Tag: reducere CAS

  • Retrospectiva săptămânii 15.06 – 21.06.2014

    Retrospectiva săptămânii 15.06 – 21.06.2014

    Reducerea CAS a fost aprobată de guvernul român, fără aprobarea creditorilor internaţionali


    Proiectul de lege privind reducerea cu 5%, de la 1 octombrie, a contribuţiilor asigurărilor sociale la angajator a fost aprobat de Guvernul de la Bucureşti. El urmează sa fie adoptat în Parlament şi promulgat de şeful statului. Premierul Victor Ponta a dat asigurări că toate ţintele macroeconomice convenite cu creditorii externi ai României — FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială, care nu au fost de acord cu reducerea CAS, vor fi respectate. Ponta susţine că există banii necesari pentru introducerea măsurii şi a menţionat că impactul bugetar va fi de circa 190 de milioane de euro în ultimul trimestru al anului. Confederaţia sindicală Cartel ALFA consideră că măsura ar creşte, de fapt, profiturile nete ale companiilor multinaţionale şi ar reduce contribuţia la sistemul de pensii micşorând, astfel, bugetul asigurărilor sociale. Premierul spune că bugetul nu va fi afectat, pierderile urmând a fi compensate prin recuperarea datoriilor de la contribuabilii aflaţi în insolvenţă. Preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru îl contrazice şi explică – statul nu se poate baza pe o astfel de măsură pentru că rata de recuperare în astfel de cazuri este, în medie, de 30%, şi în plus aceste sume se încasează o singură dată.



    Listarea la bursă a pachetului majoritar al companiei Electrica cel mai mare proces de acest fel de pe piaţa de capital din România


    Statul român a început listarea la bursă a 51% din acţiunile pe care le deţine la compania Electrica. Procesul, care se va încheia pe 25 iunie, este cel mai mare proces de listare la bursă de pe piaţa de capital din România. Statul şi-a propus să obţină minim 435 de milioane de euro. 85% din acest pachet sunt oferite investitorilor instituţionali, iar restul, 15%, personelor fizice, ca mici investitori. Preţul unei acţiuni variază între 2,5 si 3 euro. În încercarea de a face şi mai atractive acţiunile, statul a decis să ofere şi discounturi. Investitorii care vor achiziţiona între 1.000 şi 20.000 de acţiuni ale companiei care se ocupă cu distribuţia energiei electrice vor primi o reducere de preţ de 5%.



    Mandatul europarlamentarului român Mircea Diaconu este contestat de ANI atât în justiţia din România cât şi la Parlamentul European


    Agenţia Naţională de Integritate din România a solicitat Parlamentului European să nu valideze mandatul de europarlamentar al lui Mircea Diaconu, pentru că acesta s.ar află în incompatibilitate. De asemenea, ANI a depus la Curtea de Apel Bucureşti o acţiune în contencios administrativ prin care cere anularea deciziei Biroului Electoral Central privind atribuirea mandatului lui Diaconu, care a candidat ca independent la euroscrutin. ANI susţine că BEC a respins candidatura acestuia la europarlamentarele din 25 mai, dar instanţele de judecată i-au permis să candideze, fără însă ca judecătorii să se pronunţe şi asupra validării mandatului de membru în PE. ANI mai arată că Diaconu a fost declarat, printr-o decizie definitivă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în stare de incompatibilitate, astfel încât el nu mai poate ocupa o funcţie sau o demnitate publică.



    Atacul căruia i-a căzut victimă, în Franţa, un adolescent român de origine romă a provocat emoţie în spaţiul public


    Ministerul de Externe de la Bucureşti a solicitat autorităţilor franceze să clarifice în cel mai scurt timp circumstanţele în care a avut loc agresarea unui tânăr român de etnie romă, la periferia Parisului. Darius, un adolescent de 16 ani, a fost răpit vinerea trecută, dintr-o tabără improvizată la periferia Parisului de 12 persoane, care l-au sechestrat, l-au bătut cu bestialitate şi apoi l-au abandonat. Atacatorii îl suspectau de comiterea unor spargeri de locuinţe. MAE considera că asemenea acte, de o violenţă extremă, cărora le cad victime cetăţeni europeni, inclusiv români, sunt într-o anume măsură şi rezultatul manifestării publice de atitudini xenofobe şi, adesea, rasiste, din ce în ce mai prezente în abordările unora dintre politicienii din spaţiul comunitar. Autorităţile franceze au condamnat public agresarea tânărului şi au deschis o anchetă. Organizatii de apărare a drepturilor omului şi ale minorităţilor şi-au exprimat indignarea şi au denunţat stigmatizarea la care este supusă comunitatea romă.



    Un alt scandal, de această dată de corupţie, cu implicare politică la nivel înalt a zguduit România şi nu numai


    Preşedintele României, Traian Băsescu, s-a apărat public şi a respins orice implicare într-un caz în care fratele său, Mircea Băsescu, este acuzat de procurorii anticorupţie de ”trafic de influenţă”. Într-o declaraţie la Palatul Cotroceni, preşedintele a dat asigurări că nu va interveni la nicio instituţie a statului pentru a-l proteja pe fratele său. Procurorii susţin că Mircea Băsescu ar fi primit mită 250.000 de euro în schimbul promisiunii că va determina o sentinţă favorabilă într-un proces intentat, pentru tentativa de omor, unui interlop.



    România nu va fi afectată în următoarele şase luni de sistarea livrărilor de gaze ruseşti către Ucraina vecină susţin autorităţile de la Bucureşti


    Premierul Victor Ponta a declarat că România este mai puţin ameninţată de sistarea de către Rusia a livrărilor de gaze către Ucraina vecină, întrucât dispune de o producţie internă şi are rezerve suficiente pentru următoarele şase luni. El a apreciat ca, în acest interval, nu vor apărea probleme legate de aprovizionarea cu gaze a populatiei si agentilor economici. Ministrul energiei, Răzvan Nicolescu, a luat, deja, măsuri suplimentare, solicitând companiilor extractive de gaze să-şi amâne eventualele lucrări de revizie la sonde, programate în această perioadă, pentru a produce la maximum. Autorităţie de la Bucureşti iau în calcul şi alte variante pentru asigurarea securităţii energetice pe termen lung a ţării. Una dintre ele este exploatarea resurselor de gaze din Marea Neagră.

  • FMI, din nou la Bucureşti

    FMI, din nou la Bucureşti

    O misiune a Fondului Monetar Internaţional, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale evaluează la Bucureşti, în următoarele două săptămâni, cel mai recent acord stand-by încheiat cu România. Boardul FMI a aprobat, în septembrie anul trecut, scrisoarea de intenţie transmisă de autorităţile române pentru încheierea acestui aranjament de tip preventiv în valoare de aproximativ două miliarde de euro, pentru o perioadă de doi ani, la care se adaugă alte două miliarde de euro de la Comisia Europeană.



    Este al zecelea acord încheiat de România cu FMI în ultimii 23 de ani. El expiră la jumătatea anului viitor şi, spune ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea, acest contract de stabilitate, care asigură o ancoră, este cu siguranţă ultimul cu aceste instituţii creditoare. Evoluţia indicatorilor macroeconomici şi în special echilibrul bugetar se află în centrul discuţiilor, în condiţiile în care încasările bugetare nu se ridică la nivelul anticipat, iar guvernul intenţionează să implementeze o serie de măsuri care vor afecta negativ tocmai veniturile la buget.



    Între acestea se numără şi intenţia ministrului finanţelor Ioana Petrescu de reducere a contribuţiilor de asigurări sociale cu 5% şi, potrivit analistului economic Aurelian Dochia, executivul trebuie să-i convingă pe reprezentanţii creditorilor internaţionali că există resurse pentru a lua această măsură de la 1 iulie:


    Deşi indicatorii de performanţă macroeconomică au fost foarte buni, mai ales în ceea ce priveşte creşterea economică, este oarecum surprinzător că aceasta nu s-a reflectat corespunzător şi în veniturile bugetului şi probabil că aici va fi un punct important de discuţie pentru echipa de la FMI. Legat de aceasta, probabil că şi propunerile guvernului de modificare a fiscalităţii şi de reducere a CAS ar putea să fie puse pe masă, iar argumentele, fără îndoială, că trebuie să fie foarte bine formulate pentru a convinge FMI că o reducere a CAS nu riscă să dezechilibreze construcţia bugetară şi să ne împingă către un deficit bugetar, la sfârşitul anului, mult peste ţintele agreate.”



    Potrivit ministrului Petrescu, reducerea CAS pentru angajatori va îmbunătăţi mediul de afaceri, va reduce povara fiscală pentru angajatorii corecţi şi ar putea conduce la crearea de noi locuri de muncă, în urma scăderii angajărilor la negru. Se estimează că pierderile la buget prin aplicarea acestei măsuri se vor ridica pe trimestrul II la peste două miliarde şi jumătate de lei, însă executivul se ateaptă şi la efecte pozitive asupra bugetului, de aproape un miliard, atât din creşterea economică suplimentară, cât şi din taxele aferente locurilor de muncă trecute din piaţa neagră în zona fiscalizată.