Pentru
că deficitul bugetar în primele trei luni ale anului a fost mai mare decât
estimaseră guvernanţii, o ordonanță de urgență cu măsuri de reducere a
cheltuielilor bugetare a fost adoptată la finalul săptămânii trecute la
București. Ministerul Finanțelor, cel care a elaborat documentul la solicitarea
premierului Nicolae Ciucă, s-a îndreptat, în principal, spre cheltuielile care
nu sunt urgente. Astfel, Ordonanţa stabileşte limite lunare de cheltuieli
pentru fiecare minister în parte şi reduce cu 10 procente cheltuielile pentru
bunuri şi servicii, cu excepţia celor din domeniile educaţie şi sănătate. Actul
normativ mai stabileşte şi îngheţarea angajărilor la stat. Excepţie fac doar
cele care sunt necesare şi care vor fi acceptate prin memorandumuri aprobate de
Guvern, a explicat ministrul de finanţe Adrian Câciu:
Suspendarea ocupării prin concurs sau examen a
posturilor vacante sau temporar vacante, cu excepţia posturilor unice. Și,
practic, aici, prin memorandum, sectoarele vor veni în faţa Guvernului dacă
este necesară o derogare pentru acele sectoare unde este necesară angajarea în
continuare de personal, inclusiv educaţie şi sănătate.
Decizia survine în condițiile în care numărul posturilor ocupate în
instituţiile şi autorităţiile publice din România era, în martie 2023, de
aproape 1,3 milioane, aproximativ 64% dintre acestea fiind în administraţia
publică centrală, conform datelor publicate de Ministerul Finanţelor. Cel mai
mare număr de posturi ocupate este în Ministerul Educaţiei – aproape 300 de
mii, Ministerul Afacerilor Interne – 125 de mii, Ministerul Apărării Naţionale
– 72 de mii, Ministerul Finanţelor – 25 de mii şi Ministerul Sănătăţii – 19
mii.
Adrian Câciu a mai spus că articolul legat de sporul privind doctoratul a
fost eliminat, iar noile prevederi privind acest spor se vor regăsi în
viitoarea lege a salarizării. În acelaşi timp, vor fi reduse la jumătate
posturile aferente cabinetelor şi cancelariei premierului.
De asemenea, s-a
decis limitarea calităţii de membru în consiliile de administraţie la cel mult
două companii, iar instituţiile publice nu vor mai putea achiziţiona maşini,
mobilier şi birotică în acest an. Ordonanţa introduce şi lanţul scurt de
aprovizionare de la fermier la beneficiar, ce presupune reducerea numărului de
intermediari dintre producătorii agricoli şi consumatori, măsură prin care
guvernul vrea să susţină industria agroalimentară naţională. În acest scop,
cantinele şcolare, cele ale spitalelor şi unităţile militare vor cumpăra
produse alimentare româneşti, după reguli bine stabilite.
Calculele
ministerului Finanțelor arată că, în total, impactul economiilor tuturor
acestor măsuri ar urma să fie de aproximativ 5,3 miliarde de lei (puțin peste
un miliard de euro), până la finalul acestui an.