mediul de afaceri, reducerea CAS pentru angajatori a primit, în schimb, aviz negativ din partea Consiliului Fiscal, organismul consultativ în elaborarea politicilor în acest domeniu. Şi nu pentru că nu ar fi o măsură principial corectă, ci din dezechilibrelor bugetare pe care le-ar putea induce.



    Pe de altă parte, aplicarea ei de la 1 octombrie, în apropierea scrutinului prezidenţial, este suspectată că ascunde intenţii electorale. Este ceea ce a semnalat, prompt, opoziţia de dreapta, altminteri o partizană a relaxării fiscale în domeniul muncii.

  • Măsuri economice

    Măsuri economice

    Senatul României a adoptat, cu o largă majoritate, un proiect de lege privind reducerea contribuţiilor de asigurări sociale la angajator, cu cinci procente. Dacă documentul va primi şi acordul Camerei Deputaţilor, care este for decizional în acest caz, proiectul va fi supus votului plenului, într-o sesiune extraordinară, la începutul lunii iulie şi va fi pus în practică, la 1 octombrie.



    În expunerea de motive care însoţeşte proiectul de lege iniţiat de guvern se arată că implementarea acestei măsuri este necesară mediului de afaceri din România. Prin reducerea CAS cu cinci puncte, cresc fondurile rămase la dispoziţia angajatorului şi pot fi create noi locuri de muncă. În felul acesta, va creşte numărul de contribuabili şi va fi stimulat mediul de afaceri. Caz rar în parlamentul României – nu doar partidele aflate la putere, dar şi opozitia a salutat promovarea acestui proiect de lege.



    Sindicatele spun, însa, că economia românească nu este pregătită pentru aplicarea măsurii, de la 1 octombrie. Liderul Blocului Naţional Sindical, Dumitru Costin a declarat că reducerea CAS va dezechilibra bugetul asigurărilor sociale. Dumitru Costin: “Pe modelul economic actual al României, această reducere cu cinci puncte procentuale a CAS nu va duce acolo unde visează Guvernul României şi anume la conformarea angajatorilor şi a angajaţilor, la scoaterea la lumină a contractelor de muncă. Ar trebui să ajungem la o cifră uriaşă de salariaţi în România, undeva la peste opt milioane de salariaţi. Este imposibil să cred că, într-un an de zile, or să apară peste două milioane de locuri de muncă în economia din România.”



    Şi Fondul Monetar Internaţional s-a aratat sceptic în legătură cu scăderea CAS. Purtătorul de cuvânt al Fondului, Gerry Rice, spune că trebuie luate în calcul efectele asupra bugetului si influenţa asupra ţintelor fiscale, în 2015.



    La rândul său, vicepreşedintele Băncii Europene de Investiţii, Mihai Tănăsescu, deşi nu crede că reducerea CAS va conduce la dezechilibre, e de părere că ea trebuie însoţită de restructurări. Mihai Tănăsescu: O asemenea măsură trebuie acompaniată puternic de o restructurare a Administraţiei fiscale, pentru a colecta mai bine şi mai mult, şi nu în ultimul rând de o restructurare a cheltuielilor publice pentru o prioritizare mai corectă, în aşa fel încât volumul investiţiilor să aibă un trend crescător şi nu un trend descrescător.”



    Guvernul mizează că va echilibra deficitul bugetar rezultat din reducerea CAS printr-o serie de măsuri compensatorii cum ar fi taxa pe construcţii speciale, recuperarea datoriilor firmelor intrate în insolvenţă şi cresterea accizei la benzină şi motorină.

  • Măsuri fiscale

    Măsuri fiscale

    Fără să aibă undă verde din partea creditorilor externi ai României– FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială -, măsura reducerii cu 5% a contribuţiilor asigurărilor sociale la angajator a intrat în ultimele etape, unele pur tehnice, ce preced intrarea sa în vigoare, la 1 octombrie. Guvernul a aprobat, miercuri, proiectul de lege privind reducerea CAS, al cărui traseu mai include două borne: aprobarea în Parlament, ce se anunţă o simplă formalitate, şi promulgarea de către şeful statului, Traian Băsescu, cel care, până acum, nu a dat de înteles că doreşte retuşuri.



    Premierul Victor Ponta detaliază: ”Senatul mi-a comunicat că aşteaptă proiectul, îl dezbate în procedura cea mai rapidă şi îl adoptă, iar Camera Deputaţilor, la începutul lunii iulie, va avea, oricum, o sesiune extraordinară şi atunci îl adoptă. Deci, poate pleca la preşedinte pentru promulgare. Am discutat clar cu instituţiile financiare internaţionale, ne încadăm în 2014 în toate obligaţiile pe care ni le-am asumat. Important este ca mai departe, prin toate măsurile fiscal-bugetare şi de combatare a evaziunii fiscale, să facem această măsură sustenabilă, pe termen lung”.



    Aplicarea măsurii printr-o lege, susţin observatorii, este menită să aducă un surplus de legitimitate politică, în condiţiile în care, deopotrivă, instituţiile financiare internaţionale, Opoziţia de centru-dreapta şi marile confederaţii sindicale nu au ascuns că au ceva semne de întrebare.



    Opoziţia, prin fostul premier democrat-liberal Emil Boc, reproşează guvernului că reducerea CAS va fi operată chiar în preajma prezidenţialelor din noiembrie. Emil Boc: ”O măsură extrem de importantă pentru economia românească devine, din nefericire, doar o măsură de propagandă electorală, pentru că ea este pregătită să intre în vigoare la începutul campaniei electorale, fără a avea acordul Fondului Monetar Internaţional”.



    La rându-i, una dintre cele mai importante confederaţii sindicale din ţară, Cartel ALFA, consideră că reducerea CAS la angajator va creşte, de fapt, profiturile nete ale companiilor, în special ale multinaţionalelor. Mai mult, aplicarea acestei măsuri – susţine organizaţia sindicală – reduce cu aproximativ 20% contribuţiile la sistemul de pensii, micşorând, astfel, bugetul asigurărilor sociale cu aproape şase miliarde lei, circa 1,35 miliarde de euro, pe an.



    De partea sa, premierul Ponta a declarat că măsura nu va provoca nicio gaură în bugetul asigurărilor sociale, fiindcă pierderile vor fi compensate prin recuperarea datoriilor de la contribuabilii aflaţi în insolvenţă.


  • Prima rectificare bugetară din 2013

    Prima rectificare bugetară din 2013

    După ce a primit acordul creditorilor internaţionali, guvernul de la Bucureşti, condus de social-democratul Victor Ponta, a aprobat prima rectificare bugetară din acest an, în condiţiile în care prognoza de creştere economică a fost revizuită în sens pozitiv, la 2%. Astfel, Ministerele Sănătăţii, Dezvoltării Regionale, Justiţiei şi Direcţia Naţională Anticorupţie vor beneficia de alocări suplimentare, iar cele mai mari sume se taie de la Ministerele Muncii şi Transporturilor, dar şi de la Secretariatul General al Guvernului.



    Această măsură nu surprinde, apreciază analiştii, însă lasă nişte semne de întrebare asupra performanţei economice din ultimul timp, deoarece guvernul nu a pomenit nimic despre venituri majorate la bugetul statului. Ei atrag atenţia că deficitul bugetar va creşte şi este nevoie de o mărire a cheltuielilor publice pentru a revigora întreaga economie în ansamblu.



    Pentru o mai bună folosire a banului public, Cabinetul Ponta a adoptat şi o ordonanţă care vizează reducerea TVA pentru pâine de la 24% la 9%, de la 1 septembrie. Măsura ar putea fi extinsă şi la alte alimente de bază dacă se va dovedi un succes după aplicarea sa în panificaţie. Aceasta poate fi un pas important pentru scăderea evaziunii fiscale, consideră Victor Ponta, dar e nevoie de colaborarea producătorilor. Pentru aceştia scade presiunea fiscală, iar guvernul speră că o taxă mai mică îi va determina pe mai mulţi să plătească şi va creşte astfel gradul de colectare la buget. Mai mult, premierul face apel şi la populaţie să ceară bon fiscal atunci când cumpără pâine.



    Pentru a compensa pierderea imediată ce va fi resimţită la buget, guvernul a alocat 100 de milioane de lei (22 milioane de euro) şi a aprobat şi creşterea accizelor la alcool. Dar şi introducerea de accize la bunuri de lux precum autoturisme cu motoare puternice, iahturi, obiecte din aur, ceasuri şi armament. În cazul obiectelor din aur sunt exceptate verighetele, restul bijuteriilor urmând a fi accizate cu 1 euro pe gram. Iubitorii de blănuri naturale şi arme vor plăti, în functie de valoarea obiectelor, accize cuprinse între 50 şi 1.500 de euro.



    Vestea cea mai proastă este însă pentru şoferii care îşi cumpără maşini noi sau second-hand cu motoare de cel puţin 3.000 de cmc. Ei vor fi obligaţi să achite câte un euro pentru fiecare centimetru cub care depăşeşte valoarea menţionată. Nici pasionaţii de bărci nu au fost uitaţi. Acciza la iahturi începe de la 4.000 de euro pentru o nava de 8 metri lungime şi creşte cu 500 de euro pentru fiecare metru liniar.



    O noua rectificare bugetară a fost deja programată pentru finele lunii octombrie.