Radio România Internațional

Tag: referendum justitie

  • Curtea Constituţională şi revizuirea Legii fundamentale

    Curtea Constituţională şi revizuirea Legii fundamentale

    Pe 26 mai, românii, în marea lor majoritate, s-au pronunţat pentru interzicerea amnistiei şi graţierii faptelor de corupţie şi pentru renunţarea la ordonanţele guvernamentale de urgenţă în domeniul justiţiei. În acelaşi timp, ei s-au declarat de acord ca şi alte instituţii în afara Avocatului Poporului să poată contesta constituţionalitatea ordonanţelor de urgenţă. Referendumul în cadrul căruia cetăţenii au fost chestionaţi pe aceste teme fusese convocat de preşedintele Klaus Iohannis pentru a stopa, prin consultare populară, ceea ce el a numit asaltul coaliţiei guvernamentale PSD — ALDE asupra sistemului judiciar. În urma referendumului, forţele politice, inclusiv cele de la putere, au venit cu propuneri de revizuire a Constituţiei care să răspundă dorinţei exprimate de cetăţeni.



    Joi, Curtea Constituţională a dat o lovitură grea proiectelor de revizuire. Deşi decisese că referendumul pe această temă este constituţional, CCR a stabilit că propunerile care vizează exceptarea de la graţiere sau amnistie a persoanelor condamnate pentru fapte de corupţie sunt neconstituţionale. Curtea a susţinut că măsura ar încălca principiul egalităţii şi ar echivala cu o suprimare a demnităţii umane.



    Aprecierea oportunităţii măsurilor de amnistie şi graţiere colectivă ori graţiere individuală revine Parlamentului, respectiv preşedintelui României şi nu poate fi impusă o interdicţie generală şi valabilă pentru totdeauna de acordare a acestora în privinţa anumitor infracţiuni, au subliniat magistraţii constituţionali.



    Pe de altă parte, celelalte propuneri din proiectele Puterii şi Opoziţiei de revizuire a legii fundamentale se încadrează în limitele Constituţiei. Este vorba despre prevederea potrivit căreia cetăţenii condamnaţi definitiv pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie nu vor putea candida la alegerile parlamentare, locale, europarlamentare şi prezidenţiale.



    De asemenea, potrivit aceloraşi proiecte, abuzul de ordonanţe de urgenţă va fi stopat, iar ordonanţele de urgenţă ale executivului vor putea fi supuse unui control de constituţionalitate la sesizarea preşedintelui României, a Instanţei Supreme, a 50 de deputaţi sau 25 de senatori sau a Avocatului Poporului.



    Din opoziţie, PNL a calificat ca surprinzătoare decizia Curţii Constituţionale, în condiţiile în care — amintesc liberalii – milioane de români s-au exprimat în favoarea interzicerii amnistiei şi graţierii pentru faptele de corupţie la referendumul din 26 mai. Liderul liberal, Ludovic Orban, a avertizat coaliţa majoritară PSD-ALDE să nu încerce să profite în mod politicianist de decizia Curţii.



    În schimb, preşedintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, a apreciat că, prin decizia de joi, Curtea Constituţională a invalidat propunerea preşedintelui Klaus Iohannis de interzicere a amnistiei şi graţierii pentru corupţie. El a cerut demisia imediată şi necondiţionată a şefului statului, pe motiv că ar fi atras poporul într-o aventură nesăbuită.

  • Posibile soluţii pentru votul românilor din străinătate

    Posibile soluţii pentru votul românilor din străinătate

    Senatorii români au respins moţiunea simplă prin care opoziţia cerea
    demisia ministrului de Externe din Guvernul PSD-ALDE, Teodor Meleşcanu, pentru
    gestionarea defectuoasă a votului în diaspora la alegerile europarlamentare şi
    referendumul de luna trecută.


    Opoziţia, reprezentată de PNL, USR şi PMP, îi
    reproşează ministrului că a dorit limitarea numărului de persoane care să poată
    vota pe 26 mai şi a deschis un număr mai mic de secţii de votare în zone cu
    număr mare de cetăţeni români. Senatorul USR Mihai Goţiu consideră că Teodor
    Meleşcanu nu şi-a asumat responsabilitatea pentru românii care au stat ore în
    şir la coadă la secţiile de vot, unii fără a reuşi să voteze, şi a preferat să
    arunce vina pe ambasade şi membrii corpului diplomatic.


    Mihai Goţiu: Aţi
    decis că oraşe mari, unde este bine ştiut la nivel guvernamental că există
    comunităţi foarte mari de români, trebuie penalizate şi secţiile de votare de
    acolo trebuie închise. Nu avem nici un dubiu că a fost rea voinţă din partea
    dumneavoastră faptul că nu aţi estimat corect numărul de urne şi de buletine de
    vot necesare în secţiile mari de votare.


    În replică, liderul ALDE,
    Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat că nu a existat posibilitatea suplimentării
    secţiilor de votare. Călin Popescu-Tăriceanu: Nu a existat nici cea mai mică
    intenţie din partea guvernului de a împiedica în vreun fel realizarea votului,
    numai că dimensionarea secţiilor de vot a fost făcută pe baza aprecierilor
    misiunilor diplomatice şi consulatelor româneşti din străinătate. Nu există
    nicio evidenţă a locurilor şi a numărului de români care locuiesc în
    străinătate.


    La rândul său, liberalul Florin Cîţu a atras atenţia că,
    pe viitor, greşelile se pot repeta: Ministrul Meleşcanu şi PSD-ALDE au boicotat
    în mod deliberat organizarea simultană a ambelor scrutinuri, prin
    neîndeplinirea unor obligaţii clare prevăzute în lege. Singura autoritate care
    avea atribuţiile legale pentru suplimentarea secţiilor de votare din diaspora
    şi asigurarea întregii logistici necesare organizării referendumului este
    Ministerul Afacerilor Externe.


    În replică, ministrul de Externe
    susţine că desfăşurarea referendumului pe teme de justiţie în paralel cu
    alegerile europarlamentare a îngreunat procesul electoral, iar în ziua votului zeci
    de reprezentanţi ai partidelor nu s-au prezentat la secţiile de votare. El
    recunoaşte că se impune modificarea sistemului de vot în străinătate. Teodor
    Meleşcanu: În cadrul legislaţiei actuale nu puteam să facem nimic mai mult şi avem
    toată disponibilitatea să ne punem la dispoziţia comisiei parlamentare care
    urmează să fie creată. Ideea noastră este de iniţiativă de vot anticipat
    prelungit, între trei şi şapte zile, care ar elimina orice alte forme de
    birocraţie şi care ar putea folosi foarte mult şi accelera procesul de votare.


    Parlamentul de la Bucureşti a constituit deja o comisie comună care va discuta
    modificările ce trebuie aduse modului cum se votează în diaspora.

  • Pact politic pentru traseul european al României

    Pact politic pentru traseul european al României

    După două zile de consultări, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat
    că a propus tuturor partidelor încheierea unui pact politic pentru România
    europeană. Potrivit documentului, semnatarii acordului se angajează ca toate
    acţiunile să fie îndreptate în direcţia respectării pe deplin a principiilor
    valorilor europene, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, a democraţiei
    şi a statului de drept. Iniţiator al referendumului de pe 26 mai, preşedintele
    a explicat care sunt paşii următori semnării pactului politic.


    Klaus Iohannis: Transpunerea în legislaţie a
    interdicţiei privind amnistia şi graţierea pentru infracţiuni de corupţie,
    transpunerea în legislaţie a interdicţiei adoptării de către guvern a
    ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor, al organizării
    judiciare, corelată cu dreptul altor autorităţi constituţionale de a sesiza
    direct Curtea Constituţională cu privire la ordonanţe, dar şi transpunerea în
    legislaţie a măsurilor necesare asigurării integrităţii în funcţiile publice,
    revizuirea legilor justiţiei numai cu respectarea deplină a recomandărilor
    Comisiei de la Veneţia şi Comisiei Europene.


    PSD susţine că a aflat de intenţia şefului statului din conferinţa
    acestuia de presă, şi nu în timpul discuţiilor. Purtătorul de cuvânt al partidului,
    Mihai Fifor, a declarat la un post de televiziune că o decizie se va lua
    vineri, în conducerea partidului.


    Mihai Fifor: PSD caută formula pentru aplicarea referendumului. PSD a înţeles foarte
    bine dorinţa românilor şi votul românilor la referendum, dar, punctual, despre
    un pact, la întâlnirea noastră nu s-a discutat. O astfel de decizie o s-o
    discutăm în forurile de conducere ale partidului nostru, în speţă în Comitetul
    Executiv pe care o să îl avem vineri.


    Şi liderul ALDE, Călin
    Popescu-Tăriceanu, al cărui partid face parte din coaliţia la guvernare, s-a
    declarat suprins de propunerea făcută de şeful statului, în condiţiile în care,
    spunea el, la consultări nu s-a discutat despre un pact. El spune că ideea
    reprezintă o deturnare a sensului referendumului.


    Călin Popescu-Tăriceanu: Acest anunţ nu face, şi din ceea ce a
    spus preşedintele, decât să deturneze sensul referendumului. Referendumul a
    fost clar, referitor la teme legate de justiţie, şi nu a fost în niciun fel
    vorba despre parcursul european al României sau orientarea pro-europeană, pe
    care nu cred că a pus-o cineva în discuţie, şi România este una din ţările care
    are cea mai ridicată cotă de susţinere pentru proiectul european. Deci,
    subliniez, este o deturnare a sensului referendumului.


    Pe de altă parte, PNL a anunţat că va semna pactul
    politic pentru o Românie europeană şi va milita ca acest acord să fie pus în
    practică. Preşedintele PNL, Ludovic Orban: Susţinem total toate ideile din acest pact şi toate soluţiile pe care
    le propune preşedintele României pentru a transpune în fapt voinţa exprimată de
    cetăţenii români. Facem apel către toate forţele politice din România să suţină
    acest pact, iar către unii, care până astăzi au fost agresorii independenţei
    justiţiei şi ai valorilor şi principiilor europene, ai statului de drept în
    România, trebuie să înţeleagă că s-a terminat.


    Să mai spunem că USR
    consideră că reforma legii fundamentale ar trebui să fie mai amplă, în timp ce
    UDMR propune ca instituţia ordonanţei de urgenţă să fie eliminată din
    Constituţie.


    Amintim că peste 18 milioane de români au fost chemaţi pe 26 mai la
    urne, în acelaşi timp cu alegerile europarlamentare, pentru a se pronunţa cu
    privire la modificările propuse de şeful statului în domeniul justiţiei. Din
    cei peste 7 milioane de români care au votat în cadrul referendumului, 6,5
    milioane s-au pronunţat în favoarea acestuia, respingând modificarea legislaţiei
    cu ajutorul ordonanţelor de urgenţă, precum şi graţierile şi amnistiile pentru
    fapte de corupţie.

  • România 43

    România 43

    Alegeri europarlamentare 2019 – Tehnica votarii.

    Interviu cu Iulian Ivan director general în cadrul MAE şi coordonatorul activităţilor privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor în străinătate.


  • Săptămâna alegerilor europarlamentare

    Săptămâna alegerilor europarlamentare

    Cu 751 de aleşi, Parlamentul European este una dintre cele mai numeroase adunări legislative din lume. Principala sa menire este de a adopta legislaţia, care se aplică în toate ţările Uniunii, după ce este ratificată de fiecare parlament naţional. Parlamentul European stabileşte împreună cu Comisia Europeană bugetul blocului comunitar. Totodată, îi revine legislativului european misiunea de a-l alege, potrivit unei proceduri complexe, pe preşedintele Comisiei Europene, şi de a aproba lista de comisari. Primul scrutin pentru Parlamentul European a avut loc în urmă cu patru decenii, iar de atunci, puterile instituţiei au crescut continuu.



    Anul acesta, alegerile sunt marcate de incertitudinile privind Brexit, discuţiile legate de viitorul Europei şi Agenda Strategică 2019-2024. Alegerile vor avea loc în toate cele 28 de state membre, inclusiv în Marea Britanie. Primii care se vor prezenta la urne vor fi olandezii şi britanicii, pe 23 mai. O zi mai târziu, pe 24 mai, secţiile de vot se deschid în Irlanda şi Cehia. Pe 25 mai sunt aşteptaţi la urne alegătorii din Lituania, Malta şi Slovacia, iar pe 26 mai votează cetăţenii din celelalte 21 de state membre ale Uniunii Europene, inclusiv românii.



    În România, vârsta minimă a candidaţilor este de 23 de ani. Trei candidaţi independenţi şi 13 partide şi alianţe s-au înscris în competiţia electorală pentru cele 33 de mandate care revin României în Parlamentul European. Competitorii mai au la dispoziţie câteva zile pentru a-şi prezenta programele şi proiectele. Campania electorala a început în 27 aprilie şi se va încheia sâmbătă dimineaţă. Sunt organizate, în ţară, 18.730 de secţii de votare şi 441 – în străinătate. Pentru secţiile din străinătate vor fi trimise în total 4,5 milioane de buletine de vot, fiind cel mai mare număr distribuit secţiilor de votare din străinătate, la un scrutin.



    Cetăţenii români care au împlinit vârsta de 18 ani, inclusiv în ziua votării, îşi exprimă opţiunea electorală în baza unui act de identitate aflat în termen de valabilitate. Cei care locuiesc într-o altă ţară din Uniunea Europeană au dreptul să voteze, fie pentru candidaţii din România, în secţiile de votare organizate în cadrul ambasadelor sau consulatelor, fie pentru candidaţii din ţara de reşedinţă. Alegerile de anul acesta au o particularitate pentru români: în aceeaşi zi, ei sunt chemaţi să se pronunţe într-un referendum naţional, convocat de preşedintele Klaus Iohannis, pe teme legate de justiţie şi corupţie.



    Românii trebuie să spună dacă sunt de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție şi dacă sunt de acord cu interzicerea ordonanțelor guvernamentale de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională. Referendumul are caracter consultativ.

  • România 43

    România 43

    Alegeri europarlamentare 2019 – Tehnica votării:


  • Retrospectiva săptămânii 21.04.-27.04.2019

    Retrospectiva săptămânii 21.04.-27.04.2019

    Miniştri interimari la ministerul Justiţiei, la cel al
    Fondurilor Europene şi la ministerul pentru Românii de Pretutindeni


    Preşedintele României,
    Klaus Iohannis, a acceptat, miercuri, noile propuneri de miniştri interimari
    făcute de premierul Viorica Dăncilă. Astfel, vice-premierul Ana Birchall a
    preluat interimatul la ministerul Justiției, ministrul de Finanţe Eugen
    Teodorovici la Fonduri Europene, iar ministrul pentru
    mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat, Ștefan-Radu Oprea la ministerul
    pentru românii de pretutindeni. Şeful Executivului va decide, după sărbătorile
    pascale, dacă doreşte să continue cu aceşti interimari sau să meargă în
    Parlament cu o remaniere. Liderul social-democrat, Liviu Dragnea, a dat asigurări
    că actuala coaliţie PSD-ALDE este stabilă şi are cu 30 de voturi mai mult decât
    necesarul pentru a trece o restructurare a guvernului. Din tabăra opoziţiei, liberalii
    consideră că această nouă schimbare de miniştri, mai întâi cu unii consideraţi
    de şeful statului nepotriviţi pentru aceste funcţii, apoi cu interimari,
    demonstrează lipsa de responsabilitate în actul de guvernare. Amintim că cele
    trei portofolii au rămas libere după ce au demisionat Tudorel Toader, de la Justiţie,
    Rovana Plumb, de la Fonduri Europene şi Natalia Intotero, de la Ministerul
    pentru Românii de Pretutindeni.



    Codurile Penale, adoptate de Camera Deputaţilor de la
    Bucureşti în forma aprobată de Senat


    Camera Deputaţilor de
    la Bucuresti a adoptat, miercuri, in calitate de for decizional, proiectele de
    modificare a Codului Penal şi a celui de Procedură Penală în forma aprobată de
    Senat. Au fost adoptate o serie de articole criticate de opoziţie, dar care nu
    au fost declarate neconstituţionale de către CCR. Între acestea, reducerea
    termenelor de prescripţie a răspunderii penale, introducerea termenului de un
    an pentru denunţarea dării de mită şi a cumpărării de influenţă,
    dezincriminarea totală a neglijenţei în serviciu sau înjumătăţirea pedepselor
    pentru delapidare şi abuz în serviciu. Preşedintele Camerei Deputatilor, liderul
    PSD, Liviu Dragnea, susţine că toate textele votate sunt constituţionale, însă
    opoziţia consideră că modificările sunt un atac la statul de drept. Pentru
    opoziţie, adoptarea de către deputaţi a proiectelor de modificare a Codului
    Penal şi a celui de Procedură Penală în forma aprobată de Senat reprezintă un
    vot împotriva democraţiei. Şi preşedintele Klaus Iohannis a criticat maniera în
    care deputaţii au adoptat modificările. La întâlnirea avută, la Bucureşti, cu
    reprezentanţii Comisiei de la Veneţia, organism consultativ al Consiliului
    Europei privind problemele constituționale, şeful statului a deplâns faptul că
    România se află acum în situaţia în care Guvernul legiferează şi Parlamentul
    doar ia act. La rândul ei, Comisia Europeană a anunţat că va analiza cu atenţie
    proiectele de modificare a Codurilor şi va decide paşii de urmat. Un purtător
    de cuvânt al Executivului comunitar a precizat că Bruxellesul a fost foarte
    clar în privinţa poziţiei sale asupra situaţiei statului de drept în România şi
    că Bucureştiul trebuie să reia urgent procesul de reformă.


    Şeful
    statului român, Klaus Iohannis, a anunţat cele două întrebări pentru
    referendumul pe justiție din 26 mai


    Președintele Klaus Iohannis a anunțat, joi, cele
    două întrebări pentru referendumul pe justiție din 26 mai. Acestea
    sunt: Sunteți de acord cu interzicerea amninstiei și grațierii pentru fapte de
    corupție?, respectiv Sunteți de acord cu interzicerea ordonanțelor de urgență
    ale Guvernului în domeniul infracțiunilor de corupție, corelat cu extinderea
    dreptului de a ataca OUG direct la Curtea Constituțională? Reunite în
    şedinţă comună, cele două camere ale Parlamentului de la Bucureşti au avizat
    favorabil, la jumătatea lunii, solicitarea preşedintelui Klaus Iohannis privind
    organizarea unui referendum pe 26 mai, odată cu alegerile europarlamentare.
    Demersul preşedintelui survine pe fondul numeroaselor
    modificări legislative din domeniul judiciar promovate de majoritatea
    parlamentară şi cabinetul PSD – ALDE, modificări controversate, contestate în
    ţară şi criticate de partenerii europeni ai României. În martie,
    şeful statului a
    discutat cu reprezentanţi ai autorităţii judecătoreşti şi ai asociaţiilor
    profesionale ale magistraţilor, precum şi cu reprezentanţi ai societăţii
    civile.







    Alegeri europarlamentare în luna mai


    27 aprilie – debut de
    campanie electorală în România pentru alegerile europarlamentare. Viitoarele alegeri europene, care se vor
    desfăşura între 23 şi 26 mai, sunt considerate de importanţă capitală pentru
    viitorul UE şi al statelor membre. În prezent, există 751 de eurodeputaţi aleşi
    prin sufragiu universal de concetăţenii lor şi care reprezintă 28 de state
    membre. În caz că acordul privind Brexit-ul va fi votat de parlamentul britanic
    până la 23 mai, Marea Britanie nu va participa la alegerile europene şi numărul
    europarlamentarilor se va reduce la 705 aleşi. România ar urma să aibă 33 de
    eurodeputaţi în mandatul care începe din 2019, cu unul în plus faţă de
    legislatura 2014-2019. Ministerul de Externe de la Bucureşti a lansat Ghidul
    Alegătorului Român din Străinătate. Ghidul include, între altele, informaţii
    referitoare la persoanele care au drept de vot, actele în baza cărora se poate
    vota în străinătate şi procedura de vot. De asemenea, ghidul include şi
    informaţii referitoare la atribuţiile Ministerului de Externe şi ale
    Autorităţii Electorale Permanente în contextul alegerilor europarlamentare.



    Românii se întorc în ţară de sărbătorile pascale


    În această perioadă, românii care locuiesc în străinătate se întorc
    în număr mare în ţara de origine, majoritar ortodoxă, pentru a petrece, alături de rude şi
    prieteni, sărbătorile pascale. Pentru a gestiona eficient aglomeraţia de la
    punctele vamale, Poliţia de Frontieră a suplimentat personalul de control.


  • Jurnal românesc – 25.04.2019

    Jurnal românesc – 25.04.2019

    Administraţia Prezidenţială a anunțat întrebările la care vor fi
    chemaţi să răspundă românii care aleg să participe la referendumul din 26 mai.
    Prima întrebare care se va regăsi pe buletinele de vot este Sunteţi de
    acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de
    corupţie?.     Cea de-a doua întrebare este Sunteţi de acord cu
    interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul
    infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea
    dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?
    Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat în luna martie că va organiza consultarea
    publică odată cu alegerile pentru Parlamentul European, programate pentru 26
    mai.




    Fostul ministru pentru românii de pretutindeni, Natalia Elena
    Intotero, a transmis un mesaj la final de mandat. Aceasta a declarat că o
    prioritate a fost aceea de a întâlni cât mai mulți reprezentanți ai
    comunităților românești din afara granițelor, pentru a le cunoaște problemele
    și a identifica soluții eficiente și de durată la acestea. Mandatul meu
    de ministru a coincis cu sărbătorirea Centenarului României Moderne și cu
    deținerea pentru prima dată de către România a Președinției rotative a
    Consiliului Uniunii Europene, evenimente istorice care au conferit un plus de
    valoare activităților dedicate conaționalilor noștri    , a afirmat Intotero.
    Fostul ministru a precizat că în această perioadă a continuat și a dezvoltat
    programe deja existente şi a inițiat proiecte fundamentale în vederea
    menținerii culturii și identității românilor din diaspora şi din comunităţile
    istorice. Natalia Intotero a fost înlocuită la conducerea MRP pentru a-i oferi
    posibilitatea de a participa la alegerile pentru Parlamentul European din 26
    mai. În prezent, ministerul este condus interimar de Ştefan-Radu Oprea,
    ministrul pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat.




    Superiorul Aşezămintelor Patriarhiei Române la Locurile Sfinte,
    Teofil Anăstăsoaie, le-a transmis tuturor românilor să petreacă Sărbătorile
    Pascale în pace, lumină şi bucurie. Lumina Învierii este pe de o parte o
    putere pe care Hristos a arătat-o, dar este şi o chemare la viaţă
    luminată    , a afirmat reprezentantul Bisericii Ortodoxe Române la
    Ierusalim. Aşa cum lumânarea arde cu ceară, lumina credinţei se întreţine
    cu iubire. Iubirea dintre creştini şi a celorlalţi este cea care trebuie să
    dăinuiască (…) Deci o sărbătoare pascală în lumină înseamnă o sărbătoare în
    iubire, şi atunci suntem binecuvântaţi şi noi şi casa noastră şi toţi cei
    dragi    , a mai spus Teofil Anăstăsoaie. El a amintit că Biserica Ortodoxă
    Română a construit în Ierusalim, la începutul secolului 20, o reprezentanţă şi
    biserica românilor din Ierusalim, ocrotită de Sfântul Mare Mucenic Gheorghe,
    care se găseşte foarte aproape de cetatea veche, lângă poarta Damascului şi
    lângă Primăria Ierusalimului. Din Cetatea Învierii, Teofil Anăstăsoaie le-a
    urat tuturor românilor Paşte fericit, să aibă putere în suflet şi
    credinţă.




    Un poliţist maramureşean a plecat pentru 6 luni într-o misiune de
    suport operativ în Franţa. Agentul şef Rohnean Ioan, din cadrul Secţiei 4
    Poliţie Rurală Leordina, va acorda sprijin şi asistenţă directă colegilor
    francezi în instrumentarea cauzelor de natură judiciară în care sunt implicaţi
    cetăţeni români şi va participa alături de forţele de ordine franceze la
    activităţi specifice în vederea combaterii faptelor infracţionale comise de
    români şi nu numai. Poliţistul se află la cea de-a 5-a misiune în Paris.
    Totodată, poliţişti români vor fi detaşaţi, în perioada 25 aprilie – 1 mai, în
    staţiunile bulgăreşti de lângă Varna, unde vor lucra în echipe mixte împreună
    cu colegi bulgari. Şeful Departamentului de poliţie din Varna, comisarul Ilian
    Iliev, a declarat că patrulele vor asigura securitatea în staţiuni şi în jurul
    tuturor lăcaşelor de cult în noaptea de Înviere. Forţele de ordine din România
    şi Bulgaria alcătuiesc frecvent patrule mixte în perioada sărbătorilor
    religioase sau în timpul sezoanelor de ski şi estival.

  • Retrospectiva săptămânii 14.04.-20.04.2019

    Retrospectiva săptămânii 14.04.-20.04.2019

    Referendumul din 26 mai


    Reunite în sedinţă comună, miercuri, cele două camere ale Parlamentului de la Bucureşti au avizat favorabil solicitarea preşedintelui Klaus Iohannis privind organizarea unui referendum pe 26 mai, odata cu alegerile europarlamentare. Temele propuse de şeful statului se referă la interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie şi la interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor şi al organizării judiciare.


    Şeful statului vrea să ştie şi părerea alegătorilor în ceea ce priveşte posibilitatea ca şi alte autorităţi, în afara Avocatului Poporului, să aibă dreptul de a sesiza direct Curtea Constituţională cu privire la ordonanţe. Demersul preşedintelui survine pe fondul numeroaselor modificări legislative din domeniul judiciar promovate de majoritatea parlamentară şi cabinetul PSD — ALDE, modificări controversate, contestate în ţară şi criticate de partenerii europeni ai României. Solicitarea preşedintelui, care a avut săptămâna trecută, consultări pe această temă cu partidele parlamentare, primise, marţi, girul unanim al parlamentarilor din comisiile juridice.



    Remaniere a guvernului Dăncilă


    Premierul român Viorica Dăncilă i-a transmis şefului statului propuneri de numire a noi miniştri la Fonduri Europene, la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni şi la Justiţie. Cei trei titulari au demisionat — Rovana Plumb şi Natalia Intotero pentru a participa la europarlamentare, iar Tudorel Toader a luat această decizie după ce principalul partid aflat la guvernare, PSD, i-a retras sprijinul politic, iar premierul a propus revocarea.


    Retragerea sprijinului a survenit pe fondul tergiversării adoptării controversatelor ordonanțe de urgenţă privind modificarea codurilor penale. Preşedintele va anunţa la începutul săptămânii viitoare ce decizie va lua privind propunerile de numire a noilor miniştri, dar a declarat, că, în opinia sa, noua remaniere urmăreşte să întărească, ceea ce a numit “asaltul PSD asupra justiţiei”. România trebuie să revină urgent pe calea reformelor şi să continue lupta împotriva corupţiei, a avertizat, pe de altă parte, comisarul european pentru Justiţie, Věra Jourová, într-o dezbatere în Parlamentul European pe marginea statului de drept.



    Bilanţ al primelor 100 de zile de mandat al României la Consiliul UE


    În primele 3 luni de mandat ale preşedinţiei României la Consiliul UE au fost finalizate 90 de dosare legislative dificile, Bucureştiul gestionând, în acelaşi timp, peste 1.100 de evenimente şi reuniuni, a anunţat premierul Viorica Dăncilă. Referindu-se la unele dintre dosarele finalizate recent, Dăncilă a salutat adoptarea formală în Consiliu, ca ultim pas al procedurii legislative, a normelor comune pentru piaţa gazelor naturale, cele privind drepturile de autor, normele referitoare la contractele de vânzări de bunuri şi contractele de furnizare de conţinut digital online.


    Bucureştiul a fost implicat activ şi în negocierile pentru Brexit, a precizat premierul, care a vorbit şi despre importanţa alegerilor europarlamentare din 26 mai, arătând că România a lucrat pentru crearea unui mediu de desfăşurare a alegerilor în mod liber şi corect, au fost stabilite reguli mai clare pentru protecţia datelor cu caracter personal şi sancţionarea folosirii acestora în scopul de a manipula desfăşurarea şi rezultatele alegerilor.



    Conferinţă pe tema provocărilor de securitate pe flancul estic al NATO


    O conferinţă pe tema provocărilor de securitate pe flancul estic al Alianţei Nord — Atlantice, organizată la Bucureşti, a evidenţiat, o dată în plus, nevoia întăririi capacităţilor NATO la Marea Baltică şi la Marea Neagră. Preşedintele român Klaus Iohannis a pledat în favoarea unei prezenţe aliate unitare, consolidate şi coerente pe întregul flanc estic, amintind că zona Mării Negre continuă să fie marcată de conflicte îngheţate şi de tensiuni latente, context care obligă, în opinia sa, NATO la o astfel de prezenţă, necesară pentru a realiza o postură eficientă de descurajare şi apărare. La conferinţă, SUA şi Germania au apreciat modul în care Bucureştiul îşi asumă şi îşi respectă angajamentele în cadrul NATO.



    S-a deschis sezonul România- Franţa


    Sezonul România – Franţa 2019 s-a deschis, în această săptămână, la Bucureşti, în următoarele patru luni fiind programate întâlniri, expoziţii, festivaluri şi concerte în zeci de oraşe. Ambasadoarea Franţei la Bucureşti, Michele Ramis, a menţionat că ţara sa organizează pentru prima dată sezonul împreună cu un alt stat membru al UE, iar aceasta ilustrează foarte bine specificul relaţiei dintre România şi Franţa. La rândul său, ministrul român de resort, Daniel Breaz, a evocat aspecte legate de legătura culturală dintre cele două țări, subliniind că, de-a lungul generaţiilor, cultura Franţei rămâne model, oglindă şi un prieten de drum lung al românilor.


    Sezonul Franţa-România, a fost organizat din 28 noiembrie până pe 5 aprilie în peste 100 de oraşe din Hexagon și a avut un succes enorm, francezii redescoperind România şi artiştii acesteia. Evenimentul este menit să întărească legăturile economice, științifice, culturale şi de societate care unesc cele două țări.

  • Retrospectiva săptămânii 07.04-13.04.2019

    Retrospectiva săptămânii 07.04-13.04.2019

    Consultări ale preşedintelui român cu partidele parlamentare pe tema referendumului pe justiţie


    Preşedintele României, Klaus Iohannis a avut joi şi vineri consultări cu partidele parlamentare pe tema referendumului pe justiţie din 26 mai, odată cu alegerile europarlamentare. Şeful statului a declarat după discuţiile, de joi, cu partidele de opoziţie – PNL, USR şi PMP – precum şi cu UDMR şi grupul minorităţilor naţionale, altele decât cea maghiară, că asaltul PSD, la guvernare, asupra justiţiei, de peste doi ani, trebuie să primească un răspuns de la români printr-o consultare populară. Potrivit preşedintelui, românii îşi doresc o ţară cu justiţie independentă, dreaptă şi scoasă de sub influenţa politicului. PNL a anunţat că susţine cu toată forţa reuşita referendumului, USR consideră că este nevoie de o consultare populară, iar PMP a propus ca, la referendum, să existe şi o întrebare privind reducerea numărului de parlamentari sau eliminarea pensiilor speciale de care se bucură, în prezent, anumite categorii profesionale.



    Vineri au fost programate consultări cu PSD şi cu ALDE, partener la guvernare, care nu a onorat invitaţia, considerând consultările o formalitate, de vreme ce preşedintele Iohannis a luat, deja, decizia de organizare a referendumului. Liderul social-democraţilor, Liviu Dragnea, a trimis o delegaţie din partea partidului. Consultarea din 26 mai a fost convocată pe fondul deselor modificari legislative din domeniul judiciar promovate de puterea PSD –ALDE, aspru criticate de partenerii europeni ai României. Temele referendumului vizează interzicerea amnistiei şi graţierii infracţiunilor de corupţie şi interzicerea ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare.




    Dosarul Revoluţiei anti-comuniste din România, din 1989, în instanţă


    Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a anunţat că Dosarul Revoluţiei anticomuniste din decembrie 1989 a fost trimis în instanţă. El a prezentat public scuzele Ministerului Public pentru durata excesivă a duratei anchetei – aproape 30 de ani. În dosar sunt urmăriţi penal fostul preşedinte de stânga al ţării, Ion Iliescu şi fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu, pentru infracţiuni contra umanităţii. Aceştia sunt acuzaţi că ar fi lansat diversiuni şi dezinformări pentru a accede la putere. Faptele ar fi fost săvârşite după prăbuşirea dictaturii, în perioada 22-31 decembrie 1989, când deţineau funcţii în Consiliul FSN, organism ce a avut atunci puterea executivă şi legislativă.



    Bilanţul oficial al Revoluţiei indică peste 1000 de morţi şi circa 3 mii de răniţi, majoritatea după prăbuşirea regimului opresiv al lui Nicolae Ceauşescu. În spaţiul central şi est european, România este singura ţară în care trecerea de la dictatura comunistă la democraţie s-a produs cu vărsare de sânge. Finalizarea Dosarului Revoluţiei şi trimiterea cauzei în judecată a antrenat reacţii diverse din partea politicienilor de la Bucureşti. Pe de o parte, preşedintele Klaus Iohannis şi partidele PNL şi USR, în opoziţie parlamentară, au salutat anunţul procurorului general considerând că acesta reprezintă un pas extrem de important în stabilirea adevărului. Pe de altă parte, social-democraţii, la putere, sunt de părere că adevărul ar fi trebuit să fie, deja, cunoscut, după cum, trimiterea dosarului în instanţă ar mai fi putut aştepta o lună, până după europarlamentare.



    Brexit, o nouă amânare


    La Bruxelles, liderii europeni şi premierul britanic, Theresa May, s-au pus de acord în privinţa unei noi amânări a Brexitului până la sfârşitul lunii octombrie, cu o evaluare a procesului la Consiliul European din 20 şi 21 iunie. Premierul May ceruse o amânare până pe 30 iunie, pentru a da timp parlamentului de la Londra să ajungă la un consens. Este vorba despre o amânare flexibilă, încă şase luni pentru ca Marea Britanie să găsească cea mai bună soluţie posibilă, a precizat preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, în acelaşi timp eliminându-se, cel puţin, temporar, spectrul unei separări brutale, fără un acord. La reuniunea extraordinară a Consiliului European pe tema retragerii Regatului Unit, România a fost reprezentată de preşedintele Klaus Iohannis care a susţinut acordarea prelungirii suplimentare a Brexit, pentru a permite ratificarea acordului cu UE în Parlamentul de la Londra.



    Prelungirea permite o retragere ordonată, care să asigure certitudine pentru cetăţenii europeni din regatul Unit şi pentru cei britanici din UE, dar şi pentru companii şi mediul de afaceri, a subliniat Administraţia Prezidenţială de la Bucureşti într-un comunicat. Şeful statului s-a pronunţat şi pentru un parteneriat viitor cuprinzător şi ambiţios între Uniunea Europeană şi Marea Britanie, care să cuprindă atât aspecte economice şi comerciale, cât şi aspectele privind securitatea, apărarea şi relaţiile externe. În situaţia în care Acordul de Retragere nu va fi ratificat până la data de 22 mai, Regatul Unit va trebui să organizeze alegeri pentru Parlamentul European. Dacă Marea Britanie nu va respecta această obligaţie, retragerea acesteia din UE ar urma să aibă loc la data de 1 iunie.



    Cel mai mare exerciţiu medical NATO în România


    În România s-a desfăşurat, în aceste zile, cel mai mare exerciţiu medical din istoria Alianţei Nord-Atlantice – ‘Vigorous Warrior 2019’, pe trei componente: terestră, aeriană şi navală. Aproximativ 2.000 de militari, pompieri, medici, paramedici, asistenţi şi voluntari civili din aproape 40 de state membre şi partenere au simulat intervenţia în cazul unui conflict militar care ar afecta oraşe. Cea mai importantă etapă a exerciţiului a avut loc la Cincu, în judeţul Braşov (centru), unde au fost ridicate 14 facilităţi medicale militare, de la cele mai simple, pentru triere şi urgenţe, până la un spital modular de tip ROL 3, în care se pot efectua intervenţii chirurgicale complexe. În exerciţiu au fost angrenate şi elicoptere militare pentru evacuarea răniţilor.



    Pe lângă etapa de la Cincu, au mai mai fost două – la Constanţa, oraş la malul Mării Negre, şi la Bucureşti. În Capitală, o simulare a unui incident cu numeroase victime a avut loc, în noaptea de joi spre vineri, în zona unei staţii de metrou din centrul Bucureştiului. Scenariul a presupus intervenţia echipelor specializate, după ce mai multe explozii ar fi produs avarii în subteran. Pe de altă parte Forţele Navale Române au organizat, cel mai mare exerciţiu multinaţional naval, în apele teritoriale ale României şi în apele internaţionale ale Mării Negre. Au participat 14 nave militare româneşti şi şase nave militare din Bulgaria, Canada, Grecia, Olanda şi Turcia, cu un total de aproximativ 2.200 de militari, care au exersat proceduri întrunite de luptă împotriva ameninţărilor subacvatice, de suprafaţă şi aeriene, adaptate la tipologia ameninţărilor de securitate din regiunea Mării Negre.

  • Retrospectiva săptămânii 31.03 – 06.04.2019

    Retrospectiva săptămânii 31.03 – 06.04.2019


    Pe 26 mai, la europarlamentare – referendum


    Preşedintele
    Klaus Iohannis a anunţat, joi, cele două teme ale referendumului pe care îl va convoca pe 26 mai, chiar în
    ziua scrutinului pentru europarlamentare: interzicerea amnistiei şi graţierii
    pentru infracţiuni de corupţie, respectiv interzicerea adoptării de către
    Guvern de ordonanţe de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al
    organizării judiciare, corelată cu dreptul altor autorităţi constituţionale de
    a sesiza direct Curtea Constituţională cu privire la ordonanţe. Totodată, şeful
    statului a solicitat actualului Executiv PSD-ALDE să nu mai dea, până la referendum, nicio ordonanţă
    de urgenţă în justiţie.

    Cea mai bună cale pentru continuarea luptei împotriva
    corupţiei o reprezintă toleranţa zero faţă de acest flagel – a spus Klaus
    Iohannis, care şi-a exprimat, din nou, nemulţumirea faţă de modul în care legiferează
    social-democraţii în domeniu.
    În replică, reprezentanţii Puterii l-au acuzat pe şeful statului de interese
    electorale. Liderul partenerului-junior ALDE la guvernare, Călin Popescu-Tăriceanu: Pe preşedinte îl preocupă cel mai mult nu justiţia, ci să fie reales
    preşedinte şi foloseşte referendumul ca o trambulină pentru a sări în jocul
    politic, pentru că, altfel, el nu ar putea să participe la alegerile pentru
    Parlamentul European şi vrea să fure startul pentru prezidenţiale. În
    opoziţie, liberalii susţin, în
    schimb, demersul lui Klaus Iohannis de organizare a referendumului, pe
    care îl consideră benefic. Preşedintele PNL, Ludovic Orban: (track) Preşedintele face un lucru salutar declanşând acest referendum, pentru
    a pune punct odată pentru totdeauna tentativelor celor care au jefuit România
    în ultimii 30 de ani de a scăpa de braţul lung al legii.



    Avertismente internaţionale adresate
    României


    Că justiţia
    este în ochiul furtunii o dovedeşte inclusiv mesajul de săptămâna aceasta
    transmis de 12 ambasade la Bucureşti ale unor state partenere şi aliate, între
    care Franţa, Statele Unite şi Germania. Acestea şi-au exprimat îngrijorarea cu
    privire la statul de drept din România
    şi au solicitat părţilor implicate în elaborarea de ordonanţe de urgenţă în
    domeniul justiţiei să se abţină de la modificări care ar slăbi statul de drept
    şi capacitatea ţării de a lupta împotriva criminalităţii şi corupţiei.

    Totodată, Comisia Europeană şi Parlamentul European
    au avertizat autorităţile de la Bucureşti că trebuie să revină pe calea unui
    proces corect de reformă în justiţie şi să se abţină de la orice măsuri care ar
    duce la un regres al statului de drept. În niciun stat ambasadorii nu
    fac agenda primului ministru     – a declarat, în replică, premierul Viorica
    Dăncilă. Iar ministrul justiţiei, Tudorel Toader, a punctat: Ca şi dumneavoastră, văd şi eu cum oficiali europeni îşi exprimă îngrijorări,
    dar îngrijorările sunt exprimate cu caracter preventiv, însă cu un puternic
    potenţial electoral. Ca ministru al justiţiei, formulez o simplă şi
    respectuoasă solicitare, pe care în plan naţional am repetat-o de foarte multe
    ori şi m-aţi auzit, şi anume: să ne cunoaştem, să ne respectăm competenţele,
    fie ele şi partajate, să ne respectăm demnitatea şi specificul naţional.



    Probleme pentru fostul procuror-şef al DNA şi procurorul general al României


    Fosta şefă a
    DNA de la Bucureşti, Laura Codruţa Kövesi, a scăpat, miercuri, de măsura
    controlului judiciar într-un dosar în care este acuzată de luare de mită, abuz
    în serviciu şi mărturie mincinoasă. În aceste condiţii, ea poate pleca fără probleme la Bruxelles, unde
    continuă negocierile dintre Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene
    privind desemnarea primului procuror-şef european, funcţie pentru care dna Kövesi
    candidează. Decizia, irevocabilă, de revocare a controlului judiciar a fost
    luată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în contextul în care prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans
    Timmermans, declarase că Laura Codruţa Kövesi trebuie lăsată să-şi susţină
    candidatura, iar Parlamentul European, prin vocea preşedintelui Antonio Tajani,
    solicitase autorităţilor române să nu pună obstacole în calea candidaturii
    fostei şefe a DNA, preferata Legislativului comunitar.

    Secţia pentru judecători
    a Consiliului Superior al Magistraturii a reacţionat imediat şi a acuzat
    presiuni asupra judecătorului investit să soluţioneze contestaţia fostei şefe a
    DNA. Iar premierul Viorica Dăncilă a declarat: Ni se cere să nu intervenim
    în actul de justiţie şi mi se pare un lucru corect. Dar oficialii europeni ne
    cer să oprim anchete penale. Le spun clar că prim-ministrul României nu a
    intervenit şi nu va interveni niciodată în actul de justiţie.

    Pe de altă
    parte, Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a
    decis, joi, să îl verifice,
    din nou, pe procurorul general al României, Augustin Lazăr, după ce în presă au
    apărut informaţii potrivit cărora acesta ar fi făcut poliţie politică în
    perioada fostului regim dictatorial comunist. De asemenea, pe vremea când era
    membru în Comisia de propuneri pentru liberare din cadrul Penitenciarului de
    maximă siguranţă de la Aiud, unul dintre cele mai dure ale sistemului represiv,
    Augustin Lazăr ar fi refuzat eliberarea condiţionată a unui disident
    anticomunist, Iulius Filip. Procurorul general a respins acuzaţiile că ar fi
    făcut poliţie politică.



    România, de 15 ani în NATO


    România va
    continua să fie un aliat de încredere, un promotor al valorilor NATO şi un
    pilon de stabilitate şi securitate în regiunea Mării Negre – s-a spus, marţi,
    în Parlamentul de la Bucureşti,
    în cadrul unei şedinţe solemne dedicate aniversării a 15 ani de la aderarea românilor la Alianţa Nord-Atlantică. De
    altfel, Legislativul a adoptat o declaraţie în care se reafirmă ataşamentul
    faţă de valorile Alianţei, dar şi îngrijorarea faţă de diversificarea şi
    intensificarea ameninţărilor de securitate la adresa statelor membre.

  • Temele referendumului din 26 mai

    Temele referendumului din 26 mai

    Într-o
    săptămână în care Comisia Europeană, legislativul comunitar, state partenere şi
    aliate, inclusiv SUA, au cerut puterii de stânga de la Bucureşti să repună pe traseul
    corect reforma justiţiei pentru a nu intra în coliziune cu statul de drept,
    preşedintele Klaus Iohannis a anunţat temele care vor fi supuse referendumului
    din 26 mai. Acestea sunt interzicerea amnistiei şi
    graţierii pentru infracţiuni de corupţie şi interzicerea adoptării de ordonanţe
    guvernamentale de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al
    organizării judiciare, corelată cu dreptul altor autorităţi de a sesiza direct
    Curtea Constituţională privind aceste ordonanţe.


    Preşedintele a avertizat
    Guvernul PSD – ALDE să nu mai adopte vreo ordonanţă de urgenţă în domeniul
    justiţiei şi politicii penale până la referendum, pentru că, în opinia sa,
    orice act emis de Executiv ar fi ilegitim şi împotriva spiritului Constituţiei.
    Cetăţenii – a spus Klaus Iohannis – trebuie să decidă dacă vor ca persoanelor
    condamnate pentru corupţie să li se şteargă efectele condamnărilor şi dacă sunt
    de acord ca executivul să adopte ordonanţe de urgenţă în domenii sensibile,
    precum legislaţia penală şi organizarea sistemului judiciar.


    Klaus Iohannis: Toleranţă
    zero faţă de fenomenul corupţiei, prin interzicerea amnistiei şi graţierii
    infracţiunilor din acest domeniu, reprezintă calea corectă pentru continuarea
    luptei împotriva corupţiei, întrucât ordonanţele îşi produc de îndată efectele,
    iar în materie penală, chiar cu efect pentru trecut, şi pot fi atacate direct
    la Curtea Constituţională numai de către Avocatul Poporului. Este momentul ca
    cetăţenii să decidă dacă nu cumva este necesar ca şi alte autorităţi
    constituţionale să aibă dreptul de a sesiza Curtea Constituţională pentru a
    stopa efectele ordonanţelor neconstituţionale.


    Principalul partid de
    opoziţie, PNL, care îl sprijină pe Klaus Iohannis în tentativa acestuia de a
    obţine un nou mandat prezidenţial, consideră benefic demersul acestuia de
    organizare a unui referendum pe tema justiţiei. Preşedintele liberal Ludovic
    Orban s-a declarat convins că majoritatea cetăţenilor vor fi alături de
    Iohannis şi de PNL. Ţintă permanentă a criticilor prezidenţiale, PSD declară, într-un comunicat, că nu se opune
    referendumului şi aşteaptă să afle exact cum vor fi formulate întrebările.
    Social-democraţii menţionează, însă, că nu acceptă ca România să fie atacată pe
    false probleme din domeniul judiciar.


    Partenerul PSD în guvern, liderul ALDE,
    Călin Popescu-Tăriceanu, interpretează în cheie electorală consultarea populară
    convocată de preşedinte odată cu alegerile europarlamentare. Pe preşedinte îl
    preocupă cel mai mult nu justiţia, ci să fie reales preşedinte; foloseşte
    referendumul ca o trambulină pentru a sări în jocul politic, şi vrea să fure startul
    pentru alegerile prezidenţiale, l-a acuzat şeful ALDE pe Klaus Iohannis.
    Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, spune că se aştepta la temele referendumului
    propuse de Iohannis. El supralicitează în domeniul ordonanţelor de urgenţă şi
    se pronunţă pentru eliminarea lor cu totul.

  • Referendum pe tema Justiţiei

    Referendum pe tema Justiţiei

    Preşedintele
    României, Klaus Iohannis, a anunţat, joi, că va convoca un referendum în data
    de 26 mai, odată cu alegerile europarlamentare    . Nu a precizat întrebarea, dar a
    confirmat că tema este justiţia, iar motivul alegerii este ceea ce a numit
    asaltul PSD asupra justiţiei, declanşat încă de când a preluat guvernarea, în
    ianuarie 2017. El le-a reproşat social-democraţilor, numărul unu în executiv,
    că pregătesc o nouă ordonanţă de urgenţă, de data aceasta care să modifice
    codurile penale, după ce au mai promovat una legată de legile justiţiei.
    Preşedintele a profitat de anunţul privind referendumul pentru a relua
    rechizitoriul la adresa guvernării.

    Klaus Iohannis: Diletantismul şi incompetenţa caracterizează modul în care guvernează PSD.
    Când aceste trăsături se împletesc cu intenţia de a legifera în interesul
    infractorilor, fie ei şi lideri de partid, atunci avem premisele unui dezastru
    pentru România. Pesediştii trebuie să înceteze aceste atacuri permanente la
    adresa justiţiei. Pesediştii trebuie să înţeleagă că justiţia nu este la bunul
    lor plac. Sunt nişte principii extrem de simple în orice stat de drept şi în
    orice democraţie, sunt valori pentru care oamenii au ieşit în stradă şi în
    decembrie ’89, şi în ultimii doi ani. Este evident că PSD încearcă să ignore
    aceste adevăruri. Dar le dau o veste: nu o mai pot face. Justiţia este o temă
    de interes naţional, iar cetăţenii au dreptul suveran de a decide dacă vor sau
    nu să lase corupţia să devină politică de stat.

    La
    scurt timp după anunţul preşedintelui a urmat cel al liderului PSD, Liviu
    Dragnea, potrivit căruia este aproape gata o plângere penală pentru înaltă
    trădare formulată împotriva lui Klaus Iohannis. Dragnea nu a precizat despre ce
    este vorba, dar l-a acuzat pe şeful statului că tratează instituţiile judiciare
    ca fiind în subordinea sa şi pune presiune pe judecători, aluzie la consultările
    pe care Klaus Iohannis le-a avut cu magistraţii înainte de anunţul privind
    referendumul. Liviu Dragnea a spus că social-democraţii nu au emoţii în ceea ce
    priveşte consultarea populară pe tema justiţiei şi de aceea nu îi acordă
    acestuia un tratament special.

    Liviu Dragnea: PSD nu îşi face o strategie
    pentru acest referendum convocat de preşedintele României. PSD are două
    obiective foarte clare: să guverneze această ţară la fel de bine ca şi până
    acum, să continue creşterea economică şi adoptarea măsurilor bune pentru
    români, şi al doilea obiectiv – o campanie foarte bine organizată pentru
    alegerile europarlamentare, pentru a ajunge la fiecare român mesajul nostru, şi
    anume ceea ce vor face europarlamentarii PSD în Parlamentul European. Opoziţia
    de dreapta susţine ideea referendumului pe justiţie, laolaltă cu o parte a
    organizaţiilor civice. Pe fondul speculaţiilor din spaţiul public potrivit
    cărora preşedintele urmăreşte prin acest referendum să crească prezenţa la
    europarlamentare şi, în acest mod, scorurile partidelor de dreapta, unele
    asociaţii neguvernamentale au avertizat că referendumul nu
    trebuie tratat ca autobuz electoral.