Tag: reforma fiscala

  • Retrospectiva săptămânii  20.08. – 26.08.2023

    Retrospectiva săptămânii 20.08. – 26.08.2023


    Reforma fiscală a Guvernului de la București


    Guvernul de la Bucuresti îşi va asuma răspunderea, în faţa Parlamentului, pentru pachetul de legi care vizează reforma aparatului de stat, măsurile de echilibrare fiscală şi cele pentru combaterea evaziunii fiscale. Premierul Marcel Ciolacu a declarat că Romania are nevoie de un sistem fiscal echitabil pentru toată lumea. “Risipa bugetară, evaziunea şi ocolirea taxelor cumulate sunt frâna care ţine pe loc dezvoltarea României” – a spus primul ministru, care a adaugat că discuţiile din ultimele săptămâni au arătat clar că ţara are nevoie de reforme ,,profunde”. Pe de altă parte, angajaţii din Finanţe au organizat, joi, noi proteste spontane în mai multe oraşe din ţară, la numai două zile după greva de avertisment.Sindicaliştii din Administraţia Fiscală solicita păstrarea locurilor de muncă, a veniturilor şi a statutului propriu. Ei sunt nemulţumiţi de măsurile propuse de Executiv pentru reducerea cheltuielilor bugetare, în condiţiile în care acestea ar putea afecta peste 22.000 de persoane din sistem.



    România sprijină Ucraina


    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a transmis, joi, o scrisoare de felicitare omologului său de la Kiev, Volodimir Zelenski, cu prilejul aniversării Zilei Independenţei Ucrainei. Potrivit administrației prezidențiale, șeful statului şi-a exprimat aprecierea pentru “dârzeniaˮ arătată de poporul ucrainean în apărarea independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale în faţa agresiunii ruse. Şi premierul Marcel Ciolacu a transmis, într-un mesaj, vecinilor ucraineni cele mai bune gânduri şi întreaga susţinere din partea României pentru recâştigarea păcii şi libertăţii. “Vom fi alături de Ucraina şi de poporul ucrainean până la victorie şi restaurarea integrităţii teritoriale, dar şi mai departe, în procesul de reconstrucţie a ţăriiˮ, a dat asigurari oficialul român. Intr-o intervenţie online, în cadrul celui de-al treilea Summit al Platformei Internaţionale Crimeea, ministrul român de Externe, Luminița Odobescu, a afirmat ca Bucureștiul va continua să sprijine Ucraina “în lupta sa curajoasă de a-şi recupera complet integritatea teritorială”. “Recentele atacuri nesăbuite asupra porturilor ucrainene de pe Dunăre, foarte aproape de graniţa cu România, arată, încă o dată, dorinţa Rusiei de a amplifica acest conflict”, consideră Luminița Odobescu. Aceasta a mai evidenţiat că Bucureștiul a fost alături de ţara vecină din prima zi a războiului şi va continua să fie alături de ea, până la “victoria finală”.



    Ministrul român de Interne, Cătălin Predoiu, s-a întâlnit, la Viena, cu omologul sau austriac, Gerhard Karner


    Ministrul român de interne, Cătălin Predoiu, a declarat, miercuri, la Viena, la finalul unei întrevederi cu omologul austriac, Gerhard Karner, că ambiţia ministerului pe care îl conduce este să facă din România “un standard de protecţie a frontierelorˮ. Oficialul român a anunţat semnarea unui acord administrativ Dublin care simplifică procedurile de azil. El a subliniat că discuţiile avute reprezintă un început foarte bun pentru “un drum de construcţieˮ pe toate temele de interes. Predoiu a mai aratat că migraţia este un subiect serios, tratat ca atare în România. La rândul său, ministrul austriac de Interne a declarat că modelul de cooperare convenit cu România în domeniul combaterii criminalităţii transfrontaliere legat de traficul de migranţi se doreşte promovat şi la nivel european. Potrivit acestuia, colaborarea transfrontalieră arată şi “rezultate deosebiteˮ în cadrul unei acţiuni desfăşurate de autorităţile din România, Ungaria şi Austria. Amintim ca Austria este singura tara care se opune admiterii României în spațiul european de liberă circulație Schengen, deși Aceasta din urmă îndeplinește toate condițiile necesare – fapt recunoscut de celelalte state membre UE și de instituțiile comunitare.Sistemul Schengen, ca întreg, nu funcţionează, a reiterat, miercuri, Gerhard Karner, care a mai declarat că nu consideră că o extindere este oportună la momentul actual.



    Şefi din Poliția din județul Constanța au fost eliberați din funcție la cerere


    Ministrul român de Interne, Cătălin Predoiu, a afirmat că patru şefi din Poliţie din judetul Constanţa (sud-est) au fost eliberați din funcție la cerereîn urma accidentului în care un tânăr de 19 ani, aflat la volan sub influenţa mai multor droguri, a ucis doi oameni şi a rănit trei. Şoferul fusese oprit în trafic de polițiști, cu trei ore înainte de accident, dar acestia l-au lăsat să plece fără a-l supune şi unui test pentru consum de substanţe interzise. Mai mult, asupra sa s-au găsit droguri, iar comportamentul său neobișnuit în trafic fusese semnalat de un cetățean la 112. Pe de altă parte, Poliţia Rutieră a reacţionat la accidentul din weekend din judeţul Constanţa şi derulează razii la nivel naţional. Scopul este să depisteze conducătorii auto aflaţi sub influenţa substanţelor interzise sau a băuturilor alcoolice. Inspecţia Judiciară controlează, de asemenea, dosarele în care se fac cercetări pentru deţinere de substanţe interzise şi infracţiuni săvârşite sub influenţa acestora, totul în contextul tragediei provocate de șoferul drogat.



    Pompierii români în lupta cu incendiile din Grecia


    Pompierii români aflați în Grecia au fost solicitați să ia parte la o misiune de stingere a unui incendiu care afectează vegetaţia uscată de langa autostrada către Alexandroupolis. Potrivit unui comunicat al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă de la Bucuresti, au fost angrenați peste 50 de oameni, cu zece autospeciale de stingere. Situaţia incendiilor de padure din Grecia este monitorizată și din spaţiu prin intermediul programului satelitar european Copernicus.



    Echipe românești de fotbal în play-off-ul Europa Conference League


    Campioana României la fotbal, Farul Constanţa a învins, joi, seara, pe teren propriu, formaţia finlandeză HJK Helsinki cu scorul de 2-1, în prima manşă a play-off-ului Europa Conference League la fotbal. În aceeași fază a competiției, tot pe teren propriu, câștigătoarea Cupei României, Sepsi Sfântul Gheorghe a terminat la egalitate, scor 2-2, cu formaţia norvegiană Bodoe/Glimt. Partidele retur vor avea loc peste o săptămână.




  • 200 de ani de la nașterea lui Alexandru Ioan Cuza

    200 de ani de la nașterea lui Alexandru Ioan Cuza

    Pe 20
    martie 1820, în orașul Bârlad, în estul României de azi, se năștea colonelul
    Alexandru Ioan Cuza, primul principe al Moldovei și Munteniei unite, cel care
    încarna viitoarea structură statală formată din cele două entități politice
    românești. Cuza a fost omul potrivit la timpul potrivit și încă din timpul
    vieții și el și elita românească erau conștienți de provizoratul domniei sale
    de 7 ani, așa cum prevedeau documentele Marilor Puteri europene care își
    dăduseră acordul pentru unire și care o supervizau.


    Pe 24
    ianuarie 1859, Moldova și Muntenia se uneau pentru a forma România, iar prin
    alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca principe al Moldovei și al Munteniei unirea
    devenea centralizată. Susținut de majoritatea actorilor politici și de elitele
    care luptaseră pentru emancipare națională și modernizare, Cuza a realizat
    reforme vitale pentru statul român: secularizarea averilor mănăstirești,
    reforma fiscală și reforma agrară.

    Istoricul Alin Ciupală, profesor la
    Universitatea București, a spus că Alexandru Ioan Cuza a fost omul de al cărui
    curaj România a avut nevoie atunci, în perioada de tranziție a unirii celor
    două principate, Moldova și Muntenia:

    Alexandru Ioan Cuza a fost înainte de toate un om foarte curajos. A avut
    curajul să-și asume un rol și o misiune într-o epocă foarte delicată, într-o
    epocă de incertitudine dar și o epocă de foarte mari speranțe. A avut curajul
    să patroneze o operă coerentă de modernizare a societății românești, a
    Principatelor Unite, el a fost cel care a introdus un sistem instituțional de
    tip modern care a pus societatea românească pe un drum către Europa.


    Din 1859 și pînă în 1863 a fost
    perioada prolifică a domniei lui Cuza, a fost perioada elanului reformator și
    al construirii unui stat nou, după model european. Însă din 1863 ceva se rupe
    în personalitatea lui Cuza care începe să se îndrepte către autoritarism și
    susținut de o camarilă profitoare punea chiar în pericol ceea ce se realizase
    pînă atunci.

    Alin Ciupală: În
    același timp trebuie să spunem și faptul că domnia lui Alexandru Ioan Cuza are
    și o parte întunecată, o parte mai puțin pozitivă. La un moment dat, Alexandru
    Ioan Cuza, principele domnitor, a luat decizia de a patrona această modernizare
    de unul singur. După lovitura de stat de la 2 mai 1864, Cuza practic rămâne
    izolat, rămâne singur, el își îndepărtează aproape pe toți colaboratorii, în
    primul rând pe reprezentanții generației pașoptiste care făcuseră foarte mult
    pentru a determina alegerea lui ca domnitor.

    Toată epoca aceasta trebuie văzută
    într-o balanță, într-un echilibru, trebuie să recunoaștem meritele domnitorului
    și în același timp să vorbim și despre nereușitele lui. Îndepărtarea lui de la
    domnie este făcută de comun acord de toată clasa politică pentru că încet-încet
    Cuza se transformase din susținătorul modernizării în cel care bloca această
    modernizare. Eroarea politică pe care Cuza a făcut-o a fost aceea că nu a
    înțeles că modernizarea nu este posibilă în absența liberalismului.


    Reacția
    elitei române la noua atitudine a lui Cuza față de politică nu a întârziat. Pe
    11 februarie 1866, la 7 ani de la alegerea sa de pe 24 ianuarie 1859, Cuza a
    fost înlăturat de la putere de armată și de cei care îl susținuseră. I-a urmat
    la tron Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, viitorul rege Carol I, în timpul
    căruia România avea să se așeze pe baze solide.

    Alin Ciupală consideră că perioada
    lui Cuza și perioada lui Carol I trebuie privite una în continuarea celeilalte
    și nu la concurență:

    Continuitatea
    este importantă pentru că, după înlăturarea lui Alexandru Ioan Cuza, principele
    Carol, oamenii politici din jurul lui, nu au făcut absolut nimic pentru a
    desființa măsurile adoptate în timpul lui Cuza. Dimpotrivă, toate acele
    inițitative, toate proiectele începute de Cuza vor fi continuate de-a lungul
    celei de-a doua jumătăți a secolului al 19-lea. De altfel, trebuie să spunem că
    după 1866 principele domnitor și apoi regele Carol I nu a făcut niciun efort pentru
    a bloca imaginea publică a predecesorului său, ba dimpotrivă. Carol cumva și-a
    construit propria imagine în continuarea celei a lui Cuza.

    Dacă citim manualele
    de școală de istorie, dacă ne uităm la tot ce a însemnat marcarea în
    posteritate a lui Alexandru Ioan Cuza, o să descoperim până la primul război
    mondial foarte multe fapte și evenimente care îl au în centru pe Cuza. Sigură
    că a existat și un interes politic. Regele Carol I punându-se în continuitatea
    marilor voievozi ai românilor, asumându-l cumva în discursul dinastic și pe
    Cuza, are interese politice foarte clare, până la urmă cât se poate de firești.
    În timpul domniei lui Carol I și în perioada interbelică figura lui Alexandru
    Ioan Cuza nu a fost înlăturată, nu a fost scoasă din istoria românilor. Vedem
    cum, încet-încet, istoricii mai ales dar și alți actori importanți au uitat
    părțile negative ale domniei lui Cuza și au început să vorbească numai despre
    realizările sale.


    În urmă
    cu 200 de ani, Alexandru Ioan Cuza apărea pe scena istoriei ca unul dintre cele
    mai promițătoare personaje din istoria românilor. Și-a îndeplinit misiunea, în
    ciuda defectelor și căderilor sale omenești, și anume aceea de a pune noua
    Românie pe o direcție modernă și europeană.