Radio România Internațional

Tag: reforma justitiei

  • Procedură juridică a UE împotriva Poloniei pentru reforma justiţiei; Ungaria, lăsată în aşteptare

    Procedură juridică a UE împotriva Poloniei pentru reforma justiţiei; Ungaria, lăsată în aşteptare

    În schimb, Bruxellesul a renunţat să ia o decizie similară în privinţa Ungariei pentru prerogativele extinse asumate de guvernul premierul Viktor Orban pe fondul crizei sanitare.

    Prin această procedură de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor, Executivul european acordă două luni guvernului conservator al Poloniei pentru a răspunde îngrijorărilor manifestate cu privire la efectele unei legi adoptate în ianuarie, ce permite sancţionarea judecătorilor care contestă legalitatea reformelor guvernamentale, aplicând în continuare dreptul comunitar european. Comisia Europeană susţine că această lege, intrată în vigoare în februarie, numită de contestatarii săi legea botniţă, subminează independenţa judiciară a magistraţilor polonezi şi este incompatibilă cu primatul dreptului european.

    Partidul Lege şi Justiţie, aflat la putere la Varşovia, este acuzat de multă vreme de Bruxelles că subminează bazele statului de drept în Polonia, căutând să plaseze justiţia, media şi societatea sub controlul său. În schimb, Guvernul polonez afirmă că reforma judiciară, denunţată de Comisia Europeană, urmăreşte să întărească eficienţa justiţiei şi să o debaraseze de ultimele rămăşiţe ale regimului comunist.

    Aceasta este a patra procedură de infrigement angajată de Executivul european, din 2017 încoace, împotriva reformelor efectuate de Partidul Lege şi Justiţie, denunţate ca o tentativă de a controla sistemul judiciar. Ea poate duce la o trimitere în faţa justiţiei europene şi, în final, la sancţiuni financiare.

    Invit guvernul polonez să răspundă preocupărilor noastre – spunea, zilele trecute, vicepreşedintele Comisiei Europene, Vera Jourova, responsabilă pentru problemele statului drept, care se deplasase în Polonia, acum două luni, pentru a exprima criticile Comisiei faţă de această lege. Judecătorii altor ţări trebuie să aibă încredere că judecătorii polonezi acţionează în mod independent. Această încredere reciprocă este baza drumului nostru comun – sublinia atunci Vera Jourova. De exemplu, un tribunal german a refuzat, în februarie, să predea un suspect Varşoviei la o solicitare a autorităţilor poloneze, invocând riscul că acesta ar putea fi privat de un proces echitabil, din cauza reformei judiciare.

    Pe de altă parte, vicepreşedintele Vera Jourova afirmă că Executivul european nu intenţionează să demareze o acţiune juridică împotriva Budapestei pentru extinderea prerogativelor premierului Viktor Orban de a guverna prin ordonanţe de urgenţă pe termen nelimitat pe fondul crizei sanitare. După o analiză aprofundată a textului legii aprobate de parlamentul ungar, Bruxellesul a considerat că nu este cazul să deschidă o procedură de infringement. Totuşi – a subliniat Vera Jourova -, virusul nu trebuie să ucidă democraţia.


  • Preşedintele României, în Parlamentul European

    Preşedintele României, în Parlamentul European

    Preşedintele României, Klaus Iohannis a pledat marţi, în plenul Parlamentului European, la o dezbatere privind viitorul Europei, pentru consolidarea proiectului european. El a declarat că unul dintre cele mai importante proiecte pentru România este summitul UE care va avea loc anul viitor la Sibiu, subliniind că ţara noastră intenţionează să aibă un mandat de succes la Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene.



    Iohannis a arătat că în ultimul deceniu UE a fost marcată de provocări multiple – de la criza financiară şi economică, criza migraţiei, atacurile teroriste până la ascensiunea mişcărilor populiste. Şeful statului român a subliniat că valorile europene trebuie mereu redescoperite, reapreciate şi repuse în valoare.



    Preşedintele a susţinut că noua etapă în care va intra Uniunea Europeana începând cu anul 2019 şi pe care România, în calitatea sa de deţinătoare a preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene, o va pregăti împreună cu celelalte state membre şi cu instituţiile europene va fi una fructuoasă.







    România va avea de gestionat dosare extrem de grele pe perioada preşedinţiei la Consiliul Uniunii Europene, unul dintre acestea fiind cel referitor la Brexit, a declarat preşedintele Klaus Iohannis. Un alt dosar menţionat de Klaus Iohannis a fost cel privind cadrul financiar multianual post-2020. Migraţia este tema unui alt dosar care urmează să fie gestionat de viitoarea preşedinţie a Consiliului UE.



    Klaus Iohannis a declarat în plenul PE că în România există o dezbatere politică, însă nu a dorit să dea alte detalii, precizând că este hotărât să rămână implicat în a le garanta românilor păstrarea valorilor democratice, regulilor şi principiilor unui stat de drept şi continuarea unei lupte foarte dure, grele, dar drepte, a luptei împotriva corupţiei. El a susţinut că în Europa există mai multe probleme, iar una dintre ele este conexiunea dintre cetăţeni şi politicieni, arătând că de multe ori aceasta este slabă.





    Preşedintele a mai declarat, în plenul Parlamentului European, că aderarea României la zona euro cât mai curând posibil este un obiectiv naţional fundamental. El a subliniat şi importanţa aderării României la spaţiul de liberă circulaţie. Potrivit lui Iohannis, provocările generate de migraţie, dar şi cele legate de securitate sunt aspecte de maxim interes pentru toţi europenii.





    Klaus Iohannis a menţionat că Uniunea Europeană se află în prezent într-un moment de redresare economică, arătând că siguranţa economică este la fel de importantă ca cea a frontierelor. El a pledat pentru o piaţă internă “funcţională, competitivă şi incluzivă”.



    Românii sunt conectaţi activ la valorile civice şi au dovedit acest lucru când a fost nevoie să apere statul de drept şi democraţia, a declarat marţi preşedintele Klaus Iohannis, în plenul Parlamentului European. Şeful statului a mai arătat că tânăra generaţie crede în Europa şi se implică în dezbateri privind viitorul UE de o manieră pozitivă şi optimistă.




    Preşedintele



    În context, el a precizat că economia datelor este viitorul, iar sectoarele româneşti de IT&C şi creativ au una dintre ponderile cele mai mari din PIB-ul naţional din întreaga Uniune. De asemenea, acesta a arătat că România susţine activ o Uniune Europeană care investeşte în siguranţa cetăţenilor săi.




    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat marţi că este dreptul Parlamentului European să dezbată o rezoluţie cu privire la situaţia statului de drept în România, programată în noiembrie 2018, însă a subliniat că este extrem de neobişnuit ca aceste discuţii să aibă loc doar cu o lună înainte de preluarea de către ţara noastră a preşedinţiei Consiliului UE. Iohannis a declarat, la conferinţa comună cu preşedintele PE, Antonio Tajani, că va colabora instituţional cu Guvernul pentru pregătirea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, punctând că acest fapt nu înseamnă că va avea standarde mai scăzute în ceea ce priveşte reforma justiţiei.



  • Raport European despre justiţia română

    Raport European despre justiţia română

    Autentică
    şi, spun experţii, necesară metodă de monitorizare, aşa-numitul Mecanism de
    Cooperare şi Verificare (MCV) a fost introdus în anul 2007, odată cu aderarea
    României şi Bulgariei la Uniunea Europeană. Nu foarte convins, acum un deceniu,
    de voinţa şi capacitatea autorităţilor post-comuniste de la Bucureşti şi Sofia
    de a aplica în sud-estul Europei bunele practici occidentale, Bruxellesul a
    rămas şi astăzi preocupat, în special, de reforma justiţiei, lupta împotriva
    corupţiei şi combaterea crimei organizate.

    În rapoartele lor periodice,
    experţii comunitari evaluează evoluţiile din domeniu, salută progresele şi
    semnalează disfuncţiile. Publicat miercuri, ultimul raport MCV a stârnit
    reacţii contradictorii la Bucureşti. Documentul notează progresele înregistrate în domenii precum verificarea
    conflictelor de interese     din domeniul
    achizițiilor publice, dar deplânge ritmul global al reformelor din justiţie, despre care afirmă că, de
    fapt, au stagnat în cursul acestui an. Ceea ce, adaugă experţii Comisiei Europene,
    a dus la încetinirea punerii în aplicare a celor 12 recomandări restante, cu
    riscul redeschiderii unor dosare care, în raportul din ianuarie 2017, erau
    considerate închise.     Provocările la adresa
    independenţei sistemului judiciar din Romania reprezintă o serioasă sursă de
    îngrijorare, se mai arată în raport.     Guvernul de la Bucureşti
    trebuie să continue reformele necesare și să evite regresul, astfel încât să
    atinga obiectivul de finalizare a MCV în cadrul actualului mandat al Comisiei,
    adică în 2018 – a avertizat prim-vicepreședintele executivului comunitar, Frans
    Timmermans.


    Ministrul
    independent al Justiţiei în Guvernul PSD-ALDE, Tudorel Toader, spune că
    raportul evidenţiază multe progrese, iar România
    își poate îndeplini obiectivul ridicării MCV anul viitor.     Şi vicepreşedintele
    social-democrat al Camerei Deputaţilor, fostul ministru de resort Florin Iordache,
    afirmă că raportul conţine atât aspecte pozitive, cât şi restanţe şi că pot fi
    luate măsuri astfel încât, anul viitor, Mecanismul să fie ridicat.


    Vocea întâi a opoziţiei de dreapta, PNL, e, în
    schimb, categorică şi afirmă, prin deputatul Ioan Cupşa, că actuala putere a
    pierdut din nou examenul la capitolul justiţie. Şi noul lider al USR, Dan
    Barna, apreciază că raportul MCV ar fi negativ şi ar demonstra neechivoc că
    guvernarea PSD agresează justiţia.

    Preşedintele Klaus Iohannis consideră, la
    rândul său, că raportul MCV e un serios semnal de alarmă, iar dacă legile
    justiţiei vor fi adoptate în actuala formă, promovată în Parlament de
    majoritatea guvernamentală, România va face paşi înapoi în lupta împotriva
    corupţiei.

    Şi unii comentatori spun că tonul mai degrabă critic al raportului
    sancţionează încercările de subordonare politică a Justiţiei şi lipsa de apetit
    pentru combaterea corupţiei a actualei Puteri, practici acuzate vehement, de-a
    lungul întregului an, şi de presă şi societatea civilă. O nouă evaluare a Comisiei Europene va fi publicată la sfârşitul lui
    2018.

  • Modificarea legilor justiţiei, prezentată de ministrul de resort

    Modificarea legilor justiţiei, prezentată de ministrul de resort

    Ministrul
    român de resort, Tudorel Toader, a prezentat, miercuri, în premieră, în faţa
    membrilor Comisiei parlamentare speciale, pachetul legislativ privind
    modificarea Legilor Justiţiei. Proiectul de reformă semnificativă a sistemului
    de justiţie din România a generat, încă de la început, luări de poziţie care au
    mers până la catalogarea sa de către preşedintele Klaus Iohannis, drept un atac
    împotriva statului de drept.

    Iniţiativa, avizată deja negativ de Consiliul
    Superior al Magistraturii, este una controversată, care prevede inclusiv
    reducerea competenţelor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care nu ar mai putea
    investiga judecătorii. Între multiplele schimbări avute în vedere se mai numără modul în care sunt numiţi procurorii şefi şi înfiinţarea unei unităţi
    speciale de urmărire a infracţiunilor comise de magistraţi.

    În faţa Comisiei,
    ministrul Toader şi-a mai nuanţat uşor poziţia în anumite aspecte, subliniind
    că, în privinţa numirii
    procurorilor de rang înalt, aşteaptă un aviz din partea Comisiei de la Veneţia,
    aceasta pentru a fi în acord cu recomandările MCV. Cu
    privire la Inspecţia Judiciară, ministrul justiţiei a spus că documentul
    legislativ elaborat de Guvern stabileşte organizarea acestei instituţii în mod
    autonom: Inspecţia Judiciară va
    fi reglementată ca o instituţie autonomă, separată, care să nu fie nici la CSM,
    nici la Ministerul Justiţiei, care să aibă independenţa funcţională de a-şi
    îndeplini funcţia constituţională.     Ministrul
    Toader a mai precizat că, în termen de 6 luni, trebuie adoptată o lege specială
    pentru această instituţie. Totodată, în privinţa răspunderii magistraţilor,
    ministrul Justiţiei a subliniat că judecătorii vor răspunde patrimonial pentru
    erorile săvârşite cu rea-credinţă.

    Din opoziţie, deputatul
    PNL Cătălin Predoiu, fost ministru al Justiţiei, susţine ca modificarea legilor
    justiţiei urmăreşte, de fapt, un singur lucru: Ce se doreşte de fapt prin modificarea aceasta propusă la legile
    justiţiei? Există un singur punct evident de interes şi acela este numirea
    procurorilor de rang înalt. Este un pretext să invoci Mecanismul de Cooperare
    şi Verificare pentru a scoate de fapt procedura de numire din matca în care e
    astăzi şi a o politiza, transferând-o fie la Ministerul Justiţiei, fie cine
    ştie unde se mai gândeşte PSD să o facă.

    Documentul legislativ va intra de
    săptămâna viitoare în dezbaterea comisiei parlamentare speciale pentru
    unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei. Între timp, însă, Instanţa supremă a cerut Parlamentului să trimită proiectul de modificare a Legilor înapoi la Ministerul Justiţiei, pentru că, se arată în motivare, documentul nu a beneficiat de transparenţă şi, mai important, a încălcat dispoziţiile legale care reglementează mecanismul de elaborare şi adoptare a actelor normative.