Radio România Internațional

Tag: reexaminare

  • Sesiune parlamentară extraordinară pentru Codul fiscal

    Sesiune parlamentară extraordinară pentru Codul fiscal

    Parlamentul României urmează să fie convocat în sesiune extraordinară în perioada 24 – 26 august, pentru a discuta cererea de reexaminare a noului Cod Fiscal, formulată de preşedintele Klaus Iohannis. Pe 17 iulie, şeful statului a respins noul cod şi l-a retrimis Legislativului pe motiv că aplicarea acestuia poate produce grave dezechilibre economice. Preşedintele interimar al PSD, Liviu Dragnea, a declarat că, deşi până acum nu sunt motive pentru modificarea Codul Fiscal, îl preocupă afirmaţiile recente ale guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.



    Din acest motiv, a spus Dragnea, până la sesiunea extraordinară a Legislativului, Ministerul Finanţelor va face o nouă analiză asupra impactului bugetar al reducerilor de taxe, care ar trebui să convingă atât Preşedinţia, cât şi Banca Centrală că măsurile de relaxare fiscală sunt sustenabile. Liviu Dragnea:


    Ministerul de Finanţe va realiza din nou o analiză, precum şi o prognoză pe următorii doi-trei ani, din care să reiasă poate mult mai bine sustenabilitatea şi justeţea măsurilor cuprinse în Codul Fiscal, care are o susţinere foarte largă, atât în rândul populaţiei, cât şi în rândul mediului de afaceri”.



    Opoziţia liberală doreşte, însă, o dezbatere tehnică asupra Codului înainte de dezbaterea din Parlament. Copreşedintele partidului, Alina Gorghiu, a precizat că liberalii vor vota pentru un Cod într-o formă care să susţină măsurile de relaxare fiscală. Alina Gorghiu:


    ”Nu s-a pus problema să votăm împotriva acestui Cod Fiscal, nici măcar o secundă. Această propunere de dezbatere, include inclusiv dezbaterea tehnică pe Codul Fiscal. Şi dacă vom reuşi să tragem nişte concluzii până la sfârşitul lui august şi cifrele vor fi lămuritoare şi vor susţine pachetul de relaxare fiscală, indiferent de forma în care va reieşi din dezbatere, evident că îl vom susţine”.



    Una din măsurile cele mai disputate este reducerea abruptă de TVA, de la 24% la 19 la sută, începând din 2016. Mugur Isărescu a atras atenţia că principalele măsuri de relaxare fiscală – reducerile de TVA şi de contribuţii sociale vizate pentru 2016, eliminarea sau diminuarea unor taxe care aduc sume importante la buget – sunt din punct de vedere economic şi financiar, inaplicabile, din cauza impactului pe care l-ar avea asupra Produsului Intern Brut. Isărescu susţine că acesta ar fi de 2,3% din PIB dacă noul Cod Fiscal ar fi aprobat în forma actuală. In opinia şefului Băncii Centrale, măsurile de relaxare fiscală ar trebui aplicate treptat, pentru a nu pune în pericol evoluţia economică şi financiară a României.

  • Jurnal românesc – 28.07.2015

    Jurnal românesc – 28.07.2015

    Parlamentul de la Bucureşti va fi convocat, la sfârşitul lunii august, în sesiune extraordinară, pentru a reexamina Codul Fiscal, a decis coaliţia de guvernare. Principalele partide parlamentare au însă opinii diferite despre forma documentului. Social democraţii consideră că nu sunt motive pentru a se modifica actul normativ. Preşedintele interimar al PSD, Liviu Dragnea, promite că Ministerul de Finanţe va face, însă, o nouă prognoză pentru următorii ani, din care să reiasă mult mai bine sustenabilitatea şi justeţea măsurilor prevăzute în Codul Fiscal. La rândul său, opoziţia liberală a anunţat că doreşte o dezbatere tehnică a Codului înainte de votul în Legislativ. Reamintim că, pe 17 iulie, şeful statului, Klaus Iohannis, a respins acest document şi l-a retrimis Legislativului pe motiv că aplicarea acestuia poate produce grave dezechilibre bugetare.



    Traficul de persoane este o problemă care afectează în continuare România, dar se fac eforturi pentru înăsprirea legislaţiei, relevă raportul anual realizat de Departamentul de Stat al SUA. Conform documentului, România este o ţară sursă, de tranzit şi de destinaţie pentru persoanele victime ale traficului de forţă de muncă, precum şi pentru femeile şi copiii victime ale traficului sexual. Victimele din România sunt traficate în vestul Europei, în special în Marea Britanie, Italia, Spania şi Franţa, dar şi în Europa Centrală, mai ales în Cehia, Ungaria şi Grecia. Recomandările pentru autorităţile române privesc alocarea de fonduri publice pentru ONG-uri şi pentru noi centre de adăpostire a victimelor traficului de persoane, îmbunătăţirea accesului la servicii medicale, creşterea calităţii consilierii psihologice, anchetarea şi condamnarea traficanţilor dar şi a oficialilor care sunt complici cu aceştia. Raportul mai arată că, în România, anul trecut, a crescut numărul traficanţilor de persoane condamnaţi la închisoare, fata de 2013.



    Românii au cea mai multă încredere în Armată (75%), iar Alianţa Nord Atlantică este instituţia internaţională pe primul loc în topul încrederii, potrivit unui sondaj INSCOP. Încrederea în jandarmerie şi DNA depaşeşte 60%, în timp ce în presă au încredere mai puţin de o treime dintre români. De un nivel de încredere în jurul a 50 de procente se bucură SRI, Poliţia, Serviciul de Informaţii Externe şi Banca Naţională a României. La capitolul instituţii sociale, în Biserică au încredere 63% dintre cei intervievaţi, în sindicate 18 procente, iar în patronate 17%. Topul încrederii în instituţiile politice este condus de Preşedinţie (50%), Curtea Constituţională (38%), Guvern (25%) şi Parlament (11%). Cel mai mic nivel de încredere îl au partidele politice, cu 7 procente.



    Lotul României a obţinut două medalii de argint la Olimpiada Internaţională de Lingvistică din Blagoevgrad (Bulgaria), care a avut loc în perioada 20 – 24 iulie, a anuntat, luni, Ministerul Educatiei. Medaliat cu aur la ediţia precedentă, dar şi la recent încheiata Olimpiadă Internaţională de Biologie, Dan Mircea Mirea (Colegiul Naţional Fraţii Buzeşti din Craiova) a obţinut în acest an medalia de argint şi premiul pentru cea mai bună soluţie găsită în rezolvarea unui subiect. O distincţie similară – medalie de argint – a cucerit şi Teodora-Elena Solovan( Colegiul Naţional Petru Rareş din Suceava). Olimpiada Internaţională de Lingvistică, una din cele douăsprezece olimpiade de ştiinţe, este un concurs organizat pe două niveluri: o probă individuală şi o probă pe echipe. La actuala ediţie au participat echipe din 29 de ţări.