Imediat
după apariția în spațiul public, acum câteva săptămâni, a informației că Guvernul
de coaliție de la București vrea să reducă simțitor cheltuielile bugetare,
liderii partidelor care o compun au ieșit la rampă cu declarații care se doreau
liniștitoare. Social-democratul Marcel Ciolacu dădea asigurări că nu se va
umbla deloc la salarii și pensii, iar premierul liberal Nicolae Ciucă spunea că
nu se va ajunge nici la supraimpozitarea peste noapte a veniturilor foarte
mari. Pentru depășirea, însă, a efectului mai multor crize suprapuse, este
responsabil – completau cei doi – ca Guvernul României să adopte reguli foarte
clare de cheltuire a banului public.
Apariția, în prima zi a acestei săptămâni,
pe site-ul Ministerului Finanţelor, a proiectului de ordonanţă de urgenţă
vizând economiile la buget a ridicat cortina asupra intențiilor Executivului.
Potrivit deciziilor luate în coaliţia de guvernare de PSD, PNL și UDMR, sunt
prevăzute o reducere cu 10% a cheltuielilor cu bunurile şi serviciile în
ministere și interdicţia ca acestea să achiziţioneze autoturisme, mobilier şi
birotică, precum şi suspendarea angajărilor pe posturile vacante sau temporar
vacante de la Stat. Excepție de la această ultimă măsură vor face Sănătatea şi
Educaţia, domenii în care este nevoie, în continuare, de personal. Numărul de
posturi din cabinetele şi cancelariile demnitarilor publici din cadrul
administraţiei publice centrale se va reduce la jumătate.De
asemenea, s-a decis limitarea calităţii de membru în consiliile de
administraţie la cel mult două companii. Nu în ultimul rând, potrivit aceluiași
proiect de ordonanţă, cantinele şcolare, cele ale spitalelor şi unităţile
militare vor cumpăra produse alimentare româneşti după reguli bine stabilite.
Ministerul Finanţelor estimează că toate aceste măsuri vor conduce la economii
de peste 5 miliarde de lei (circa 1 miliard de euro). Aceasta, în condițiile în
care, în primul trimestru din 2023, cheltuielile cu bunuri şi servicii la
nivelul bugetului general consolidat au crescut cu peste 17% faţă de aceeaşi
perioadă a anului trecut.
Totodată, numărul de posturi ocupate în autorităţile
şi instituţiile publice a crescut, și el, cu peste 9 mii în martie 2023,
comparativ cu aceeaşi lună din 2022. În fine, din aprilie 2020, România se află
în situație de deficit excesiv, căruia ar trebui să îi pună capăt până cel
târziu în 2024, or acesta se află, încă, la un nivel foarte ridicat. Aflat în
opoziție, USR consideră că proiectul de ordonanţăvizând
economiile la buget impune reguli generale, fără să ţină cont de nevoile
diferite ale administraţiilor locale și că Guvernul şi-a propus să facă
economii doar de 5 miliarde de lei, deși gaura bugetară ar fi de 15 miliarde
și, până la finalul anului, aceasta ar urma, probabil, să se adâncească la 30 de miliarde de lei.