Radio România Internațional

Tag: refugiati Ucraina

  • Jill Biden, în Europa de Est

    Jill Biden, în Europa de Est

    Jill Biden , soția președintelui american Joe Biden, a făcut la sfarșitul săptămanii trecute o vizită în Europa de Est, pentru a-şi exprima sprijinul pentru refugiaţii ucraineni. Prima oprire a fost in Romania, la baza militara de la Mihail Kogalniceanu unde sunt militari americani si ai NATO. La București, după ce a participat la un briefing organizat de ambasada SUA pe tema eforturilor umanitare ale agenţiilor ONU, ONG-urilor şi Guvernului României, Jill Biden, care îşi păstrează postul de profesoară în SUA, a vizitat o şcoală publică care găzduieşte refugiaţi.



    I-a fost alături Carmen Iohannis, sotia președintelui roman Klaus Iohannis, profesoară la rândul ei. “Suntem cu voi”, a spus Jill Biden, după ce a ascultat poveştile sfâşietoare ale mamelor şi copiilor ucraineni care au fugit de invazia rusă în România. Soţia președintelui american a definit “formidabilă” demonstraţia de solidaritate şi s-a declarat “inspirată de românii care îi primesc pe toţi aceşti refugiaţi în casele lor, oferindu-le hrană, îmbrăcăminte, adăpost şi inimile lor”. Numai că “acesta este doar începutul”, a avertizat ea, subliniind că SUA şi aliaţii săi trebuie să facă mult mai mult pentru a ajuta Ucraina. La rândul său, Carmen Iohannis a afirmat că a ştiut mereu că poporul român este ospitalier, dar a amintit şi eforturile autorităţilor.



    O discuţie cu Jill Biden a avut şi consilierul de stat, Mădălina Turza, care i-a prezentat strategia pentru criza umanitară a refugiaţilor din Ucraina. România este acasă pentru sute de mii de copii, femei, persoane în vârstă care au fugit din calea războiului, iar efortul făcut de români în această perioadă va rămâne simbol al solidarităţii şi al înţelepciunii unei naţii care a deschis semenilor uşa spre pace şi libertate, a transmis, la rândul său, premierul Nicolae Ciucă.



    Vizita lui Jill Biden în Romania a avut loc loc la mai puţin de două luni după cea a vicepreşedintelui american, Kamala Harris. De la Bucuresti, Jill Biden a ajuns în estul Slovaciei, pentru a-i vizita pe militarii americani dislocaţi acolo, precum şi pe femeile şi copiii care au fugit de invazia rusă din Ucraina. Ea a vorbit cu familiile refugiaţilor, cu voluntarii şi cu angajaţii autorităţilor locale la un centru pentru refugiaţi din oraşul Kosice, unul dintre principalele puncte de tranzit pentru peste 400.000 de refugiaţi ucraineni care au trecut graniţa cu Slovacia, de la începutul invaziei ruse, pe 24 februarie.



    În cadrul unei vizite inopinate, din Slovacia, coloana de maşini în care se afla prima doamnă a Statelor Unite a traversat graniţa în Ucraina pentru scurt timp, intrând într-o zonă de război activă, într-o mișcare rară pentru soția unui președinte în exercițiu. Jill Biden s-a întâlnit cu prima doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska, într-o şcoală de langă graniţă. Ea a spus că vizita, ce a coincis cu Ziua Mamei, sărbătorită în cea mai mare parte a lumii, a avut scopul de a demonstra sprijinul pentru populaţia Ucrainei. Peste 5,8 milioane de oameni au fugit din această țară, după invazia rusă.






  • Jurnal Românesc – 31.03.2022

    Jurnal Românesc – 31.03.2022

    Propunerea legislativă a partidului Alianţei pentru Unirea Românilor privind accesul liber la exercitarea dreptului de vot al tuturor cetăţenilor români din străinătate, în baza oricărui act de identitate, a fost avizată negativ în comisia de specialitate a Camerei Deputaţilor. În acest context, AUR acuză Partidul Naţional Liberal, Partidul Social Democrat, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România şi Uniunea Salvaţi România că practică un discurs “demagogic” atunci când afirmă că îşi doresc înlesnirea dreptului la vot pentru românii din străinătate. Reprezentanţii AUR au declarat că propunerea crea premisele înfiinţării în străinătate a mai multor secţii de votare. Alianţa pentru Unirea Românilor face apel la partidele din arcul guvernamental şi la USR să îşi reconsidere atitudinea faţă de românii din străinătate şi să voteze în plenul Camerei Deputaţilor propunerea sa legislativă. Peste 265.000 de români din diaspora au votat în 2020 la alegerile pentru Parlamentul de la Bucureşti.



    Ministrul Economiei, Florin Spătaru, a vizitat pavilionul României la Expo 2020 Dubai, cu câteva zile înainte de închiderea evenimentului internaţional. Acesta a parcurs experienţa “New Nature” oferită de pavilionul României, de la zona “Concept & Manifest”, unde sunt prezentaţi digital cei patru ambasadori Constantin Brâncuşi, George Enescu, Grigore Antipa şi Nicholas Georgescu-Roegen, până la zona scenei, unde reprezentanţii Universităţii Transilvania din Braşov susţin concerte de jazz şi muzică clasică. Florin Spătaru a participat la atelierul “Muza adormită”, unde a interacţionat cu artistul Florin Cobuz şi cu echipa sa Nod Makerspace. El a apreciat activităţile creative realizate de către studenţii de la Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administrarea Afacerilor şi Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei. Prezenţa ministrului economiei la Pavilionul României a coincis cu participarea la “World Government Summit”, care a avut loc în cadrul Expoziţiei mondiale. Expo 2020 Dubai a început la 1 octombrie 2021 şi se încheie la 31 martie.



    Diaspora românească din Statele Unite ale Americii a donat peste 200.000 de dolari în cadrul campaniei umanitare pentru refugiaţii ucraineni care ajung în România, lansată de Ambasada ţării noastre la Washington împreună cu Romanian United Fund. “Reuşita campaniei umanitare reprezintă un exemplu al solidarităţii, într-o perioadă dificilă, tragică pentru cetăţenii ucraineni care fug din calea războiului”, a declarat ambasadorul Andrei Muraru. Diplomatul a arătat că fondurile strânse vor fi folosite pentru achiziţionarea de alimente, îmbrăcăminte, medicamente şi articole de igienă şi pentru a oferi adăpost, încălzire şi echipamente necesare, precum şi sprijin psihologic, educaţional şi de azil refugiaţilor ucraineni. Reprezentanţa diplomatică precizează că 100.000 de dolari au ajuns, deja, la trei organizaţii non-profit din România: Crucea Roşie, Salvaţi Copiii şi World Vision Romania. Cealaltă jumătate urmează să fie distribuită unor organizaţii mai mici care activează în plan local la graniţa cu Ucraina, care se implică activ în criza refugiaţilor şi care au demonstrat un angajament semnificativ faţă de eforturile de ajutorare. Campania se strângere de fonduri a fost iniţiată imediat după declanşarea invaziei ruse în Ucraina şi a fost sprijinită de Federaţia Organizaţiilor Româno-Americane, de Consulatul General al României la Chicago, Institutul Cultural Român de la New York, de comunitatea RePatriot, precum şi de organizaţii şi persoane private, atât români, cât şi americani.



    Expoziţia de artă “Mesmerizing”, semnată de Elvira Selischi, a fost deschisă la Galeria Institutului Cultural Român de la Viena. Manifestarea prezintă tablouri realizate cu tehnici mixte, în perioada 2017-2022, şi, în premieră, un proiect sculptural 3D, intitulat “The Forest”, dezvoltat recent de creatoare. Elvira Selischi a obţinut masterul în arhitectură la Paris, în 2002, iar în 2006 a absolvit cursurile de grafică digitală și multimedia în cadrul Școlii de Arte Plastice din capitala Franţei. În 2015 a obţinut doctoratul în arhitectură. Din septembrie 2007 până în martie 2016 a predat la Universitatea de Arhitectură și Urbanism “lon Mincu” din București. În aprilie 2016, a ajuns în Noua Zeelandă unde a fost protagonista a trei expoziții. În prezent, locuiește și lucrează la Viena. Expoziţia “Mesmerizing” poate fi vizitată la sediul Institutului Cultural Român din Viena până pe 6 mai.






  • Aplicația Apel 112, disponibilă în șase limbi, inclusiv ucraineană

    Aplicația Apel 112, disponibilă în șase limbi, inclusiv ucraineană


    Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) anunță că a adăugat noi traduceri în aplicația Apel 112, iar în prezent aceasta poate fi folosită atât în limba română, cât și în limbile engleză, franceză, germană, maghiară și ucraineană. STS arată că pentru a beneficia de noile funcționalități este necesară actualizarea aplicației la ultima versiune, din Google Play sau App Store, informează Agerpres.



    De asemenea, în urma demersurilor întreprinse de STS pe lângă operatorii de telefonie mobilă, în mesajul privind serviciul de roaming pe care cetățenii îl primesc odată cu intrarea pe teritoriul României, a fost introdusă şi informația referitoare la posibilitatea folosirii, în caz de urgență, a aplicației mobile Apel 112 în cele șase limbi.



    Pentru selectarea uneia din cele șase limbi, sunt necesari următorii pași: 1. accesarea meniului Setări şi selectarea funcției Limbă; 2. alegerea limbii dorite pentru afișarea informațiilor de navigare. Ulterior, meniul se va configura automat. STS reamintește că aplicația Apel 112 permite transmiterea către sistemul informatic al Serviciului de urgență 112 a informațiilor de localizare în format AML (Advanced Mobile Location) ale dispozitivului de pe care este inițiat apelul de urgență. Aplicația folosește conexiunea de date și serviciul de localizare ale telefonului mobil (GPS), doar pe timpul apelului de urgență.



    Totodată, operatorii STS ai Serviciului de urgență 112 preiau și procesează apelurile cetățenilor în mai multe limbi de circulație internațională și în limbile minorităților naționale. Până în prezent, aplicația Apel 112 care poate salva viața într-o situație critică a fost descărcată de peste 600.000 de ori din magazinele Google Play şi App Store.



  • Jurnal românesc – 18.03.2022

    Jurnal românesc – 18.03.2022

    Susținerea refugiaților și a comunităților de români din Ucraina a reprezentat principala temă de discuție a întâlnirii dintre reprezentanții Departamentului pentru Românii de Pretutindeni şi delegația Comisiei de administrație publică din Parlamentul Republicii Moldova. La întrevedere au participat, printre alţii, şeful Departamentului Gheorghe Cârciu şi ambasadorul Republicii Moldova la București, Victor Chirilă. Secretarul de stat al DRP a prezentat principalele proiecte dedicate românilor din afara granițelor și a reiterat deschiderea pentru întărirea relației de cooperare cu autoritățile din Republica Moldova. “În aceste vremuri de grea încercare, trebuie să ne păstrăm credința și speranța că indiferent de țara în care trăim, noi, românii, rămânem uniți în acordarea de ajutor celor aflați în nevoie”, a spus acesta. Aproape 650.000 de persoane din Republica Moldova au cetăţenie română din cei circa 2,7 milioane de locuitori ai statului vecin. De la începutul invaziei ruseşti în Ucraina, peste 300.000 de oameni şi-au găsit refugiu în stânga Prutului.



    O propunere legislativă privind acordarea cetăţeniei române pentru etnicii români din provinciile istorice ale României a fost depusă la Parlament. Iniţiatorii proiectului, deputaţii liberali Robert Sighiartău şi Adrian Cozma, au declarat că modificarea Legii cetăţeniei române nr.21/1991 vizează integrarea mai facilă a celor care lucrează şi vor să lucreze pe teritoriul României dar cuprinde şi alte propuneri de înlesnire a obţinerii cetăţeniei române, inclusiv pentru cei care au fugit din ţară în perioada comunistă şi cărora le-a fost retrasă cetăţenia prin decretul lui Nicolae Ceauşescu. “În urmă cu 2 săptămâni am vizitat în Ucraina comunitățile românești și a fost una dintre nemulțumirile românilor de acolo, faptul că nu au reușit să-și redobândească cetățenia romană”, a precizat Sighiartău. Aproximativ 410.000 de etnici români trăiesc în Ucraina în regiunile Transcarpatia, Cernăuţi şi Odesa. De asemenea, circa 300.000 de etnici români trăiesc în Serbia, în Valea Timocului.



    Filmul de animație “Călătoria fantastică a Maronei”, în regia Ancăi Damian, reprezintă România la a 7-a ediție a Festivalului Filmului Francofon din Spania, care se desfăşoară cu prilejul Zilei Internaționale a Francofoniei, marcată la 20 martie. Proiecția va avea loc la 20 martie, în sala Azcona a Cinematecii din Madrid, în cadrul programului matinal oferit copiilor. Pelicula va fi prezentată în versiunea originală, cu dublaj în limba spaniolă. “Călătoria fantastică a Maronei” a câștigat mențiunea specială a juriului la Festivalul European de Film Fantastic de la Strasbourg, în 2019, a fost nominalizată la premiile Academiei Europene de Film, în categoria lungmetraje de animaţie, şi a ajuns chiar pe lista lungă a propunerilor pentru premiile Oscar 2020.



    Lungmetrajul “Câmp de maci”, regizat de Eugen Jebeleanu, participă, în perioada 19-26 martie, la Festivalul Filmului Mondial de la Paris. Organizat de Forumul Institutelor Culturale Străine, evenimentul, a cărui temă este “Film premiat”, reuneşte pelicule din 15 ţări. Producţia românească va fi proiectată la 24 martie și va fi urmată de filmul germano-român “Tonni Erdmann”, regizat de Maren Ade. “Câmp de maci” a fost prezentat în premieră mondială în Estonia, la a 24-a ediție a Festivalului Internațional Tallinn Black Nights. Lungmetrajul are în palmares șase premii internaționale, două dintre acestea fiind acordate pentru cea mai bună interpretare actorului Conrad Mericoffer. În România, filmul a fost prezentat în premieră la Festivalul Internaţional de Film Transilvania, unde a fost recompensat cu Premiul pentru Cea mai bună regie și Premiul Publicului.



    Premiera mondială a “Concertului pentru flaut alto”, compus de Kalevi Aho, în interpretarea flautistului Matei Ioachimescu, alături de Filarmonica Națională a Macedoniei de Nord, sub bagheta dirijorului Gabriel Bebeșelea, a avut loc la 17 martie la Skopje. În cadrul evenimentului a fost interpretat și “Concertul de flaut” al Doinei Rotaru, autoare a peste 25 de lucrări simfonice şi a peste 100 de lucrări camerale, instrumentale şi corale. Spectacolul a fost deschis de lucrarea “Cantus în memoria lui Benjamin Britten”, a compozitorului estonian Arvo Pärt, dedicată victimelor războiului din Ucraina. Evenimentul a avut loc în contextul Zilei Internaționale a Francofoniei şi a fost organizat în parteneriat cu Ambasada României la Skopje și Institutul Cultural Român.






  • Ajutor pentru refugiați

    Ajutor pentru refugiați

    În cele trei săptămâni scurse de la izbucnirea războiului din Ucraina vecină, România a primit peste o jumătate de milion de refugiaţi ucraineni, iar exodul continuă. Circa 80.000 dintre aceștia au rămas pe teritoriul naţional, dintre care 32.000 sunt minori. Verificările la punctele de trecere a frontierei decurg fără probleme, iar autorităţile române nu refuză nici măcar accesul bărbaţilor ucraineni vizaţi de prevederile Legii marţiale instituite la ei în ţară ca urmare a invaziei armatei ruse, a explicat ministrul de Interne, Lucian Bode:



    “Pentru noi, prioritatea zero este aceea de a asigura asistenţă umanitară pentru cei care au fugit din calea războiului. Evident că structurile Ministerului de Interne ştiu câţi bărbaţi, câte femei, câţi copii. În condiţiile în care la frontieră se prezintă cu documente de călătorie valabile, statul român, poliţia de frontieră nu poate interzice intrarea pe teritoriul României, chiar dacă sunt bărbaţi peste 18 ani şi se supun legii marţiale. Ştiţi foarte bine că există şi excepţii, cei care au trei copii minori, cei care prezintă documente medicale, dar acest lucru de verificare este 100% responsabilitatea statului ucrainean. Responsabilitatea noastră este ca pe teritoriul României să nu intre niciun cetăţean neverificat.”



    Prin punctele de trecere a frontierei continuă să treacă un mare număr de refugiați, care, ajunși în România beneficiază de tot sprijinul necesar — hrană, cazare, asistență medicală, transport, acces la educație pentru copii sau posibilități de angajare pentru cei care solicită acest lucru. O linie telefonică a fost pusă la dispoziţia refugiaţilor ucraineni pentru a le uşura comunicarea cu cadre medicale în limba lor. Asociaţia “Zi de bine” a făcut posibil acest lucru în parteneriat cu o companie ce furnizează servicii de telemedicină.



    Iar pentru gestionarea mai eficientă a fluxurilor de refugiaţi, linia feroviară Zorleni – Fălciu – Frontiera cu Republica Moldova se redeschide, a anunţat ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu. Închisă din 2015, aceasta traversează râul Prut şi asigură legătura directă cu Staţia CF Cantemir, punct feroviar de frontieră al Republicii Moldova. “Continuăm astfel eforturile concrete pentru sprijinirea persoanelor refugiate din Ucraina, care sosesc în România prin frontiera cu Republica Moldova”, spune Sorin Grindeanu. Ministrul a mai precizat că se iau în mod constant toate măsurile necesare pentru asigurarea unor coridoare de tranzit care să asigure legături eficiente cu alte oraşe importante din România dar şi cu Punctele de Trecere a Frontierei cu ţările vecine.






  • MAI: Peste 3.500 de cetăţeni ucraineni au solicitat azil în România

    MAI: Peste 3.500 de cetăţeni ucraineni au solicitat azil în România

    Un număr de 3.520 de cetăţeni ucraineni au solicitat azil în România de la începerea conflictului din Ucraina şi până în prezent, a informat, miercuri, Ministerul Afacerilor Interne.



    În prezent, gradul de ocupare a centrelor de cazare ale Inspectoratului General pentru Imigrări este de 73,2%, se arată într-un comunicat al MAI.



    Conform MAI, în ultimele 24 de ore, 28.888 de cetăţeni ucraineni au intrat în ţară, iar 25.506 au părăsit teritoriul României.

  • Circa 3.300 de cetățeni ucrainieni au solicitat azil în România

    Circa 3.300 de cetățeni ucrainieni au solicitat azil în România

    Numărul cetăţenilor ucraineni care au solicitat azil în România a ajuns la aproape 3.300. Alţi aproximativ 34.000 de refugiaţi ucraineni au intrat în ţară în ultimele 24 de ore, iar peste 26.600 au plecat mai departe, spre alte state, conform Ministerului Afacerilor Interne. În aceasta săptămână, Guvernul de la București va trimite la Bruxelles datele oficiale privind cheltuielile pe care le-a făcut până acum cu refugiaţii care au venit în ţară.



    Banii, putin peste 50 de milioane de lei, vor fi decontaţi din fondurile disponibile la nivel european pentru gestionarea acestei probleme. Între timp, la Suceava a început realizarea Centrului Logistic de Ajutor Umanitar pentru Ucraina care va permite colectarea şi transportul donaţiilor internaţionale spre zonele cele mai afectate de războiul din țara vecină. Potrivit Poliției de Frontieră, de la declanșarea războiului, peste 260 de mii de ucraineni au intrat in România.

  • Premierul Ciucă a anunțat noi măsuri în sprijinul refugiaților din Ucraina

    Premierul Ciucă a anunțat noi măsuri în sprijinul refugiaților din Ucraina

    Prim-ministrul României, Nicolae Ciucă, a anunțat acordarea de noi sume din partea autorităților de la București pentru gestionarea crizei refugiaților sosiți din Ucraina.


    Am stabilit ca pentru cei care vor fi cazați în spațiile instituțiilor statului, costul să fie 50 lei/ persoană. Pentru cei din alte spații decât cele ale autoritățile, costul este de 100 lei/persoană. În total, suma pe care am evaluat-o la nivelul Guvernului în primă fază este de 208 milioane”, a declarat premierul după o nouă şedinţa task-force pentru gestionarea situaţiei generate de agresiunea militară rusă din Ucraina, organizată la Palatul Victoria.



    Până în prezent, România a cheltuit 51 milioane de lei pentru refugiații sosiți în țară, iar guvernul va înainta săptămâna viitoare documentele necesare pentru decontarea cheltuielilor de către Bruxelles.



    Premierul României a mai anunțat coordonarea activităților cu Republica Moldova, pentru crearea unui culoar verde pentru tranzitul ucrainenilor, punând la dispoziție mijloace de transport și amplificând mijloace și personal necesar. De asemenea, va fi înființat un pentru un hub umanitar în România ce va fi organizat la Suceava, cu sprijinul Departamentului pentru Situații de Urgență. Decizia a fost luată în urma dialogului cu președintele Klaus Iohannis și cu șefa Comisie Europene, Ursula von der Leyen, aflată zilele trecute în țara noastră pentru discuții cu autoritățile române legate situația refugiaților din Ucraina.



    Șeful executivului le-a mulțumit românilor “pentru modul în care au înțeles să își facă datoria față de cetățenii îngroziți și năpăstuiți de consecințele războiului generat de invazia armatei ruse în Ucraina”.