Guvernul de la București a decis să îşi asume răspunderea în parlament
pentru pachetul de legi care vizează reforma aparatului de stat, măsurile de
echilibrare fiscală şi cele pentru combaterea evaziunii. Risipa
banului public, neplata taxelor și evaziunea fiscală împiedică dezvoltarea
ţării, spune premierul Marcel Ciolacu Îmi voi pune mandatul pe masă în parlament pentru reforme şi dreptate
socială. Trebuie să separăm apele şi românii să vadă cine vrea cu adevărat să
facă reforme şi să ducă această ţară înainte şi cine se opune şi luptă pentru
privilegii şi pentru marile averi. Eu cred că aceasta este calea şi vă anunţ că
voi merge înainte cu toată fermitatea.
Aflată în procedură de deficit
excesiv încă din 2019 și după ce datele au arătat că situația bugetară după
primele luni ale acestui an este mai proastă decât anticipaseră guvernanții,
România se află în situația de a lua urgent măsuri de ajustare, inclusiv pentru
a evita pierderea de fonduri
europene. Iar asumarea răspunderii guvernului în
parlament înseamnă că măsurile fiscale ar urma să fie adoptate fără nicio
dezbatere, deci mult mai rapid. Executivul a pregătit peste 50 de măsuri pentru reducerea
cheltuielilor în sistemul bugetar, iar, potrivit premierului, vorbim de prima
reformă reală în acest sens. Între măsuri figurează reducerea a 200 de mii de
locuri vacante din aparatul bugetar, diminuarea funcțiilor de demnitate publică
și a numărului de funcții de conducere, comasarea între
instituții, descentralizarea unor servicii, precum și prioritizarea programelor
naționale de investiții, dar și plafonarea sporurilor sau anularea voucherelor de vacanță pentru cei din
sistemul bugetar cu venituri peste un anumit nivel. Toate sunt măsuri menite să
ducă la cheltuieli mai mici pentru stat.
Ordonanţa de reducere a
cheltuielilor bugetare va scădea drastic şi salariile angajaţilor, au
avertizat, însă, sindicatele, care spun că actul normativ este, de fapt, un
pachet de măsuri de austeritate. Sindicaliştii de la Cartel Alfa, de exemplu,
susţin că soluţia nu este tăierea mijloacelor de subzistenţă ale angajaţilor,
respectiv, impozitarea tichetelor de masă sau a indemnizaţiei de hrană, ci mai
degrabă reducerea semnificativă a aparatului guvernamental central
supraîncărcat sau chiar tăierea subvenţiilor publice pentru partidele politice.
Însoțit de câțiva miniștri, premierul va merge
săptămâna viitoare la Bruxelles pentru a discuta cu şefa
Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, modificarea ţintei de deficit bugetar
de 4,4% din PIB asumată pentru 2023. Discuţiile ar urma să vizeze şi pachetul
de măsuri fiscale. La
București, USR (opoziţia democratică) a anunţat deja că va
depune o moţiune de cenzură împotriva Guvernului PSD-PNL și că pentru iniţierea
acestui demers va colabora cu toate forţele politice din Parlament, mai puţin
cu AUR (populist, ultranaţionalist), considerat nefrecventabil. Și Alianţa
pentru Unirea Românilor va depune o moţiune de cenzură pentru a bloca actele
normative care, în opinia acestui partid, ar împinge în faliment firmele
româneşti.