Tag: reformare

Proiect de reformare a legilor sistemului
de justiţie

Alăturată UE
în 2007, România a înregistrat în ultimii ani succese notabile în justiţie,
remarcate de Bruxelles, care supraveghează strict acest domeniu. Acum, Comisia
Europeană cere Guvernului de la Bucureşti mai multe detalii despre proiectul de
reformă semnificativă a sistemului de justiţie din România, făcut public,
miercuri, de ministrul de resort, Tudorel Toader, proiect care a generat
numeroase reacţii. Ireversibilitatea progreselor făcute de România în lupta
anti-corupţie în ultimii 10 ani este esenţială pentru Comisia Europeană, se
precizează într-o declaraţie a executivului comunitar. Proiectul de reformă,
vehement criticat de opoziţia de la Bucureşti, a fost catalogat de preşedintele
Klaus Iohannis, drept un atac împotriva statului de drept. Iniţiativa,
care vine la şase luni după o încercare a guvernului de centru-stânga de la
Bucureşti de a relaxa legile anticorupţie, prevede inclusiv reducerea
competenţelor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), care nu ar mai putea
investiga judecătorii. Schimbările sunt multiple, de la modul
în care sunt numiţi procurorii şefi şi până la înfiinţarea unei unităţi
speciale de urmărire a infracţiunilor comise de magistraţi. Dacă acest
amestec de măsuri este adoptat de guvern şi aprobat de Parlament, eforturile
României din ultimii mai bine de zece ani vor fi şterse, iar sistemul de
justiţie se va întoarce într-o perioadă în care era subordonat politicii” – a
venit reacţia promptă a şefului statului. Conform legilor în vigoare,
preşedintele numeşte procurori-şefi, la propunerea ministrului justiţiei şi
după acordul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM),
organismul care garantează independenţa justiţiei. Totodată, Toader a propus ca
ministrul justiţiei, care este numit politic, să preia controlul asupra
unităţii de inspecţie judiciară, de la CSM. Analişti şi magistraţi consideră că
acest lucru ar duce la imixtiunea politicii în sistemul de justiţie. În acelaşi
timp, Parchetul General consideră aceste propuneri drept un semnal de alarmă,
afirmând că procurorii nu au fost consultaţi.

Vizita preşedintelui Emmanuel Macron la Bucureşti

Într-un
discurs rostit la ambasada Franţei din Bucureşti, şi preşedintele francez
Emmanuel Macron a avertizat că, în forma actuală, propunerile de modificare a
legilor justiţiei nu sunt în acord cu promisiunile de continuare a luptei
anticorupţie. Liderul de la Paris a făcut, joi, prima sa vizită oficială în
România, unde, împreună cu omologul său, Klaus Iohannis, a convenit
aprofundarea parteneriatului strategic între cele două ţări. Au fost semnate o
serie de acorduri, inclusiv pentru producerea de sisteme de rachete tactice de
ultimă generaţie. Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat interesul
Bucureştiului pentru creşterea investiţiilor franceze şi de colaborare pentru
consolidarea proiectului european, dar a reamintit şi obiectvul României de
aderare la spaţiul Schengen. El a subliniat că România acţionează deja de facto
ca un stat responsabil al spaţiului Schengen, luând parte solidar la toate
eforturile de consolidare a frontierelor externe ale UE, şi a apreciat că
aderarea României va consolida securitatea comună şi va transmite un semnal
puternic în sprijinul construcţiei europene. La rândul său, Emmanuel Macron a
declarat: Suntem decişi să lucrăm împreună pe foaia de parcurs pentru
viitorul UE, pentru zona euro şi pentru toate demersurile care trebuie făcute
în viitor, pentru că ştim că sunteţi ferm hotărâţi să integraţi România într-o
Europă care merge înainte şi zona euro reprezintă în acest sens un element de
convergenţă. În cursul vizitei la Bucureşti, Emmanuel Macron a avut
discuţii şi cu premierul Mihai Tudose.

Bucureştiul şi situaţia din Afganistan

România a
salutat, alături de alţi aliaţi NATO, anunţul preşedintelui american Donald
Trump de intensificare a campaniei militareă împotriva insurgenţilor din
Afganistan. Liderul de la Casa Albă a exclus orice retragere a SUA din această
ţară, exprimându-şi convingerea că o retragere rapidă ar crea un vid de care ar
profita atât Al-Qaida, cât şi gruparea terioristă Stat Islamic. La Bucureşti,
ministrul apărării, Adrian Ţuţuianu, a precizat că şi România, care este al patrulea
contributor cu trupe din Alianţa Nord Atlantică, ar putea să-şi mărească
efectivele la misiunea ‘Resolute Support’. În această săptămână, militarii
Batalionului de Infanterie Protecţia Forţei Brave Hearts Focşani au preluat
misiunile româneşti în teatrul de operaţiuni din Afganistan, înlocuindu-i pe
cei din Batalionul 151 Lupii Negri din Iaşi, în cadrul misiunii NATO Resolute Support. Cei peste 600 de
soldaţi români se vor axa, în principal, pe securizarea bazei din Kandahar,
executând patrule alături de militarii din coaliţie, armata şi poliţia afgană.
Militarii români vor asigura şi securitatea
celui mai mare aeroport din sudul Afganistanului. Regiunea rămâne una cu
probleme în ceea ce priveşte securitatea. Cel mai recent incident în care a
fost rănit şi un militar român a avut loc cu două săptămâni în urmă. Potrivit
datelor Ministerului Apărării de la Bucureşti, 25 de militari români au murit
în timpul misiunilor din Afganistan, la care participă din 2001. Alţi peste 100
de militari români au fost răniţi până acum în acest teatru de operaţiuni.