Radio România Internațional

Tag: reforma

  • Transparență fiscală în Uniunea Europeană

    Transparență fiscală în Uniunea Europeană

    Recent, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a confirmat decizia Comisiei Europene referitoare la faptul că Irlanda a acordat unei companii americane un ajutor ilegal, pe care acest stat este obligat să îl recupereze.

    Potrivit estimărilor, avantajele fiscale ilegale au fost în valoare de 13 miliarde de euro. Investigațiile Comisiei Europene au contribuit în mod decisiv la o schimbare a mentalității, la o schimbare de atitudini în rândul statelor membre. Astfel, reformele de reglementare și legislative au fost accelerate, spune Margrethe Vestager, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene.

    „Irlanda și-a schimbat regulile de rezidență fiscală pentru a preveni ca societățile irlandeze încorporate să fie apatride în scopuri fiscale. În urma unei anchete, Luxemburg a adoptat modificări substanțiale ale legislației pentru a asigura respectarea principiului de concurență.

    În Țările de Jos, politica privind deciziile fiscale s-a schimbat. Din 2019, s-a adoptat o legislație pentru a contracara folosirea companiilor fictive pentru a evita sau eluda impozitele.

    În Cipru, în 2013 și 2017 au fost aduse modificări în domeniul prețurilor de transfer: reguli mai clare în ceea ce privește anumite tranzacții financiare și introducerea unor principii generale privind prețurile de transfer, inspirate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

    Dincolo de modificările legislative specifice, implementate de anumite state membre, în ultimul deceniu au fost luate mai multe inițiative legislative mai ample. Acestea au fost impulsionate de Comisia Europeană și stimulate de impulsul anchetelor privind ajutorul de stat.”

    În primul rând, s-a obținut o mai mare transparență fiscală prin diferite modificări ale Directivei privind cooperarea administrativă în domeniul fiscalității. Din 2017, schimbul automat de decizii fiscale între statele membre a redus aranjamentele în scopuri de avantaj fiscal. Totuși, practicile agresive de planificare fiscală sunt încă larg răspândite. Însă eforturile autorităților continuă în acest domeniu și derivă dintr-un principiu simplu: corectitudinea.

    „Corectitudine între jucătorii mici și mari. Toate companiile, fie că sunt mari sau mici, fie că sunt digitale sau fizice, trebuie să-și plătească echitabil cota de impozite, proporțional cu profiturile lor europene. Corectitudine între țările europene. Nu se poate ca unele state membre să permită „oferte speciale” ca să atragă anumite companii, oferind cote scăzute ale impozitului pe profit, în timp ce în alte țări toate companiile își plătesc impozitele.

    Și, cel mai important, echitatea socială. Atunci când marile afaceri nu își plătesc cota, banii publici sunt lipsiți de fondurile atât de necesare. Ele sunt necesare pentru sistemele noastre de securitate socială, sistemele noastre de educație și infrastructura noastră publică, pentru a numi doar câteva. Aceste cheltuieli publice necesare servesc parțial la stimularea condițiilor de piață care creează prosperitate pentru toți.

    Este nedrept dacă unele companii, adesea cele care obțin cele mai multe profituri din aceste condiții de piață, pot apoi să sifoneze aceste profituri și să evite să contribuie la cheltuieli.  Eforturile noastre în apărarea acestor principii trebuie să continue la toate nivelurile, fie ele naționale, europene sau internaționale.”

  • Starea regiunilor şi oraşelor din UE

    Starea regiunilor şi oraşelor din UE

    Un eveniment anual, ce setează Calendarul European, s-a desfăşurat de curând la Bruxelles. Săptămâna Europeană a Regiunilor și Orașelor, ajunsă la a 22-a ediţie, este cel mai mare eveniment dedicat politicii de coeziune. Sub motto-ul „Empowering Communities”, (în traducere: să dăm forţă comunităţilor), ediția din acest an a avut aproximativ 5.000 de participanți în aproape 200 de sesiuni, pentru a discuta despre provocările comune pentru regiunile și orașele Europei.

    Şi cum alegerile europarlamentare s-au desfăşurat cu numai câteva luni în urmă şi membrii nou aleşi îşi propun să intre în ritm, a 22-a Săptămână a regiunilor şi oraşelor Europene s-a deschis cu o serie de conştientizări: trebuie să colaborăm la nivelul întregii UE şi dincolo de graniţele actuale ale Uniunii pentru a avea comunităţi tot mai puternice, pentru că regiunile pot fi iniţiatoare ale schimbărilor şi ale prosperităţii.

    Regiunile europene trebuie privite drept Hub-uri ale dezvoltării democraţiei, sunt locul unde comunităţile pun bazele societăţii europene, sunt locul unde viaţa europeană începe şi unde au impact politicile UE, au spus participanţii la nivel înalt.

    Politicile de coeziune nu sunt impotante doar pentru solidaritatea europeană, ci şi pentru progresul comun, a afirmat Elisa Ferreira, comisar european pe probleme de Coeziune si Reforme şi a completat:

    “Instrumente specifice au fost create pentru provocări specifice. Vă amintiți că v-am împărtășit un raport despre ceea ce numim de obicei exodul creierelor, care este o problemă. Așa că încercăm să o rezolvăm și am înfiinţat ceea ce numim mecanismul de stimulare a talentelor, de fapt, valorificând talentul a 82 de regiuni din Europa care își pierd energia, oamenii cei mai calificați, tinerii lor, încercând de fapt să implementeze ceea ce raportul numea dreptul de a rămâne, nu doar dreptul de a se muta.

    Ne-am angajat, de asemenea, și acesta este un al doilea element, într-un parteneriat reînnoit cu regiunile noastre ultraperiferice și, desigur, știți că am alocat sume specifice și am ajustat reglementările pentru a ajuta dezvoltarea în acele regiuni. Au fost 16 miliarde de euro investiți în perioada 2021-2027.

    De asemenea, am abordat aspecte foarte interesante precum încercarea de a introduce calitatea în investițiile susținute de politica de coeziune.”

    În 2025 va fi prezentată propunerea pentru bugetul multianual al Comisiei Europene, urmată de un plan de reformare a Politicii de Coeziune, astfel încât regiunile şi oraşele să gestioneze 50% din investiţiile publice, şi să răspundă pentru 30% din cheltuielile publice. Astfel amplificarea coeziunii economice şi teritoriale este crucială în acest moment.

  • Îmbunătăţiri ale sistemului legislativ european

    Îmbunătăţiri ale sistemului legislativ european

    Legislaţia europeană este într-un continuu proces de evaluare şi ajustare. Toate dezbaterile despre statul de drept se desfășoară în parlamentele naționale, cu autoritățile naționale, dar și în consiliile de nivel european, astfel încât anual apare un raport care acoperă cele 27 de state membre și cei 4 candidați, fără nicio recomandare cu privire la cei 4 candidați, deoarece, în același timp, există un raport privind extinderea care include recomandări specifice referitoare la aceștia.

    Didier Reynders, comisar european pe justiţie, a remarcat eficacitatea reformelor introduse în planurile de redresare şi a adăugat:   

    „În primul capitol, despre sistemele de justiție, examinăm evoluțiile care se referă la cei trei parametri cheie ai unui sistem de justiție eficient: independență, calitate și eficiență. Și pentru a evidenția câteva constatări și tendințe cheie în statele membre, reformele justiției continuă să fie amplificate în ultimul an, multe state membre urmând recomandările din 2023 și punând în aplicare reformele, așa cum s-a convenit și pentru unele state membre în contextul planului lor de redresare,  deoarece există o legătură între reperele planului de redresare și raportul statului de drept.

    O primă tendință se referă la reformele privind garanțiile cheie pentru independența judiciară, care au fost continuate sau finalizate într-un număr de state membre. Un domeniu important al unor astfel de reforme este sistemul de numire în justiție, precum și componența și atribuțiile consiliilor pentru justiție. Cu toate acestea, independența judiciară rămâne un domeniu de îngrijorare în unele state membre.”

    Spania este, în acest context, exemplu de bune practici. Luxemburg, Belgia, Franța, Croația, Danemarca se află şi ele pe drumul cel bun, iar Malta și Grecia iau măsuri în privinţa respectării recomandărilor.

    Un alt capitol mereu de revizuit este cadrul anticoprupţie, despre care Didier Reynders a precizat:

    “Mai multe state membre au început să își actualizeze strategiile anticorupție. Aceste strategii pot asigura că țările urmează o abordare cuprinzătoare, coerentă și integrată pentru combaterea corupției. Toate statele membre au luat măsuri pentru a preveni corupția prin, de exemplu, coduri de conduită și reguli de lobby. Avem o îmbunătățire din ce în ce mai sesizabilă în procesul de transparență privind lupta împotriva corupției, ca instrument preventiv.”

    Libertatea și pluralismul presei sunt, de asemenea, în discuţie, precum şi rolul crescând al societăţii civile.

  • UE este mai bine pregătită să facă față provocărilor legate de statul de drept decât acum 5 ani

    UE este mai bine pregătită să facă față provocărilor legate de statul de drept decât acum 5 ani

    Reformele în domeniul justiţiei. Mai multe state membre au inițiat sau au înregistrat progrese în întărirea independenței sistemului judiciar. În alte ţări însă, s-au observat cazuri de deteriorare a situației.

    De exemplu, sunt ţări în care remunerarea judecătorilor și a procurorilor a generat provocări în recrutarea de personal judiciar calificat. Raportul de anul acesta recomandă statelor membre să abordeze provocări precum necesitatea unor garanții în procedurile de numire a judecătorilor, autonomia parchetelor sau necesitatea de a furniza resurse adecvate sistemului judiciar.

    Cadrele anticorupție. De anul trecut, statele membre și-au îmbunătățit peisajul instituțional pentru a combate mai bine acest flagel, inclusiv prin consolidarea resurselor serviciilor de aplicare a legii. În același timp, sunt necesare măsuri suplimentare pentru a consolida cadrele preventive, precum cele care reglementează activitățile de lobby și normele privind conflictul de interese și declarațiile de avere, dar și pentru a asigura investigarea și urmărirea penală eficace a cazurilor de corupție.

    Libertatea și pluralismul mass-mediei. De la ultimul raport privind statul de drept, mai multe ţări membre au luat măsuri concrete pentru siguranța și mediul de lucru al jurnaliștilor. Cu toate acestea, în mai multe ţări se menţin preocupări privind guvernanța independentă sau stabilitatea financiară a serviciilor publice de radiodifuziune, transparența proprietății asupra mass-mediei, dreptul de acces la documentele publice și alocarea transparentă și echitabilă a publicității de stat. Încă o dată, Comisia a formulat mai multe recomandări vizând toate aceste domenii, inclusiv siguranța jurnaliștilor.

    Mecanismele instituționale de control și echilibru. Statele membre au continuat să amelioreze calitatea proceselor legislative, implicând părțile interesate. Cu toate acestea, persistă unele provocări, cum ar fi folosirea excesivă a procedurilor accelerate sau calitatea procesului legislativ, precum și aspecte legate de consultarea părților interesate. Societatea civilă și apărătorii drepturilor omului s-au confruntat din ce în ce mai mult cu provocări, restricții juridice și atacuri. Comisia a formulat recomandări referitoare la funcționarea procesului legislativ, la instituirea și funcționarea unor autorități independente și la asigurarea unui mediu propice pentru societatea civilă.

  • Pachetul de măsuri al semestrului de primăvară

    Pachetul de măsuri al semestrului de primăvară

    Comisia Europeană a lansat pachetul de măsuri al semestrului de primăvară prin care ghidează statele membre către redresarea economică viitoare. Competitivitatea, reziliența, reformele, politicile unificate și coeziunea socială sunt câteva dintre sublinierile pe care Valdis Dombrovskis, vicepreședinte al Comisiei Europene, le-a făcut.

    ”Semestrul european din acest an vine într-un moment în care ne pregătim să ieșim încet din câțiva ani de șocuri majore. În primul rând, pandemia de Covid-19, apoi agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și prețurile la energie legate de aceasta din urmă.

    În toată această perioadă, Uniunea Europeană a dovedit un grad impresionant de reziliență economică și socială. În ciuda provocărilor masive, vedem o piață a muncii puternică și o rată scăzută a șomajului record în Uniune. Aceasta se datorează în mare măsură unei politici unificate de răspuns. Acestea sunt provocări fără precedent și ele ne-au condus la reforma inclusiv a procesului semestrului european făcându-l mai adaptabil circumstanțelor de schimbare mai rapide.

    Este, de asemenea, bine pentru schimbările făcute. De exemplu, semestrul este acum un instrument care leagă finanțarea din partea Uniunii cu reformele și investițiile, așa cum vedem în cazul facilităților pentru revigorare și reziliență. Dintr-o perspectivă economică, observăm o ușoară, dar fermă îmbunătățire a prospecțiunii, în timp ce inflația a crescut în Europa cu un impact sever asupra puterii de cumpărare a oamenilor. Astăzi, ea este în declin și trebuie să-și continue declinul. Cum inflația își pierde forța asupra bugetelor gospodăriilor, consumul este menit să susțină creșterea care ar trebui să se producă gradual în acest an și în cel care vine.

    Sunt multe alte schimbări pe care trebuie să le luăm în considerare, multe dintre ele sunt probleme structurale de lungă durată. Ele au impact direct asupra competitivității și rezilienței Uniunii. De exemplu, trebuie să creștem productivitatea prin cercetare și inovare, să îmbunătățim accesul la finanțare, să reducem neajunsurile legate de abilități și muncă și să îmbunătățim mediul de afaceri. Competitivitatea noastră este legată de tendințele în sus ale convergenței economice și sociale în cadrul și între statele membre. Trebuie să construim un succes al celor 13 state care s-au alăturat Uniunii în 2004. Și toate acestea în timp ce ne asigurăm că nimeni nu este lăsat în urmă cu ajutorul forței de muncă calificate, al abilităților și politicilor sociale.”

  • Reforma privind azilul şi migraţia

    Reforma privind azilul şi migraţia

    La începutul acestui an, Statele membre și-au confirmat angajamentul de a îmbunătăți sistemul european de azil și migrație, reprezentanții lor (Coreper – „Comitetul Reprezentanților Permanenți ai guvernelor statelor membre pe lângă Uniunea Europeană”) au aprobat acordul provizoriu la care s-a ajuns între președinția Consiliului și Parlamentul European la 20 decembrie 2023, referitor la un pact format din cinci acte legislative cheie care vor reforma sistemul de azil și migrație al UE.

     

    Disclaimer: Sprijinul Parlamentului European pentru producerea acestui podcast nu constituie o aprobare a conținutului, care reflectă doar opinia autorului. Parlamentul European nu poate fi făcut responsabil pentru nicio utilizare a informațiilor conținute în podcast.

  • Parlamentul adoptă reforma pieței energiei electrice din UE

    Parlamentul adoptă reforma pieței energiei electrice din UE

    Reforma pieței energiei electrice din Uniunea Europeană este reglementată prin două acte normative, adoptate de Parlamentul European:  un regulament şi o directivă.
    Potrivit acestora, piața energiei electrice din UE va fi mai accesibilă și mai stabilă, apar „Contractele pentru diferență”, care încurajează investițiile în energie, iar consumatorii vulnerabili vor fi protejați față de întreruperea energiei electrice.
    Totodată, UE va putea declara o criză a prețurilor energiei electrice la nivel regional sau la nivelul Uniunii.
    În principal, această reformă ar trebui să ducă la preţuri pentru energia electrică mai puţin dependente de cele la combustibilii fosili.
    Astfel, consumatorii vor putea avea acces la contracte cu preț fix sau cu prețuri dinamice și vor primi informații importante cu privire la opțiunile pe care le aleg.
    Furnizorilor nu li se va mai permite să modifice unilateral termenii unui contract.
    De asemenea, țările UE pot interzice furnizorilor să întrerupă aprovizionarea cu energie electrică pentru clienții vulnerabili, inclusiv în timpul disputelor dintre furnizori și clienți.
    Actele normative adoptate de Parlamentul European stabilesc un mecanism de declarare a unei crize a prețurilor energiei electrice.
    De exemplu, în cazul existenței unor prețuri foarte ridicate, Uniunea Europeană poate declara o criză regională sau la nivelul UE a prețurilor energiei electrice, care să permită statelor membre să ia măsuri temporare pentru a stabili prețurile la energie electrică pentru IMM-uri și marii consumatori industriali de energie.
    „Contractele pentru diferență” sunt menite să încurajeze investițiile în energie. Acest tip de contract este semnat, spre exemplu, între stat şi investitor. Investitorul trebuie să aibă garanţia că îşi va recupera banii într-un anumit termen, iar statul vrea să aibă un preţ fix şi mic, indiferent de fluctuaţiile pieţei. În acest fel, şi consumatorul are un preţ stabil şi redus.
    Cele două acte normative privind reforma pieței energiei merg acum la Consiliul Uniunii Europene, care trebuie, de asemenea, să adopte în mod oficial legislația înainte de a intra în vigoare.

  • Consiliul de Asociere UE-Georgia

    Consiliul de Asociere UE-Georgia

    La Bruxelles a avut loc o nouă reuniune a Consiliului de asociere UE-Georgia, prezidată de Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell. Discuțiile s-au concentrat asupra procesului de aderare a Georgiei la UE, dialogului politic și a reformei, cooperării economice și sectoriale, comerțului și aspectelor legate de comerț și asupra soluționării pașnice a conflictelor.

     

    În cadrul unei sesiuni restrânse, reprezentanții UE și ai Georgiei au facut schimb de opinii privind politica externă și de securitate, în special privind chestiunile regionale și cooperarea în materie de securitate și apărare. Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell, a subliniat importanța aderării Georgiei la UE și reformele care trebuie realizate.

     

    Josep Borrell: “Acesta este primul nostru contract de asociere cu Georgia ca țară candidată și am intrat într-o nouă fază strategică a relațiilor noastre. Discuția de astăzi, sunt sigur că veți fi de acord cu mine în această privinţă, împreună cu comisarul european pentru extindere și vecinătate, Olivér Várhelyi, a evidențiat angajamentul nostru reciproc de a face progrese ireversibile pe calea aderării Georgiei. Dar munca noastră începe sub ochii voștri. Să fii țară candidată înseamnă să faci eforturi la un alt nivel, înseamnă că va creşte responsabilitatea guvernului, a opoziției, a societății civile, a tuturor partidelor, practic fiecare georgian trebuie să se implice în progresul reformei.” 

     

    Consiliul de asociere este cea mai înaltă instituție oficială instituită în temeiul Acordului de asociere UE-Georgia pentru a supraveghea punerea în aplicare a acordului.  Georgia, o fostă republică sovietică aflată de mult timp sub sfera de influenţă a Moscovei, a depus o cerere de aderare la UE după ce armata rusă a invadat Ucraina în februarie 2022.

     

    Georgiei i s-a acordat statutul de țară candidată în decembrie 2023, cu condiția să fie parcurse etapele relevante prevăzute în recomandarea Comisiei din noiembrie 2023. Cu o suprafață de aproape 70 de mii de km pătrați, Georgia are o populaţie de aproximativ 3,7 milioane de locuitori.  Este delimitată la vest de Marea Neagră, la nord de Rusia, la sud de Turcia și Armenia, și la est de Azerbaidjan. Aspiraţia de a adera la UE este înscrisă și în Constituţia georgiană şi este susţinută, conform sondajelor de opinie, de aproximativ 80% din populaţie.

     

    Georgia s-a confruntat cu Rusia în 2008 într-un război-fulger ce s-a soldat cu recunoaşterea de către Moscova a independenţei a două teritorii separatiste proruse, Osetia de Sud şi Abhazia din Caucazul de Sud, care s-au desprins de fosta republică sovietică la începutul anilor `90. Moscova a folosit recunoaşterea diplomatică drept un instrument pentru menţinerea unei prezenţe armate în regiunile separatiste din fosta Uniune Sovietică, pe care le consideră parte din sfera ei de influenţă. UE a condamnat prezența militară continuă a Rusiei în Abhazia și Osetia de Sud.

    Totodată, UE sprijină cu fermitate integritatea teritorială a Georgiei și soluționarea conflictelor din cele două regiuni separatiste.