Tag: reforme justitie

  • Tră reformă, ti dzuua ali Justiție

    Tră reformă, ti dzuua ali Justiție

    Avânda scupolu ta s’nsimneadză rolu şi simasia a putearillei giudicătoreşti, a partenerloru ali justiţie, a tutuloru oamiñiloru a nomlui cu scupolu ti anvărtuşearea-a statlui di dreptu, Dzuua ali Justiție fu apufusită tru România tru 1994 și easti sărbăturisită tru prota dumănică a meslui alunaru. “Himu tora un statu membru UE şi NATO, himu ligaţ di valorli a democraţiiloru anvărtuşiti europene şi himu tru praglu a unui proţes cabaia mari di alăxeri economiţi, suţiali şi politiţi”, să spuni tru un mesaju pitricutu, cu aestă furñie, di premierlu Florin Cîțu.



    “Tru aestu contextu, adăvgă el, reforma tru dumenea ali justiţie easti un proţes ţi lu ankisi di ma multu kiro coaliţia-a forţiloru proeuropene, cari cumăndusescu tora România. Nu va s’hibă lişoru. Ari nica mulţă cari voru ca justiţia s’armână nihăirlătică şi controlabilă. Ama, deadunu cu partenerlli a noştri instituţionali la nivelu european, himu acăţaţ tru un proţesu di vindicari ali justiţie di arăulu ţi ălli si adusi tru añilli di ma ninti”, cundilleadză premierlu.



    “Reforma-a sistemlui judiciar numata poati s’aşteaptă”, spuni și ministurlu di resortu, Stelian Ion, cari cundilleadză că, la Ministerlu ali Justiţie, cilăstăserli s’facu ti crişteari ritmolu a digitalizarillei tu instanţi, interconectarea-a instituţiilor cari au dumenii di lucru cari s’ndzimineadză, asiguripsearea-a hălăţlorur materiali şi loghistiţi ti buna disvărteari a lucurlui judiciaru, cum şi a coerenţăllei legislaţiillei tru domeniul ali justiţiei. Ministurlu zbură și ti obiectivili ali Românie la nivelul UE, dimi “degrevarea a instanţelor di giudicată, scutearea a MCV şi duţearea ma largu a lucărlui cu monitorizarea-a statlui di dreptu pritu mecanismul Rule of Law, modernizarea şi hăirlătica tu justiţia ditu România”.



    Tru mesajlu a lui, cumăndusearea a DNA spuni că tru multi locări ali societati aruşfetea ma largu easti prezentă, ti atea, curmarea a aliştei lăngoari lipseaşti s’armână un scupo cari s’nclleagă energhii, voli politică, resursi umani şi loghistică. A deapoa ca procurorii anticorupţie s-aibă hăirlătică tru lucurlu a loru, garanţiili di independenţă lipseaşti s’hibă tiñisiti şi năpoi anvărtuşiti.



    Prezidentulu a Consiliului Superior ali Magistratură (CSM), Mihai-Bogdan Mateescu, spuni, tru mesajlu pitricutu ti Dzuua ali Justiţiei, că easti ananghi di unitati tru cadurlu a sistemlui judiciaru. El luyurseaşti că justiţia ma largu va s’neagă tru lucru cu giudicători integri, echilibraţ, buni profesionişti, cu tiñie ti societate şi cu aprukearea cu nămuzi a tuturor vulnearabilităţloru interni, am ava s-aib4 hăirlăticu ti dealihea tru ună societate cari să-lli akicăsească loclu, rolu, importanţa reală, anaparti di sloganuri şi fără subiectivismu.



    Procurorul gheneralu a Parchetului di pi ningă Analta Curti di Casaţie şi Justiţie, Gabriela Scutea, pitricu, tu arada a llei, un mesaju tru cari spuni că ari argumenti vărtoasi, tru ligătura cu alanti autorităţ a statlui, că născănti direcţii di modernizari tru aestă dumeni caftă alăxearea a nomlui. Iara prezidentulu ali Analtă Curti di Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), Corina-Alina Corbu, lugurseaşti că Justiţia ari ananghi ma multu ca vărnăoară di echilibru și caftă a componentiloru ditu sistemlu judiciar s’părăstisească a societatillei obiectivili comuni, acă ari născănti inerenti divergenţi cari iesu tu videală tru născănti temi.



    Autoru:Corina Cristea


    Armânipsearea: Taşcu Lala





  • Despre reformă, de ziua Justiției

    Despre reformă, de ziua Justiției

    Având menirea de a marca rolul şi importanţa puterii judecătoreşti, ale partenerilor justiţiei, ale tuturor oamenilor legii în încercarea de consolidare a statului de drept, Ziua Justiției a fost instituită în România în 1994 și este sărbătorită în prima duminică a lunii iulie. “Suntem acum un stat membru UE şi NATO, suntem racordaţi la valorile democraţiilor consolidate europene şi suntem în pragul unui proces masiv de schimbări economice, sociale şi politice”, se arată într-un mesaj transmis, cu acest prilej, de premierul Florin Cîțu.



    “În acest context, adaugă el, reforma în domeniul justiţiei este un proces deja demarat de coaliţia forţelor proeuropene, care conduce acum România. Nu va fi uşor. Sunt încă mulţi care îşi doresc ca justiţia să rămână ineficientă şi controlabilă. Însă, alături de partenerii noştri instituţionali la nivel european, suntem angrenaţi într-un proces de vindecare a justiţiei de răul care i-a fost adus în anii care au trecut”, subliniază premierul.



    “Reforma sistemului judiciar nu mai poate aştepta”, spune și ministrul de resort, Stelian Ion, care a precizat că, la Ministerul Justiţiei, preocupările sunt în direcţia creşterii ritmului digitalizării instanţelor, interconectării instituţiilor care au domenii de activitate care se intersectează, asigurării mijloacelor materiale şi logistice pentru buna desfăşurare a activităţii judiciare, precum şi a coerenţei legislaţiei în domeniul justiţiei. Ministrul a vorbit și despre obiectivele României la nivelul UE, anume “degrevarea instanţelor de judecată, ridicarea MCV şi continuarea monitorizării statului de drept prin mecanismul Rule of Law, modernizarea şi eficientizarea justiţiei din România”.



    În mesajul său, conducerea DNA arată că în multe zone ale societăţii corupţia continuă să fie prezentă, de aceea, combaterea acestui flagel trebuie să rămână un scop care să coaguleze energii, voinţă politică, resurse umane şi logistică. Iar pentru ca procurorii anticorupţie să fie eficienţi în munca lor, garanţiile de independenţă trebuie păstrate şi reconsolidate.



    Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Mihai-Bogdan Mateescu, vorbeşte, în mesajul transmis de Ziua Justiţiei, de nevoia de unitate din cadrul sistemului judiciar. El apreciază că justiţia va continua cu judecători integri, echilibraţi, buni profesionişti, cu respect pentru societate şi cu asumarea onestă a tuturor vulnerabilităţilor interne, dar va progresa cu adevărat într-o societate care să îi înţeleagă locul, rolul, importanţa reală, dincolo de sloganuri şi fără subiectivism.



    Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Gabriela Scutea, a transmis, la rândul său, un mesaj în care arată că există argumente puternice, în relaţia cu celelalte autorităţi ale statului, că unele direcţii de modernizare în acest domeniu implică modificarea legii. Iar preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), Corina-Alina Corbu, consideră că Justiţia are nevoie mai mult ca oricând de echilibru și cere componentelor sistemului judiciar să prezinte societăţii obiectivele comune, în ciuda unor inerente divergenţe care apar pe anumite teme.