Tag: referendum

  • Die Woche 10.06. – 14.06.2013 im Überblick

    Die Woche 10.06. – 14.06.2013 im Überblick

    Deutsch-rumänischer Dialog in Berlin



    Ministerpräsident Victor Ponta ist am Montag von der deutschen Bundeskanzlerin Angela Merkel zu einem Staatsbesuch in Berlin empfangen worden. Die bilateralen Beziehungen, europäische und regionale Themen sowie die innenpolitische Situation Rumäniens kamen im Gespräch mit der deutschen Bundeskanzlerin zur Sprache. Bundeskanzlerin Angela Merkel sagte, dass Deutschland weiterhin ein Partner Rumäniens sein wird. Dabei fordert Deutschland die Einhaltung der Rechtsstaatlichkeit und die Fortsetzung der Korruptionsbekämpfung.



    Ministerpräsident Ponta plädierte in Berlin für eine neue strategische Partnerschaft mit Deutschland und für die Vorstellung Rumäniens als attraktives Investitionsland vor den deutschen Geschäftsleuten. Ein starkes Rumänien kann ein verlässlicher Partner an der Ostgrenze der Europäischen Union sein. Es wurden Gespräche zur Vertiefung der wirtschaftlichen Zusammenarbeit geführt. Rumänien verpflichtet sich, den Rechtsrahmen für Investoren und Geschäftsleute zu verbessern. Für Rumänien gibt es nur einen Weg: den Europäischen Weg. Rumänien wird sich mit Deutschland hinsichtlich des europäischen Weges der Moldaurepublik, der Ukraine und der Länder des Westbalkans koordinieren und einen gemeinsamen Weg finden.




    Schengen-Beitritt weiterhin Priorität der rumänischen Au‎ßenpolitik



    Rumänien erwartet Ende des Jahres einen postiven Beschluss hinsichtlich seines Schengen-Beitrittes. Dies erklärte Au‎ßenminister Titus Corlăţean nach seinem Frankreichbesuch. In einem Interview mit Radio France International sagte Corlăţean, dass er mit seinem Amtskollegen Laurent Fabius eine Diskussion über die Anstrengungen Rumäniens zur Grenzsicherung auf hohen Standards geführt hat. Der politische Dialog Rumäniens mit den EU-Staaten, die den Beitritt Rumäniens in Frage gestellt haben, weist eine gute Richtung auf, sagte Corlăţean noch. Ursprünglich für den Frühling 2011 vorgesehen, wurde der Beitritt Rumäniens zum Freizügigkeitsraum von einigen Gemeinschaftsländern blockiert. Dieser forderten tiegfründige Reformen der Justiz und eine effiziente Korruptionsbekämpfung. Bukarest vertritt den Standpunkt, es habe alle technischen Beitrittskriterien erfüllt. Dies wurde auch von der Europäischen Kommission mehrmals bestätigt.




    Verfassungsreform: umstrittene Änderungen des Grundgesetzes



    In Rumänien arbeitet die regierende Mitte-Rechts-Allianz USL eifrig an dem Novellierungsentwurf der Verfassung, der für heftige Debatten in der Öffentlichkeit sorgt. Der Parlamentsausschuss, der sich mit der Abänderung des Grundgesetzes befasst, hat bereits eine unendliche Reihe von Änderungsvorschlägen gebilligt, einschlie‎ßlich was Themen anbelangt, die als empfindlich gelten. Die Eingrenzung des Präsidentenmandats, sowohl zeitlich, als auch was seine Befugnisse angeht, die strenge Bestrafung des politischen Umzugs der Parlamentarier von einer Partei in die andere, was bei den rumänischen Politikern bereits zum Phänomen geworden ist, die Herabsetzung der Mindestbeteiligungsquote bei einem Referendum, die Gewährleistung der Verwendung von Symbolen der nationalen Minderheiten und die Anerkennung der Rolle des Königshauses und der mehrheitlichen Orthodoxen Kirche in der Geschichte Rumäniens sind nur einige Neuheiten.



    Ebenfalls vergangene Woche hat der rumänische Staatschef Traian Băsescu bekanntgegeben, das Verfahren für ein neues Referendum hinsichtlich der Einführung des Einkammerparlaments und der Verminderung der Anzahl der Abgeordneten auf 300 einleiten zu wollen. Eine Volksbefragung zu diesem Thema wurde 2009 auf Initiative des Staatspräsidenten organisiert. Die Wahlberechtigten hatten überwiegend mit Ja auf die diesbezüglichen Fragen geantwortet. Traian Băsescu meint, die von der sozialliberalen Mehrheit im Parlament vertretene Auffassung sei unakzeptabel. Diese will das Novellierungsprojekt umsetzen, ohne die Meinung des Volkes, die 2009 ausgedrückt wurde, zu berücksichtigen. Die Ignorierung des Referendums sei ein Versto‎ß gegen den Rechtsstaat, erklärte Băsescu.




    Infrastruktur: Donaubrücke Calafat-Widin eingeweiht



    60 Jahre seit dem Bau der ersten Donaubrücke zwischen Rumänien und Bulgarien wurde die zweite Brücke eingeweiht. Die Brücke hat eine Länge von 2 km und eine Breite von circa 1.300 m, vier Fahrspuren, eine Eisenbahnlinie, zwei Fu‎ßgängergehsteige und eine Radbahn. Calafat – Widin ist die längste Donaubrücke. Die Überquerung der Donau ist dank der neuen Brücke rapide und billig im Vergleich zu der Fahrt mit der Fähre. Die Bedeutung der Brücke ist wesentlich, weil sie den Südwesten Rumäniens mit dem Nordwesten Bulgariens verbindet. Sie ist Teil des paneuropäischen Verkehrskorridors, der die deutsche Stadt Dresden mit der türkischen Metropole Istanbul verbindet. Die Brücke erleichtert den Auto-und Eisenbahntransport auf dem südlichen Flügel des paneuropäischen Verkehrskorridors IV, sowie die rapide und moderne Interkonnektierung der Transportachsen in Südosteuropa zu den gro‎ßen europäischen Transportkorridoren.



    Ein rumänisch-bulgarisches Unternehmen wird die Überquerungsgebühren einsammeln. Bukarest und Sofia wünschen eine dritte Brücke zu bauen und zwar zwischen Călăraşi und Silistra. Traian Băsescu und Rossen Plewneliew, Rumäniens und Bulgariens Präsidenten, haben das Thema in Bratislava beim Treffen der Staatschefs der Mitteleuropäischen Staaten angegangen. Die zwei Länder werden verschiedene Finanzierungsmglichkeiten suchen. Das zweite Jahresforum der Donaustrategie wird in diesem Jahr in Bukarest am 28. und 29. Oktober stattfinden.




    Hochwasser fordert zwei Todesopfer



    In Rumänien sind infolge der Überschwemmungen und der Erdrutsche, die letze Woche von den starken Regenfällen verursacht wurden, zwei Menschen ums Leben gekommen. Die Bilanz der Überschwemmungen der letzen Tage lautet dutzende Ortschaften, die von dem Hochwasser betroffen wurden sowie beträchtliche Sachschäden. Die Regierung hat beschlossen, 200 Familien Hilfe zu gewährleisten, die sich infolge der Überschwemmungen in einer sehr ernsten Situation befinden.



    Audiobeitrag hören:



  • Retrospectiva săptămânii 9/06-15/06/2013

    Retrospectiva săptămânii 9/06-15/06/2013

    Relaţiile româno-germane, în prim-plan


    Premierul român, Victor Ponta, a făcut, la începutul săptămânii, o vizită în Germania – poate cea mai importantă deplasare externă de la reconfirmarea sa în funcţie, la finele anului trecut. Discuţia pe care a avut-o cu cancelarul Angela Merkel a fost dominată de componenta economică a relaţiei bilaterale, în condiţiile în care Germania rămâne, de ani buni, primul partener comercial al României. De asemenea, Ponta a evocat dorinţa Bucureştiului de a încheia un parteneriat strategic cu Berlinul, aşa cum Bucureştiul are cu Parisul. La rândul sau, cancelarul Merkel a enumerat care sunt, în opinia sa, criteriile pe care autorităţile de la Bucureşti trebuie să le îndeplinească pentru ca economia românească să devină şi mai atractivă pentru investitorii germani. Respectarea standardelor statului de drept, siguranţa juridică şi combaterea eficientă a corupţiei sunt criteriile după care investitorii germani se ghidează, a precizat cancelarul.



    Spaţiul Schengen, prioritate de politică externă


    România aşteaptă, înainte de finele anului, o decizie favorabilă în privinţa aderării sale la spaţiul Schengen, a declarat ministrul de externe, Titus Corlăţean, după vizita pe care a făcut-o în Franţa. Într-un interviu acordat RFI, Corlăţean a spus că a discutat cu omologul său, Laurent Fabius, despre eforturile pe care România le-a făcut pentru securizarea frontierelor sale la standarde înalte. Dialogul politic al României cu membrele UE care au ridicat semne de întrebare avansează în direcţia cea bună, a mai spus Corlăţean. Prevazută, iniţial, pentru primăvara lui 2011, intrarea României în spaţiul de liberă circulaţie a fost condiţionată in unele state comunitare, cum este Olanda, de reforme profunde în justiţie şi o luptă eficientă împotriva corupţiei. Bucureştiul susţine, în schimb, că respectă toate criteriile tehnice ale aderării, fapt recunoscut, nu o dată, de Comisia Europeană.



    Despre Constituţie şi referendum


    Alianţa de centru – stânga aflată la guvernare în Romania, USL, lucrează de zor la proiectul de revizuire a Constituţiei, care stârneşte polemici aprinse în spaţiul public. Comisia parlamentară care se ocupa modificarea Legii Fundamentale a adoptat, deja, un şir nesfârşit de amendamente, inclusiv pe teme considerate sensibile. Limitarea mandatului prezidenţial, atât ca timp, cât şi ca atribuţii, sancţionarea drastică a aşa-numitului traseism politic — fenomen devenit endemic în rândul politicienilor români – , reducerea pragului de participare pentru validarea unui referendum, garantarea utilizării simbolurilor minorităţilor naţionale şi recunoaşterea rolului pe care Casa Regală şi Biserica Ortodoxă l-au avut în evoluţia Statului Român sunt doar câteva dintre noutăţi. Tot săptămâna aceasta, şeful statului, Traian Băsescu, a început procedurile tehnice ale organizării unui referendum privind legislativul unicameral, cu un număr maxim de 300 de parlamentari. Un demers similar a făcut şi în 2009, cand majoritatea covârşitoare a românilor prezenţi la urne s-au pronunţat în favoarea celor două propuneri ale preşedintelui. Deşi, în principiu, toate formaţiunile politice au salutat rezultatul referendumului de atunci, punerea în practică a acestuia a eşuat.



    România îşi menţine interesul aparte pentru Dunăre


    România şi Bulgaria vecină au deschis circulatia pe noul pod care leaga localitatile Calafat si Vidin, cea mai lungă construcţie de acest fel peste Dunăre. La inaugurare au fost invitati, între alţii, comisarul european pentru dezvoltare regională, Johannes Hahn, şi premierul român, Victor Ponta. Podul, al doilea peste Dunăre care leagă cele doua state comunitare, este parte a coridorului paneuropean de transport intre oraşul german Dresda si metropola turcă Istanbul. Pe de altă parte, preşedintele României, Traian Băsescu, şi omologul său bulgar, Rosen Plevneliev, au discutat, deja, despre o nouă construcţie de acest tip. Întâlnirea acestora a avut loc în marja summit-ului şefilor de stat din Europa Centrală, organizat la Bratislava, în Slovacia. Cu această ocazie, România şi-a reiterat interesul crescut pe care îl are pentru Strategia Dunării, în contextul pregătirii noului exerciţiu bugetar al UE, din perioada 2014 – 2020. Gazoductul Nabucco, o altă tema aflată în atenţia Bucureştiului, a figurat, şi el, pe agenda reuniunii.



    România, sub ape


    Ploile torenţiale care au lovit, în ultimele zile, teritoriul României au provocat moartea a cel puţin trei persoane. Potrivit unui bilanţ al ministerului de interne, zeci de localităţi au fost afectate de precipitaţiile abundente. Guvernul a decis să sprijine financiar 200 de familii aflate în situaţii extrem de dificile.

  • Eveniment Top – 14.06.2013

    Ligâturli româno-ghermani – di mari simasii


    Premierlu roman Victor Ponta adră, tu ahurhita aliştei stâmân’i , unâ vizitâ tu Ghermănii – poati nai ma marea fudzeari tru xeani, di la apruchiarea lui nica unâ oara tu ipotisi, tu inşita a anlui ţi tricu. Tu moaubetea ţi u avu cu cancelarlu Angela Merkel sâ zburâ multu di componenta di turlii icunumicâ a ligâturâl’ei a lor, tu sinfuniili tu cari Ghermânia armâni, di mulţâ an’i, protlu soţ comercial ali Românii. Tutnâoarâ, Ponta adusi aminti di că Bucureştiului va s-aproachi un parteneriat strateghic cu Berlinlu, aşi cum Bucureştiul ari cu Parislu. Şi ea, cancelarlu Merkel spusi cari suntu, tu minduita a ei, criteriili pi cari autorităţili di Bucureşti lipseaşti s-li tin’iseascâ maca va ca icunumia româneascâ s-adunâ cama mulţâ investitori ghermani. Tin’isearea a standardilor a statlui di îndrept, siguranţa giuridicâ şi alumtarea cu aruşfetea suntu criteriili pi cari investitorii ghermani li caftâ. dzâsi cancelarlu.


    Spaţiul Schengen, un prot lucru di mari simasii di politicâ externâ


    România aşteaptâ, nâinti di bitisita a anlui, o apofasi bunâ tu ţi mutreaşti intrarea ei tu spaţiul di libirâ urdinari Schengen, dzâsi ministrul di Externi, Titus Corlăţean, dupu vizita ţi u adră tu Frânţil’i. Tu un interviu dat al RFI, Corlăţean spusi că zburâ cu omologlu a lui, Laurent Fabius, mutrinda gaireţli pi cari România li avu tu securizarea a sinurilor ei la standardi multu analti. Moaubetea politicâ ali României cu vâsâili dit UE cari au baia seamni di antribari s-duţi nâinti pi calea bunâ, mai dzâsi Corlăţean. Prividzutâ, prota, ti primvearea al 2011, intrarea ali Românii tu spaţiul di libirâ urdinari, fu anchidicatâ di niscânti vâsâlii comunitari, cum easti Olanda, di reformi multu mări tu giustiţii, ama şi di unâ alumtâ eficientâ contra a aruşfetâl’ei. Ama Bucureştiul dzâţi că tin’iseaşti tuti criteriili ti turlii tehnicâ mutrinda aderarea, lucru pricânâscut, nu maşi unâ oarâ, di Comisia Europeanâ.


    Di Constituţii şi Referendum


    Alianţa di ţentru – stânga ţi easti la guvernari tu Romanii, USL, lucreadzâ la proiectul di alâxeari ali Constituţii, cari da cali la moaubeţ apreasi tu spaţiul public. Comisia parlamentarâ ţi ari borgi tu ţi muteaşti alâxearea a Nomlui di Timel’iu. apruchie un stog di amendamenti, chiola şi pi temi vidzuti ca hiindalor multu zârlâtiţi. Limitarea a mandatlui prezidenţial, ahât tu ţi mutreaşti chirolu, ama şi borgili, pideapsa greau a aşi-dzâslui traseismu di turlii politicâ – fenomen ţi easti multu endemic prit politicien’ii român’i – n’icşurarea a praglui di partiţipari ti apruchiarea a unui Referendum, garantarea a ufilisearâl’ei a simbolurilor a minorităţlor naţionali şi pricunuştearea a rolului pi cari Casa Regalâ şi Bâsearica Ortodoxâ l-u avurâ tu ţi mutreaşti împrustarea a Statlui Român suntu maşi niscânti dintrâ lucârli năi ti ţi lipsescu ştiuti. Tut stâmâna aestâ, caplu a statlui, Traian Băsescu, ahurhi proţedurili tehniţi a îndridzearâl’ei a unui referendum mutrinda leghislativlu unicameral, cu un numir di maximum 300 di parlamentari. Un demersu idyea fu faptu şi tu 2009, cându nai ma mulţâ dintrâ român’ii cari s-dusirâ s-voteadzâ, aleapsirâ tu favoarea aţilor dauâ pripuneri a prezidentului. Cu tuti câ aproaprea tuti formaţiun’ili politiţi apruchiarâ rezultatlu a referendumului di atunţea, bâgarea aluştui tu practico nu amintă.


    România nica işi ţâni intereslu ahoryea mutrinda Duna


    România şi Vâryâria viţinâ dişcl’isirâ urdinarea pi naua apunti ţi leagâ câsâbadzl’ii Calafat (Românii) şi Vidin (Vâryârii) nai ma lunga construcţii di aestâ turlii di pisti Dunâ. La aestâ andamusi, furâ câlisiţ comisarlu european ti împrustari reghionalâ, Johannes Hahn, premierlu român, Victor Ponta şi prezidentul vâryăr, Rosen Plevneliev. Apuntea, daua pisti Dunâ, cari leagâ aesti dauâ vâsâlii comunitari, easti parti a coridorului paneuropean di transportu întrâ câsâbălu gherman Dresda şi metropola turcâ Istanbul. Pi di altâ parti, prezidentul ali Românii, Traian Băsescu, şi omologlu a lui vâryăr, zburârâ ti nica unâ nauâ construcţiei di aestâ turlii. Andamusea aluştor fu tu marja a summit-ului a şefilor di stat dit Europa Ţentrală, andreptu Bratislava, tu Slovachia. Cu aestâ furn’ii, România şi-aspusi intereslu multu mari ţi l-u ari mutrinda Strateghia ali Dunâ, tu contextul a andridzearâl’ei a năului exerciţiu bugetar al UE, dit chirolu 2014 – 2020. Gazoductul Nabucco, unâ altâ tema di mari simasii ti Bucureşti, fu şi el angrâpsit pi agenda a adunarâl’ei.


    România, sum api


    Ploili ţi agudirâ, tu aesti dit soni dzâli, teritoriu ali Românii adusirâ moartea a nu ma pţân di trei oamin’i. Uidisit cu un bilanţu a ministerlui di Interni, multi hori furâ asparti di aesti precipitaţii. Guvernul apufusi s-andrupascâ finanţiar 200 di fumel’i ţi suntu tu catandisi multu greali.



    Armâneaşti: Cristina Mina


  • A la Une de la presse roumaine 13.06.2013

    A la Une de la presse roumaine 13.06.2013

    Selon Evenimentul zilei, « les leaders de l’USL sont complètement déroutés par le référendum de Traian Băsescu. Le temps passe en faveur du président », estime le journal cité. Les procédures pour déclencher un nouveau référendum sur un Parlement unicaméral et la réduction du nombre de parlementaires à 300, propositions du chef de l’Etat, sont lancées. Le Parlement doit se prononcer, apprend-on dans le même journal, mais le référendum peut être organisé même s’il n’est pas d’accord.



    Plusieurs scénarios sont possibles, selon l’auteur de l’article : si la loi du référendum est modifiée et que le quorum passe à 30%, le président émettra le décret pour profiter de la validation avec une présence de 30%. Si la Cour constitutionnelle décide que le résultat de la consultation populaire de 2009 sur le même thème est obligatoire, un nouveau référendum devient inutile. Ou encore le plénum du Parlement pourrait voter en faveur de la réduction du nombre de parlementaires à 300, mais ce dernier scénario est peu probable.



    România liberă se demande quel coup Băsescu prépare et quels sont ses enjeux, et estime que « La tête de Crin Antonescu pourrait être la prochaine victime, mais sa tête tombera à peine après que le chef du PNL entre dans la disgrâce de l’électorat et de ses amis libéraux. Jusqu’alors, il est laissé épuiser ses ressources d’image à la tête de la Commission pour la révision de la Constitution », opine l’auteure. Le président met le premier ministre sous pression ; ce dernier aime être chef du cabinet, donc il ne cesse de se délimiter des articles proposés par la commission de révision.



    Dans la variante actuelle de la Constitution, il a encore des chances d’être re désigné à la tête du gouvernement. Le décryptage de l’auteure est que Traian Băsescu souhaite revenir en force dans les sondages et partir glorieux du palais présidentiel, mais il souhaite aussi mettre sur orbite le parti qu’il construit en sourdine et qui sera lancé au moment du référendum annoncé.



    La révision de la Constitution qui aurait dû servir de véhicule pour l’USL pour gagner les élections de 2014 deviendra ainsi un instrument pour Traian Băsescu et implicitement pour Victor Ponta. « Quels sont les plans de Traian Băsescu ?» s’interroge également Cotidianul. Il a attaqué la révision de la Constitution, dirigée par un politicien en pleine perte de vitesse, selon le journal, parce que non convaincante. L’analyse de Cotidianul rejoint celle de România liberă — le président se forge un nouveau parti.



    Le nouveau juge roumain à la Cour européenne des droits de l’homme pourrait être une femme. « Nous ne pouvons pas influencer la désignation d’un juge roumain auprès de la Cour », affirme le ministre de la Justice pour Cotidianul. Ce n’est pas la Roumanie qui élit ce juge, mais l’Assemblée parlementaire du Conseil de l’Europe, sur la liste de 3 propositions avancées par la Roumanie.



    Jurnalul naţional et Gândul annoncent le commencement, vendredi, de la construction en Roumanie du laser le plus puissant du monde, à la fois le plus grand projet de recherche d’Europe. « Ce sera un CERN des lasers ! Les barrières de la physique seront brisées», s’exclame Gândul. Imaginez ses applications dans la destruction des cancers, entre autres, continue-t-il. « Sa force pourrait mener, théoriquement, à la téléportation ! », surenchérit Jurnalul naţional. Le rêve de tout un chacun.


  • Staatspräsident Traian Băsescu will neues Referendum

    Staatspräsident Traian Băsescu will neues Referendum

    Staatschef Traian Băsescu droht der Mehrheit der Bukarester Legislative, gebildet aus der Sozialliberalen Union (USL), mit einem neuen Referendum zum Thema Einkammerparlament und eine verminderte Anzahl von Parlamentariern. Damit soll den Ergebnissen der Volksbefragung im Jahre 2009 Rechnung getragen werden, so der Präsident.



    Der rumänische Staatschef Traian Băsescu hat am Dienstag Abend bekanntgegeben, das Verfahren für ein neues Referendum hinsichtlich der Einführung des Einkammerparlaments und der Verminderung der Anzahl der Abgeordneten auf 300 einleiten zu wollen. Eine Volksbefragung zu diesem Thema wurde 2009 auf Initiative des Staatspräsidenten organisiert. Die Wahlberechtigten hatten überwiegend mit Ja auf die diesbezüglichen Fragen geantwortet.



    Traian Băsescu meint, die von der sozialliberalen Mehrheit im Parlament vertretene Auffassung sei unakzeptabel. Diese will das Novellierungsprojekt umsetzen, ohne die Meinung des Volkes, die 2009 ausgedrückt wurde, zu berücksichtigen. Die Ignorierung des Referendums sei ein Versto‎ß gegen den Rechtsstaat, erklärte Băsescu, der die Möglichkeit nicht ausschloss, dass die Sozialliberale Union das Referendum von 2009 letztendlich beachtet. Sonst könnte das Verfassungsgericht das Novellierungsprojekt für die neue Verfassung invalidieren. Daher werde er das Dekret für ein neues Referendum in Abstimmung mit den Entwicklungen im Parlament und den Signalen vom Verfassungsgericht verabschieden, so Băsescu:



    Die Novellierung der Verfassung ist nicht zu Ende. Es kann sein, dass das Plenum des Parlaments das rumänische Volk respektiert. Es gibt auch die Möglichkeit, dass das Verfassungsgericht ein Gesetz für die Verfassungsnovellierung, das die Meinung des Volkes nicht beachtet, ablehnt.“



    Der liberale USL-Vorsitzende Crin Antonescu, Leiter der Kommission für die Novellierung des rumänischen Grundgesetzes, meint, die Volksbefragung im Jahre 2009 sei eine undemokratische Überlistung des Wahlvolks gewesen. Das Referendum von 2009 war am gleichen Tag mit den Präsidentschaftswahlen organisiert worden. Die Rumänen seien nicht darüber informiert worden, was ein Einkammerparlament bedeutet. Antonescu sagte noch, Băsescu widersetze sich der Verfassungsnovellierung in der von der Mehrheit gewünschten Form, weil es sich um ein Projekt handle, das er nicht kontrollieren kann.



    Ich bin der Meinung, dass wir alle als Priorität die Verstärkung, die Fortsetzung und die Erfüllung unserer Projekte haben sollen. Wir müssen die traditionelle Polemik mit Băsescu aufgeben. Băsescu redet vom Hörensagen. Es geht um ein Projekt, das mit oder ohne Crin Antonescu, mit oder ohne Victor Ponta von Băsescu nicht akzeptiert wird.“



    Die politische Spannung um den Prozess der Novellierung der rumänischen Verfassung steigt von Tag zu Tag. Die Fronten verhärten sich und es ist nicht auszuschlie‎ßen, dass die politischen Akteure das Referendum als Waffe gebrauchen.

  • Gesetzesentwurf zur Herabsetzung der Mindestbeteiligung am Referendum verabschiedet

    Gesetzesentwurf zur Herabsetzung der Mindestbeteiligung am Referendum verabschiedet

    Die sozialliberalen Bündnispartner, die die Mehrheit im Parlament bilden, haben ihren Standpunkt angesichts der Änderungen zum Referendumsgesetz durchgesetzt. Am Mittwoch verabschiedete die Abgeordnetenkammer den Gesetzesentwurf zur Herabsetzung der Mindestbeteiligung am Referendum von derzeit 50% auf 30%.



    Der neue Gesetzesentwurf sieht auch die Einführung der Bedingung einer Für-Stimme von 25% der Wähler vor, die für die Validierung der Ergebnisse bei allen Referendumsarten notwendig sind. Die Wählerlisten werden ferner auch für das vorgeschriebene Quorum ausschlaggebend sein. Die letzten Änderungen zum Referendumsgesetz spalten immer mehr Regierung und Opposition. Die letztere kündigte bereits an, sie werde den besagten Entwurf vor dem Verfassungsgericht anfechten. Grund dafür sei die Eile der Verabschiedung.



    Die Sozialliberalen erklären hingegen, die neuen Gesetzesbestimmungen seien eben im Geist der Bemerkungen des Verfasungsgerichtes ausgearbeitet worden. Das Verfassungsgericht habe oftmals auf die Notwendigkeit neuer Bedingungen zur Organisierung und zum Ablauf des Referendums hingewiesen, so die Sozialliberalen. Die erforderlichen Bedingungen für die Validierung eines Referendums waren auch letzten Sommer, anlä‎ßlich des Referendums zur Amtsenthebung des Präsidenten, Streitthema.



    Der Staatschef Traian Basescu, der vom Parlament suspendiert wurde, blieb jedoch im Amt, weil die erforderliche Mindestbeteiligung von 50% der Wahlberechtigten bei der Volksabstimmung nicht erreicht wurde. Bei der Abstimmung hatten zwar 7,4 Millionen Menschen dafür gestimmt, dass der Präsident abgesetzt wird, da aber nur 47% der stimmberechtigten Bürger daran teilgenommen hatten, erklärte das Verfassungsgericht dennoch die Volksabstimmung für ungültig. Das vorgeschriebene Quorum von 50% wurde verfehlt.



    Der Streit zwischen Regierung und Opposition spitzte sich infolge des Urteils des Verfassungsgerichtes deutlich zu. Die Schwelle von 50% zur Validierung einer Volksabstimmung könnte viele Initiativen blockieren, insbesondere weil die wahlberechtigten Bürger sich derzeit sehr schwer zur Urne treiben lassen, erklärten damals Anhänger der Sozialliberalen.



    Im Herbst soll ein neues Referendum stattfinden, es handelt sich um die Verfassungsnovellierung. Daher kündigten die Liberaldemokraten, die Populisten und der Ungarnverband aus der Opposition an, sie seien mit den letzten Änderungsvorschlägen zum Referendumsgesetz nicht einverstanden. Wichtige Beschlüsse wie die Verfassungsnovelle oder die Regionalisierung würden dem neuen Referendumsgesetz zufolge auf Basis der Stimme nur eines Viertels der stimmberechtigten Rumänen getroffen, so Oppositionsvertreter.



    Die solide Mehrheit galt jedoch für Liberaldemokraten und für den Ungarnverband nicht als Argument, als sie die Regierung bildeten und den Beschluss fassten, dass die Bürgermeister in einem einzigen Wahlgang, unabhängig von der Wahlbeteiligung, bestimmt werden. Die Sozialliberalen erklärten hingegen, dass die Herabsetzung der Mindestbeteiligung am Referendum einer Einschränkung des Wahlrechtes nicht gleichkomme.

  • Costituzione: il presidente Traian Basescu propone nuovo referendum

    Costituzione: il presidente Traian Basescu propone nuovo referendum

    La relativa calma che ha dominato ultimamente la scena politica romena è stata interrotta dalla decisione del presidente Traian Basescu di avviare le procedure per un nuovo referendum sull’istituzione del Parlamento unicamerale e sulla riduzione del numero di eletti a 300.


    Un referendum identico era stato convocato anche nel 2009, sempre su iniziativa del presidente, e l’elettorato si era pronunciato a favore delle sue proposte.



    Perciò, Traian Basescu ritiene inaccettabile l’atteggiamento della maggioranza parlamentare dell’Unione social-liberale, che non tiene in considerazione l’opinione espressa dai romeni nel progetto per la revisione della Costituzione.


    Ignorare l’esito del referendum contraddice i principi dello stato di diritto, spiega il presidente, il quale non esclude, però, la possibilità che, alla fine, l’Unione social-liberale tenga in considerazione la volontà popolare oppure, in caso contrario, la Corte Costituzionale non convalidi la bozza di revisione.


    Perciò, Traian Basescu ha spiegato che emetterà il decreto sul nuovo referendum a seconda delle evoluzioni al Parlamento e alla Corte Costituzionale.



    “La revisione della Costituzione non si è conclusa e ci sono ancora delle chance che la plenaria del Parlamento rispetti il popolo romeno. Inoltre, è possibile che la Corte Costituzionale stessa bocci una normativa sulla revisione della legge fondamentale che non tiene in considerazione il referendum”, ha spiegato il presidente.



    Bersaglio indiretto delle critiche del capo dello stato, il liberale Crin Antonescu, presidente del Senato e della Commissione per la revisione della Costituzione, sostiene che il referendum del 2009, il cui rispetto è stato richiesto da Traian Basescu, sarebbe stato un artificio nondemocratico, in quanto convocato in contemporanea alle elezioni presidenziali, e i romeni non sarebbero stati informati su tutto quanto significa un Parlamento unicamerale.


    L’opposizione del presidente alla revisione della Costituzione nella formula concepita dalla maggioranza è spiegata da Antonescu col fatto che si tratta di un progetto non controllato da Traian Basescu.


    “Credo che tutti dobbiamo avere come priorità il consolidamento, la continuazione e l’attuazione dei nostri progetti, e non la tradizionale polemica con Traian Basescu che, in un certo qual modo — ovviamente in senso metaforico — parla e parlerà da solo su questo tema. Si tratta di un progetto e questo progetto in sè, con o senza Crin Antonescu, con o senza Victor Ponta, non può essere accettato da Traian Basescu”, ha detto Crin Antonescu.


    Quindi, la temperatura politica attorno alla revisione della Costituzione è in salita, e gli schieramenti annunciano una lotta accanita, in cui faranno uso persino dell’arma del referendum.

  • Prag n’icşurat tră referendum tru România

    Majoritatea suţial-libearală dit Parlamentul ali Românie şi spusi minduearea tu ligâturâ cu alâxerli fapti la nomlu a referendumlui şi dipusi di la 50 la 30% praglu di prezenţă la iţi consultari populară. Tu idyiul kiro, validarea-a rezultatilor a unui referendum va sâ s-facâ maşi cara va sâ spunâ tră/ favorabil 25% dit numirlu a alegătorlor ngrâpsiţ pi listili electorale permanente. Aesti listi va s-hibâ reperlu şi atumţea cându va si s-facâ isapi ti cvorumu. Alâxerli adusi a nomlui trâ referendum ahândusescu ampârţarea anamisa di puteari şi opoziţie. Aestâ dit soni dimândă, că va li contestâ pruviderli la Curtea Constituţională.



    Em, suţial-libearalii spun că năili pruvideri furâ spusi tu spiritlu a observaţilor fapti di Curtea Constituţională, cari avea faptă bâgarea nâscânti condiţii uniţi di organizari şi dizvârteari a referendumurlor, cari ţi s-hibâ miza a aiştor. Ampulisearea easti veacl’e, veara ţi dun’eaua lu tricu nai cama mintitlu episod a l’ei. Atumţea, prezidentul Traian Băsescu, suspendat di Parlamentu, ascăpă di demitere ti furn’ia câ la referendum vinirâ ma pţânu di 50% dit numirlu total a alegătorlor ngrâpsiţ pi listile permanente. Aşi, acâ tră demiteri a vea votatâ 7,4 miliun’i di români, dimec unâ majoritati stuhinâtoari, referendumlu fu invalidat câţe la urni vinirâ aproapea 47% dit aţel’i cu ndreptu di vot. Moabeatea, acâ avea tu prota thesi miza cabaia mari ţi u constituia debarcarea al Traian Băsescu, nu s-dânâsi la ea.



    Nu puţân’i dukea, atumţea, că un prag analtu di prezenţă bâgat zorlea ti validarea a iţi referendum poati s-ambudyiuseascâ iniţiativi locale alâvdâtoari, tu condiţiile tu cari easti ghini cunuscut faptul că apetitlu tră votlu di iţi turlie scădzu constantu tu an’il’i dit soni. Tora, miza va s-hibâ referendumlu dit toamnă di aprobari ali Constituţie, ţi easti tu mplin proţes di revizuiri. Di aoa yini şi hâbarea ali opoziţie, reprezentată di democrat-libearali, populişti şi UDMR, că va s-ncuntreadzâ ti alâxerli a nomlui trâ referendum.



    Argumentul a lor va s-hibâ aţel că apofasili importanti tră naţiune, cum easti amendarea ali Constituţie icâ regionalizarea, va s-hibâ loati pi thimel’ilu a volil’ei spusâ maşi di unâ pătrime dit populaţia cu ndrept di vot. Pi di altă parte, argumentul a majoritatil’ei vârtoasi cari s-leghitimeadzâ prit vot iţi apofasi importantă nu şidzu ncicioari, ti furn’ia câ PDL şi UDMR, atumţea cându eara la puteari şi apufusirâ câ primarl’ii s-hibâ alepţâ dit un gol tur di scrutin, cari ţi s-hibâ numirlu a aţilor prezenţâ la urne. Social-libearalii spun că n’icşurarea a praglui di prezenţă la referendum nu echivaleadză, aşi cum interpretă opoziţia, cu strindzearea a ndreptului di vot.

  • Eveniment Top – 25.05.2013

    Secretarlu gheneral al NATO, Anders Fogh Rasmussen, Bucureşti.



    Secretarlu general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, s-andamusi, Bucureşti, cu prezidentul Traian Băsescu, cu premierlu Victor Ponta şi cu alţâ ofiţiali român’i. Zburârâ ma multu di Afganistan. Rasmussen dzâsi câ participarea ali Românii tu Afganistan easti di mari simasii şi ari nâdia ca vâsâlia noastrâ s-l’ia parti şi la yinitoare misiuni di andrupari şi asistenţâ ti puterli afgani, pi cari NATO u-ndreadzi dupu 2014, cându trupili internaţionali va s-retragâ, va s-fugâ tu ţi mutreaşti scutlu antirachetâ pi cari SUA va-l instaleadzâ tu Europa: Tut el mai spusi că România va s-hibâ afiritâ di posibila ameninţari cu rachetâ, tu sinfuniili tu cari vârâ 30 di vâsâlii dit lumi au tehnologhia a rachetilor icâ suntu pi cali s-u aibâ. Elementi a scutului va s-hibâ bâgati şi tu sudlu ali Românii, la Deveşelu.



    Caplu a guvernului român – prezentu Bruxelles, la Consililu European.



    Politica energheticâ şi combaterea a evaziunâl’ei fiscali furâ protili subiecti zburâti, n’iercuri, la Consililu European di Bruxelles, iu România fu reprezentatâ di premierlu român Victor Ponta. Prezidentul a Consiliului European, Herman van Rompuy, dzâsi câ unlu dintrâ subiectili la cari s-dânâsirâ şefii di stat şi di guvernu easti diversificarea a sursilor, cari s-garanteadzâ câ niţi unâ vâsâlii nu ari ca timeil’iu maşi unâ sursâ di energhii icâ maşi unâ rutâ di furnizari. Unâ altâ temâ di moaubeti fu exploatarea a gazilor di şistu, cari, tu minduita a specialişţâlor, poati s-n’icşureadzâ dependenţa ali Românii cu 10% andicra di importurili ruseşţâ di gazi naturali. Tu ţi mutreaşti combatereaa fraudâl’ei şi ali evaziuni fiscali, liderl’ii dit UE şi-luarâ borgea s-agiungâ la unâ achicâseari mutrinda schimbul di informaţii fiscali pânâ tu inţita a anlui. Evaziunea fiscalâ şi larea di pâradz aduc chireri cathi an tu Europa di aproapea 1.000 di miliardi di euro.



    Comisarlu euroepan ti agriculturâ, Dacian Cioloş, tu vizitâ tu Românii.



    CE va s-da curagiu, di anlu ţi va s-yinâ, a proprietarilor di terenuri s-da locurili nilucrati a fermierilor ţi suntu activi, hâbârisi Bucureşti, comisarlu european ti agriculturâ, Dacian Cioloş. El dzâsi câ aestâ meatrâ va s-hibâ finanţatâ dit pâradz europen’i. Pi di altâ parti, CE apufusi ca laptili s-aibâ unâ etichetâ di origini. Tutnâoarâ, Comisia va s-adarâ unâ evaluari ta s-stabileascâ ţi turlii di marcari va s-aibâ un impactu cama mari. Ti aţea, comisarlu european lâ spusi a fermierilor român’i s-adarâ un brandu naţional mutrinda segmentul a laptilui. Dacian Cioloş estimeadzâ câ România poati s-agiungâ un giucâtor multu important pi pâzarea di cereali dit Europa, maca va s-ştibâ s-ufiliseascâ producţia agricolâ nu maşi ca venituri, ama şi ti împrustarea a loclui ţi lu ari tu zonâ. Ti modernizarea a agriculturâl’ei lipseaşti s-hibâ programi sectoriali şi pâradz şi, ţi cara că România ari accesu la pâradz europen’i, producatorl’ii agricoli dzâc câ ei nu pot s-li’a — ti furn’ia a birocraţâl’ei.



    Camera superioarâ a Parlamentlui di Bucureşti apruchie alâxirea a Nomlui mutrinda Referendumlui.



    Senatlu apruchie, cu majoritati, alâxerli a Nomlui a Referendumlui. Aesti alâxeri va s-agiungâ la Camera a Deputaţlor, cari easti forlu şi apufuseaşti tu aestâ catandisi. Actul normativ n’icşureadzâ cvorumlu di prezenţâ di la 50 la 30% dit numirlu a aligâtorilor angrâpsiţ pi listili electorali şi s-bagâ tu practico ti tuti turliili di di referendum, maxus ti aţel ţi mutreaşti scutearea di pi ipotisi a prezidentului icâ alâxirea ali Constituţiii. Tu idyul chiro, s-pistipseaşti că rezultatlu a referendumului easti validat maca opţiun’ili valabil exprimati suntu nu mai pţân di 25% dit numirlu aţilor angrâpsiţ pi listili electorali permanenti. Uidisit cu Nomlu ţi easti lu-avem tora, cari vas-hibâ alâxit, ta s-hibâ validat, la referendum lipseaşti s-yinâ 50% plus unlu dintrâ cetăţen’ii bâgaţ pi listili electorali permanenti.



    Controversatlu om politic şi emburlu George Becali fu condamnat la hapsi.



    Deputatlu George Becali, aţel di ma ninti Ministru di Apărari, Victor Babiuc şi aţeş di ma ninti cap a Statului Major General ali Aşcheri, Dumitru Cioflină, furâ pitricuţ di Analta Curti di Casaţii şi Giustiţii dit Românii, la doi an’i di hapsi cu executari tu ţi mutreaşti dosarlu a schimburilor di terenuri ţi furâ adrati întrâ 1996 şi 1999. Tu minduita a procurorilor, statlu chiru vârâ 900 di n’ii di dolari. Al Babiuc şi al Cioflinâ lâ si adusi câbato ti abuz tu lucru, iara al Becali că îi agiută mutrinda aţel abuz di puteari. Aestu dit soni va s-şeadâ trei an’i tu hapsi, câ ţe “s-apreasi” condamnarea cu suspendari ditr-un altu dosar, dit 2009, iu fu aflat cu câbati ti arâchirea a furilor cari îi-luarâ amaxea. Atunţea, Becali – patronlu a nai ma cânâscutâl’ei echipâ di fotbal dit Românii, Steaua Bucureşti – fu arestat ti dauâ stâmân’ii, ti arâchiri di persoani.





    Unlu dintrâ nai ma mârl’ii scriitori contemporani, peruanlu Mario Vargas Llosa, tu vizitâ tu Românii.

    A ghinicânâscutlu scriitor peruan Mario Vargas Llosa, laureat a Premiului Nobel ti Literaturâ tu 2010, îi fu dat, luni, la Cluj titllu di Doctor Honoris Causa a Universitatâl’ei Babeş-Bolyai. Hiindalui a treia oarâ tu Românii, el zburâ ti importanţa ali ficţiuni şi a literaturâl’ei tu bana a oamin’ilor şi ali societati. Tu minduita a lui, literatura mutreaşti s-da un calia lumil’ei, iara ficţiunea easti dada a literaturâl’ei, a progreslui şi ali civilizaţii. Cărţâli a lui, iu sâ zburaşti ti lumea latino- americanâ, furâ multu apruchiati tu Europa. Eali furâ apridusiti tu limba românâ nica dit 1970.


    Armâneaşti; Cristina Mina

  • Verwaltungsreform: Vertrauensfrage für einschlägigen Gesetzesentwurf nicht ausgeschlossen

    Verwaltungsreform: Vertrauensfrage für einschlägigen Gesetzesentwurf nicht ausgeschlossen

    Die Bukarester Regierung wird die Vertrauensfrage für den Gesetzesentwurf über die Regionalisierung und Dezentralisierung des Landes stellen, wenn die Parlamentsparteien diesbezüglich eine Einigung erreichen. Dies verkündete Ministerpräsident Victor Ponta nachdem sein Stellvertreter, Liviu Dragnea, die Vertrauensfrage für den Gesetzesentwurf als einzige Möglichkeit bezeichnete, damit das Gesetz bis Ende 2013 verabschiedet und ab Jahresanfang 2014 umgesetzt werden kann.



    Sollte hingegen der Gesetzesentwurf zur parlamentarischen Debatte gestellt werden, sei infolgedessen nicht ausgeschlossen, dass er bis Jahresende nicht verabschiedet und anschlie‎ßend nächstes Jahr nicht umgesetzt werden kann. Ministerpräsident Victor Ponta erläutert:



    “Die Regionalisierung ist nicht weniger wichtig als die Verfassungsnovelle und sie kann nur dann umgesetzt werden, wenn alle Parlamentsparteien, einschlie‎ßlich Oppositionsparteien, sich darauf einigen. Die regierende Sozialliberale Union (USL) kann ihren eigenen Willen allein nicht durchsetzen, um das Gesetz zu verabschieden. Sollte eine Einigung erreicht werden, so wie sie beim Gesetz zur Rückerstattung der in Kommunismus enteigneten Immoblien zustande kam, dann können wir die Vertrauensfrage im Parlament stellen. Wenn nicht, dann soll der Gesetzesentwurf im Plenum des Parlaments debattiert und Änderungen vorgenommen werden”.



    Das Modell Deutschlands, Polens oder Frankreichs könnte Rumänien für seine neue territoriale Gliederung als Vorbild dienen. Kein fremdes Modell könnte jedoch wegen eigener Besonderheiten ganz genau übernommen werden. Die aktuelle Verwaltungsstruktur Rumäniens beruht auf französische Hauptmerkmale, Experten sind dennoch der Meinung, die genaue Übernahme des französischen Verwaltungsmodells würde einen Bürokratieabbau nicht garantieren.



    Der französische Botschafter in Bukarest, Philippe Gustin, erklärte diesbezüglich, sein Land könne kein Modell für die administrative Gliederung Rumäniens, sondern lediglich eine Analyse durch frazösische Experten anbieten. Es gibt dennoch höchste Chancen, dass Rumänien das Vorbild der administrativen Gliederung Polens übernimmt.



    Dieses hat sich als äu‎ßerst wirksam im Kontext der Abschöpfung von EU-Fördergeldern erwiesen, während der deutsche Föderalismus in Rumänien sehr schwer umsetzbar wäre. Dem Plan der rumänischen Behörden zufolge sollte das Regionalisierungsprojekt ab 1. Januar 2014 in Kraft treten. Im Herbst 2013 soll ein Referendum zur Verfassungsnovelle im Hinblick auf die neuen Landesregionen stattfinden.

  • Sur la révision de la Constitution

    Sur la révision de la Constitution


    Le plus probablement on aura en Roumanie, début octobre prochain, le référendum concernent la révision de la Constitution. L’annonce en a été faite par le premier ministre Victor Ponta ce mardi dernier à la veille de la formation de la commission qui est chargée de coordonner ce processus.


    Quelques bons mois de débats suivront dans le cadre d’un forum constitutionnel crée ad-hoc dont front partie des acteurs politiques et constitutionnels ainsi que des ONG ayant l’expertise en la matière. Adoptée en 1991 et révisée en 2003, la Constitution a montré, le long du temps, ses ambiguïtés et ses limites qui ont affecté l’équilibre et le bonne collaboration des institutions de l’Etat.


    Le monde politique, en général, ainsi que les commentateurs, admettent unanimement qu’il y a beaucoup de points à changer dans l’acte fondamental. L’objectif principal serait l’éclaircissement des attributions du président et de ses relations avec le gouvernement et le parlement, la structure du législatif et le statut des parlementaires.


    La majorité de l’Union Social Libérale (USL), suffisante, d’ailleurs, pour imposer sa propre version de révision, voit le futur édifice constitutionnel de la Roumanie d’une manière tout à fait différente vis-à-vis de l’opposition démocrate libérale.


    Si le Parti Démocrate Libéral (PDL) invoque, par exemple, le référendum de 2009 pour se déclarer la championne d’un parlement unicaméral avec seulement 300 membres, l’USL opte pour le maintien du système bicaméral avec des attributions distinctes des deux chambres et, même, avec des modalités différentes d’élection de leurs membres.


    Ayant pour point de départ la cohabitation difficile avec Traian Bàsescu, les sociaux-libéraux veulent délimiter de façon claire les prérogatives présidentielles qui ne laissent pas lieu d’interprétations, de sorte que le chef de l’Etat soit maintenu entre les limites du rôle d’arbitre sans pouvoir intervenir dans le jeu politique.


    Selon la vision de l’USL, la nouvelle Constitution devrait stipuler que le parti ayant remporté le plus grand nombre de mandats désigne le premier ministre et non pas le chef de l’Etat, comme à présent. Pour entraver la rocade d’un parti à l’autre, USL propose qu’un parlementaire perde son mandat au cas où il quitte la formation pour laquelle il était candidat et élu. Pour sa part, PDL repousse l’idée d’une république parlementaire comme la désirent leurs adversaires de l’USL.


    Pour le vote sur la future Constitution, un rôle pas du tout négligeable pouvant être joué par l’Union des Hongrois de Roumanie (UDMR). Cette Union veut, comme l’USL, un système bicaméral, la diminution des attributions présidentielles et, éventuellement, l’élection du président pas le législatif. Autre désir de UDMR, éliminer le mot « national » du premier article qui stipule que « la Roumanie est un Etat national, souverain et indépendant, unitaire et indivisible ». Quant à ce point, néanmoins, le reste de la classe politique, la majorité roumaine, déclare résolument qu’il n’y en a rien de négociable…(trad. : Costin Grigore)

  • Costituzione: verso referendum su revisione

    Costituzione: verso referendum su revisione


    Il più probabilmente a inizio ottobre in Romania si terrà un referendum sulla revisione della Costituzione. Lo ha annunciato il premier romeno Victor Ponta. Nei prossimi mesi sono previsti dibattiti nell’ambito di un forum costituzionale, di cui faranno parte soggetti giuridici e costituzionali, ma anche ong con perizia nel settore. Adottata nel 1991 e rivista nel 2003, la Costituzione ha dimostrato, nel tempo, di contenere ambiguità e limiti che hanno intaccato l’equilibrio e la buona collaborazione tra le istituzioni dello stato. Il mondo politico, nel suo insieme, ma anche gli analisti politici, ammettono che ci siano molte cose da cambiare nella Legge fondamentale.



    I principali obiettivi sarebbero di chiarire le attribuzioni del capo dello stato e i suoi rapporti con il Governo e il Parlamento, la struttura del Legislativo e lo statuto dei parlamentari. La maggioranza parlamentare dell’Unione Social-liberale, sufficiente, del resto, per imporre la propria variante di revisione, vede il futuro della Costituzione diversamente dall’Opposizione democratico-liberale. Se il Partito Democratico-liberale invoca, ad esempio, il referendum del 2009, quando i romeni hanno detto sì ad un Parlamento monocamerale, con soli 300 membri, l’Unione Social-liberale si pronuncia per il mantenimento di un Parlamento bicamerale, ma con attribuzioni distinte delle due Camere, e persino con modalità diverse di elezione.



    Alla luce dell’esperienza di coabitazione difficile con il capo dello stato Traian Basescu, i social-liberali vogliono delimitare in un modo che non lasci spazio a nessuna intepretazione le prerogative presidenziali, affinchè il presidente si limiti ad essere un arbitro, senza poter intervenire nel gioco politico. Nella visione dell’Unione Social-liberale, la nuova Costituzione dovrebbe prevvedere che il partito con il maggior numero di seggi designi il premier, anzichè il capo dello stato, come succede attualmente. Per porre fine al trasformismo politico, l’Unione Social-liberale propone che un parlamentare perda il seggio se lascia il partito di cui è stato candidato. Dal canto suo, il Partito Democratico-liberale respinge l’idea di una repubblica parlamentare, desiderata dagli avversari social-liberali.



    Nel dibattito e nella votazione sulla futura Costituzione un ruolo affatto trascurabile potrebbe essere quello dell’Unione Democratica Magiari di Romania, la quale desidera, come l’Unione Social-liberale, un Parlamento bicamerale, la limitazione delle attribuzioni presidenziali ed, eventualmente, l’elezione del presidente dal Legislativo. Un’altra cosa desiderata dall’Unione Magiari di Romania sarebbe l’eliminazione della parola “nazionale” dal primo articolo della Costituzione, il quale stipula che la Romania è uno stato nazionale, sovrano e indipendente, unitario e indivisibile. Su questo aspetto, però, il resto della classe politica romena dichiara fermamente che non c’è niente da negoziare.