Modificarea legilor justiţiei domină, din nou, dezbaterile publice de la Bucureşti.
Comisia
specială pentru modificarea legilor justiţiei din Parlamentul de la Bucureşti a
elaborat articolele referitoare la răspunderea magistraţilor. Potrivit acestora,
judecătorii şi procurorii răspund civil, disciplinar şi penal pentru
eventualele erori profesionale. A fost respins, în schimb, un amendament ce
stipula că magistraţii ar răspunde şi patrimonial pentru prejudiciile provocate.
Din opoziţie, deputatul liberal Cătălin Predoiu, a explicat: Noi
plecăm în această dezbatere fără preconcepţii, socotind că, într-adevăr,
trebuie să existe o răspundere adecvată pentru orice profesie, dar în acelaşi
timp ne explicăm preocuparea ca acest instrument să nu se transforme într-un
instrument de presiune asupra magistraţilor şi pentru această poziţie vom
elabora mai departe propunerile noastre, care sunt unele cu caracter de
principiu la nivelul acestei legi şi care să fie dezvoltate într-un instrument
legislativ separat.
În numele majorităţii PSD-ALDE, preşedintele
Comisiei juridice din Senat, social-democratul Robert Cazanciuc, a negat că
renunţarea la unele amendamente discutabile a fost provocată de comunicatul pe
această temă al Departamentului de Stat al Statelor Unite. Robert Cazanciuc: Noi nu am schimbat nimic din ceea ce am prezentat ca iniţiativă.
Discuţiile au fost extrem de tehnice, după cum aţi observat, desigur, au fost
şi declaraţii politice, dar argumentele au fost pro şi contra de natură
juridică, cum să facem ca anumite instituţii să aplice, nu să rămână ca literă
moartă în text. Despre asta a fost vorba, nu are legătură cu ceea ce a spus
Departamentul de Stat.
Diplomaţia americană îşi exprimase preocuparea faţă
de faptul că Parlamentul pregăteşte o legislaţie care ar afecta lupta împotriva
corupţiei şi ar putea slăbi independenţa judiciară în raport cu factorul
politic. Declaraţia a provocat iritare în rândurile Puterii şi jubilaţie în
Opoziţie.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a spus că Parlamentul nu poate
fi oprit să legifereze, iar liderii celor două partide de la guvernare,
social-democratul Liviu Dragnea şi liberal-democratul Călin Popescu-Tăriceanu, au
elaborat un comunicat comun, potrivit căruia dezbaterile, deciziile şi
voturile din Parlament se desfăşoară în numele suveranităţii poporului şi nu
pot face obiectul niciunei forme de presiune.
Preşedintele PNL, Ludovic
Orban, a salutat, în schimb, poziţia diplomaţiei americane şi a solicitat
majorităţii să renunţe la modificările aduse legilor justiţiei. La rândul său,
liderul USR, Dan Barna, a acuzat PSD că sacrifică statul de drept, făcând scut
în jurul lui Dragnea, deja condamnat la închisoare cu suspendare într-un dosar
penal şi cercetat în alte două.
Comentatorii notează că reacţia americană
survine după ce şi Comisia Europeană apreciase că ritmul global al reformelor în
justiţia română stagnează, iar provocările la adresa independenţei acesteia reprezintă
o serioasă sursă de îngrijorare.