Preşedintele României, Klaus Iohannis, vizită în Italia şi la Vatican
Aflat într-o vizită oficială de trei zile în Italia şi la Vatican, şeful statului român, Klaus Iohannis, a fost primit, vineri, de Papa Francisc, pe care l-a invitat să facă o vizită în România. Joi, Klaus Iohannis a vizitat Expoziţia Universală de la Milano, care are ca temă “Hrănirea planetei, energie pentru viaţă”, seara fiind rezervată întâlnirii cu reprezentanţii comunităţii româneşti din acest oraş – prilej cu care s-a declarat nemulţumit de felul cum evoluează proiectul privind votul prin corespondenţă. Este a doua vizită oficială a preşedintelui Iohannis în Italia. La sfârşitul lunii aprilie, Iohannis a discutat, la Roma, cu omologul său, Sergio Mattarella, cu premierul Matteo Renzi, cu preşedintele Senatului de la Roma, Pietro Grasso, şi s-a întâlnit cu reprezentanţii comunităţii româneşti din Italia.
Estimări privind creşterea economică a României
România şi Cipru au avut cea mai mare creştere economică din UE în primul trimestru din 2015, comparativ cu precedentele trei luni, potrivit estimării preliminare publicate, miercuri, de Oficiul european pentru Statistică. România şi Cipru, lideri în UE datorită unei creşteri economice trimestriale de 1,6%, sunt urmate de Spania, Bulgaria, Slovacia, Franţa şi Ungaria. În ritm anual, creşterea zonei euro s-a majorat în perioada ianuarie-martie 2015 la 1%, în timp ce PIB-ul UE a înregistrat un avans de 1,4%. Cele mai importante creşteri anuale s-au înregistrat în România (4,2%) şi Ungaria (3,1%), scăderi fiind raportate doar în Finlanda. Tot în această săptămână, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a îmbunătăţit prognoza de creştere economică a României pentru anul în curs până la 3%, de la 2,8% cât prognoza în ianuarie. Pentru 2016, BERD estimează că economia românească va înregistra un avans de 3,2%, unul din cele mai ridicate ritmuri de creştere din Europa emergentă.
Măsura reducerii TVA la alimente a fost aprobată de senatori
Măsura reducerii TVA la alimente de la 1 iunie a fost aprobată, în această săptămână, de către senatorii de la Bucureşti. Aceasta constă în scăderea taxei pe valoarea adăugată, de la 24 la 9 procente, la toate bunurile alimentare, băuturi nealcoolice, servicii de restaurant şi catering, aşa cum s-a procedat în urmă cu câţiva ani în cazul pâinii şi al produselor de panificaţie. Privită de executiv ca o modalitate de a încuraja consumul şi, implicit, de a consolida tendinţa ascendentă a economiei, măsura a fost privită cu scepticism în privinţa scăderii semnificative a preţurilor la raft. Calculele prezentate de ministerul Agriculturii estimează o ieftinire cu circa 12%. Majoritatea românilor consideră că reducerea TVA la alimente şi băuturi nealcoolice reprezintă o măsură bună atât pentru ei, cât şi pentru economie, relevă un barometru de opinie INSCOP.
Propunerea şefului diplomaţiei române la reuniunea NATO din Turcia
Ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, a propus, la reuniunea miniştrilor de externe NATO din Turcia, o strategie integrată a Alianţei care să vizeze atât vecinătatea estică, cât şi pe cea sudică. Şeful diplomaţiei române a subliniat, în intervenţia sa, că în contextul înrăutăţirii mediului de securitate din jurul Alianţei este necesară nu doar implementarea completă a deciziilor Aliate adoptate la Summit-ul NATO din Marea Britanie, dar mai ales completarea procesului de adaptare a Alianţei Nord-Atlantice cu o abordare strategică amplă. Propunerea vine pe fondul instabilităţii din nordul Africii şi Orientul Mijlociu, care afectează întreaga Europă. La reuniunea din Turcia, miniştrii de externe ai NATO au decis prelungirea prezenţei Alianţei în Afganistan după 2016, când se încheie actuala misiune de antrenare a militarilor şi poliţiştilor afgani şi în care sunt implicaţi 12 mii de militari. Viitoarea misiune va fi mai mică decât cea de acum, va avea o conducere civilă şi va include atât civili, cât şi militari, care vor asigura consilierea şi instruirea structurilor de securitate afgane. România mai are în Afganistan peste 600 de militari.
Social-democratul Liviu Dragnea a fost condamnat la un an cu suspendare
Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-au condamnat, vineri, pe ministrul Dezvoltării, vicepremierul social-democrat Liviu Dragnea, la un an de închisoare cu suspendare în dosarul Referendumul”. Imediat după sentinţă, Dragnea a demisionat din Guvern şi a anunţat că va renunţa şi la funcţia de preşedinte executiv al PSD. Dragnea a fost trimis în judecată de procurorii DNA în octombrie 2013, pentru săvârşirea infracţiunii de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite. Potrivit DNA, Liviu Dragnea, în calitate de secretar general al PSD, cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte formaţiunea reprezentată de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale.
Filme româneşti la Cannes
Producţia “Capul sus” a realizatoarei franceze Emmanuelle Bercot, cu Catherine Deneuve în rol principal, a deschis, miercuri, celebrul festival de film de la Cannes, care se va încheia pe 24 mai. Peste 50 de pelicule sunt prezente în cadrul gradiosului eveniment, iar 19 dintre ele sunt în competiţie pentru marele premiu, Palme dOr. Anul acesta, la secţiunea Un certain regard sunt prezentate 2 filme româneşti: Corneliu Porumboiu este prezent cu pelicula “Comoara” şi Radu Muntean cu filmul “Un etaj mai jos”. În competiţia de scurt metraje, Andrei Creţulescu concurează cu “Ramona”.
