Radio România Internațional

Tag: Regatul Unit

  • Doi ani de război în Ucraina

    Doi ani de război în Ucraina

    Pe 24 februarie 2022, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a anunţat declanşarea a ceea ce a numit “operaţiunea militară specială” împotriva Ucrainei, care a căpătat, în scurt timp, prin amploare şi consecinţe, dimensiunile unui război. Agresiunea a fost condamnată ferm de statele şi organizaţiile lumii libere, iar NATO şi Uniunea Europeană au deschis un front larg de ajutor economic, militar, logistic, umanitar pentru ţara invadată.

    Contrar celor mai sumbre predicţii, care vorbeau de o capitulare rapidă, poporul, armata ucraineană au rezistat, graţie voinţei şi mai ales sprijinului occidental care s-a dovedit vital. Mai mult, vara trecută, o contraofensivă militară ce înregistra la debut câteva succese notabile, răsturna predicţiile iniţiale şi privilegia scenariul unei victorii ucrainene.

    Lucrurile nu au evoluat, însă, aşa cum şi-au dorit Kievul şi aliaţii săi, iar la doi ani de la începutul războiului, situaţia pe teren e complicată. Principala explicaţie rezidă în ritmul încetinit al ajutoarelor miltare livrate Ucrainei, în special de principalul furnizor, Statele Unite. Ucraina, a recunoscut preşedintele Volodimir Zelenski, se află într-o poziţie extrem de dificilă pe front. Armata ucraineană se confruntă cu multiple atacuri ruseşti şi suferă de pe pe urma lipsei de muniţii şi a îngheţării ajutorului american.

    Washingtonul vine, acum, cu noi sancţiuni împotriva Rusiei, ce vizează peste 500 de entităţi legate de susţinătorii săi şi maşina sa de război, după cum preciza Departamentul Apărării. Potrivit acestuia, va fi cea mai mare tranşă de sancţiuni de la începutul invadării Ucrainei de către Putin. Ele vor fi un răspuns la moartea opozantului rus Aleksei Navalnîi, dar vor marca şi doi ani de când a început agresiunea rusă.

    Şi Regatul Unit a anunţat sancţiuni suplimentare împotriva Moscovei, ce vizează peste 50 de personalităţi şi companii, în special în sectoare ce permit armatei ruse să se aprovizioneze cu muniţie, rachete şi explozibili, precum şi surse cheie de venit pentru Rusia, cum ar fi comerţul cu metale, diamante şi resurse energetice. Londra a anunţat, de asemenea, noi livrări de rachete către Kiev.

    Şi ambasadorii UE au aprobat recent al treisprezecea pachet de sancţiuni.

    Luni, la Paris, preşedintele francez, Emmanuel Macron, organizează o întâlnire la nivel înalt, pentru a studia mijloacele de consolidare a cooperării partenerilor în sprijinul Ucrainei.

    La Bucureşti, ambasadorul Igor Prohopciuc a declarat că Ucraina şi aliaţii săi trebuie să rămână uniţi, iar Kievul are un singur obiectiv: să câştige războiul declanşat de Rusia. El a acuzat Moscova de violarea flagrantă a Dreptului internaţional, de distrugere a oraşelor ucrainene şi de numeroase victime în rândul civililor. Diplomatul a salutat decizia luată de liderii Uniunii Europene, la 1 februarie, când au aprobat un pachet de asistenţă financiară de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina, şi a mulţumit României pentru sprijinul politic, militar şi financiar.

  • Pasagerii care călătoresc în Regatul Unit trebuie să prezinte un paşaport

    Pasagerii care călătoresc în Regatul Unit trebuie să prezinte un paşaport

    Începând din octombrie, pasagerii ce călătoresc în Regatul Unit trebuie să prezinte un paşaport , a anunţat, joi, compania aeriană Wizz Air. ‘Până în 2025, singurii pasageri exceptaţi de la regulă sunt cetăţenii UE care au permis de reşedinţă temporară sau statutul de rezident permanent în Marea Britanie’, se menţionează în comunicat.

    Pasagerii care la intrarea în țară prezintă o carte de identitate vor fi refuzaţi la graniţă şi vor fi consideraţi ‘pasageri inadmisibili’ (INAD – pasageri cărora le este interzisă intrarea). Astfel, Compania aeriană nu va accepta la bordul avioanelor sale pasageri care vor să intre în Regatul Unit cu o carte de identitate și își sfătuieşte pasagerii să pregătească paşapoarte valide în cursul acestei luni.

    Wizz Air încurajează pasagerii să verifice constant sursele oficiale pentru a găsi informaţii suplimentare şi pentru a confirma îndeplinirea tuturor condiţiilor de călătorie sau schimbările de ultim moment.

  • Jurnal Românesc – 20.05.2021

    Jurnal Românesc – 20.05.2021

    Liderii statelor membre ale Uniunii Europene urmează să adopte, la
    summitul din 24-25 mai, un document prin care vor solicita guvernului Marii
    Britanii să respecte drepturile cetăţenilor europeni. Consiliul European
    îi cere Regatului Unit să respecte principiul nediscriminării în rândul
    statelor membre şi drepturile cetăţenilor UE, se arată în proiectul de
    declaraţie comună, care va fi supus votului în contextul în care presa
    europeană a relatat recent că cetăţeni din statele blocului comunitar au fost
    plasaţi în detenţie, timp de mai multe zile, ca urmare a încetării liberei
    circulaţii după ieşirea Regatului Unit din UE. Potrivit politico.eu, cel puţin
    30 de cetăţeni din Germania, Grecia, Italia, Spania şi România au fost arestaţi
    în aeroporturi şi deţinuţi în centre de primire a migranţilor după ce fuseseră
    identificaţi de autorităţile de frontieră britanice ca având intenţia de a
    lucra în această ţară fără a deţine o viză de muncă. Europarlamentarul român
    Dacian Cioloş, alături de alţi membri ai grupului său politic Renew Europe, au
    trimis, săptămâna trecută, o scrisoare Comisiei Europene în care apreciază că
    măsurile de plasare în detenţie sunt în mod clar disproporţionate
    şi reprezintă impedimente grave pentru relaţiile dintre Bruxelles
    şi Londra.




    Departamentul pentru Românii de Pretutindeni le solicită
    partenerilor europeni măsuri sporite de siguranţă în contextul în
    care un şofer român de TIR a fost ucis într-o benzinărie din Franţa, unde
    oprise pentru a alimenta vehiculul cu combustibil. Potrivit presei din Hexagon,
    românul, care transporta marfă din Marea Britanie în Spania, a fost surprins de
    doi hoţi care încercau să deschidă camionul şi înjunghiat mortal. La
    nivel european există alerte şi mesaje de atenţionare cu privire la astfel de
    pericole, care ar trebui să ducă spre o protejare efectivă a şoferilor de tir.
    Insistăm asupra aspectului că această faptă nu s-a petrecut într-o parcare
    specială pentru camioane, ci într-o benzinărie, transmite DRP. Instituţia
    precizează că discriminarea pe criterii de naţionalitate este exclusă în
    condiţiile în care vehiculul era înmatriculat în Spania şi nu avea niciun
    însemn al României. Şoferul era rezident în Spania şi angajat al unei firme de
    transport spaniole. Trupul acestuia va fi repatriat de companie după încheiarea
    anchetei.




    Ambasada României la Chişinău transmite că Bucureştiul a aprobat o
    nouă clasificare a statelor cu risc epidemiologic, în care Republica Moldova
    figurează încadrată în zona verde. În acest context, cetăţenii
    români pot intra în România fără a efectua carantina dacă nu s-au aflat cu 14
    zile anterior prezentării la frontieră într-una sau mai multe state din
    zona galbenă sau zona roșie. În ceea ce-i priveşte pe
    cetățenii străini care se află în stânga Prutului, încadrarea Republicii
    Moldova în zona verde nu modifică condițiile de intrare în România,
    ei trebuind să se supună prevederilor Hotărârii de Guvern numărul 531 din 10
    mai. Tranzitul teritoriului românesc se poate face de către toate persoanele
    care nu prezintă simptomatologie specifică infecției SARS-CoV2, câtă vreme pot
    face dovada că scopul călătoriei este unul justificat și esențial, iar durata
    prezenţei în România nu depăşeşte 24 de ore. Oamenii care sosesc din țări
    aflate în zona galbenă sau zona roșie trebuie să
    petreacă 14 zile în carantină. Printre cei exceptaţi sunt oamenii care au fost
    vaccinaţi complet, cu cel puţin 10 zile anterior sosirii, persoanele care
    prezintă rezultatul negativ al unui test PCR, efectuat cu cel mult 72 de ore
    înaintea călătoriei, transportatorii de marfă, lucrătorii transfrontalieri şi
    elevii şi studenţii care fac naveta zilnic.




    Vernisajul expoziției Fading Borders, cu care România
    participă la a 17-a ediție a Bienalei de Arhitectură de la Veneția, va avea loc
    pe 21 mai, la Pavilionul României din Giardini della Biennale. Autorii
    proiectului Irina Meliță, Ștefan Simion, Ștefania Hîrleață, Cristian Andrei
    Bădescu și Radu Tîrcă, abordează tema migrației a peste 3,4 milioane de români,
    aproximativ 17% din populaţie, după aderarea ţării noastre la Uniunea
    Europeană, în 2007, exod fără precedent în Europa pe timp de pace. Proiectul
    documentează această realitate în două ipostaze fundamentale: Plecat -
    fenomenul complex de conviețuire a emigranților români în cadrul diferitelor
    comunități locale din Europa, și Shrinking Cities – locurile abandonate ale
    mediului construit de acasă. Bienala de la Veneţia se desfăşoară în perioada 22
    mai – 21 noiembrie, are drept temă Cum vom convieţui şi este
    curatoriată de arhitectul libanez Hashim Sarkis. Această ediţie are loc după o
    pauza de un an, cauzată de restricţiile impuse în 2020 ca urmare a pandemiei de
    coronavirus.


  • Angel Tîlvăr: Trebuie continuat dialogul pe tema vizei de muncă pentru Regatul Unit

    Angel Tîlvăr: Trebuie continuat dialogul pe tema vizei de muncă pentru Regatul Unit

    ‘Trebuie continuat dialogul pe tema vizei de muncă în aşa fel încât toţi cetăţenii UE să fie trataţi egal de către autorităţile Regatului Unit!, afirmă Angel Tîlvăr, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Senatul României.

    Începând cu 1 ianuarie 2021, cetăţenii români, dar şi cei din Bulgaria, Lituania şi Slovenia, nu vor avea reducere la taxa de viză pentru muncă, aşa cum se va întâmpla în cazul solicitanţilor de viză din 22 de state membre ale UE, la care se adaugă cei din Islanda, Norvegia, Turcia şi Macedonia de Nord.

    Ţinând seama de faptul că de la 1 ianuarie 2021 Regatul Unit nu mai aplică principiul liberei circulaţii (nemaifiind stat membru UE) au fost instituite criterii speciale, dar şi taxe specifice, care să ducă la obţinerea unei vize care să permită studiul sau munca în Regatul Unit.

    Asta nu înseamnă că ţara noastră nu trebuie să continue dialogul bilateral care să ducă la apărarea intereselor românilor. Este de menţionat faptul că cetăţenii europeni (inclusiv românii) care sunt acoperiţi de sistemul de acordare a dreptului de şedere pe teritoriul Marii Britanii (EU Settelment Scheme-EUSS), îşi vor păstra, în continuare, în mare măsură drepturile existente, inclusiv accesul pe piaţa muncii, la educaţie şi asistenţă medicală, beneficii precum locuinţă socială şi asistenţa persoanelor fără adăpost.

    Până la 30 septembrie 2020 au fost primite 670.600 solicitări de înscriere în EUSS din partea cetăţenilor români. Deşi România este parte la Carta Socială Europeană Revizuită din 1966, nu este parte la Carta Socială Europeană din 1961, în timp ce Regatul Unit nu este parte la varianta revizuită, motiv pentru care nu aplică măsura reducerii taxei cu 55 lire, pentru cetăţenii români, lucru care, cred eu, trebuie corectat.

    În 25 ianuarie 2021, în marja videoconferinţei Comisiilor pentru Afaceri Europene din statele membre ale UE cu domnul Michel Barnier, fost negociator-şef al UE cu Regatul Unit, actual consilier al preşedintelui Comisiei Europene în materie de BREXIT, i-am solicitat acestuia să pledeze cauza românilor în ceea ce priveşte condiţiile de viză pe care trebuie să le îndeplinească pentru a lucra în Marea Britanie, ţinând seama şi de faptul că românii reprezintă a doua comunitate, ca număr, după cea a polonezilor.,

    Angel Tîlvăr–Președintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Senatul României

  • Jurnal românesc – 29.06.2020

    Jurnal românesc – 29.06.2020

    Ambasadorul României în Spania, Gabriela Dancău, a declarat la Radio
    France International că numărul lucrătorilor români care se află în șomaj a
    crescut cu 6.500 față de luna precedentă şi că acest lucru se reflectă și în
    numărul de cetățeni români cotizanți la sistemul spaniol de securitate socială.
    Sunt cu 12.000 mai puțini decât în luna anterioară. Cu toate acestea
    numărul afiliaților români la sistemul de securitate spaniol rămâne cel mai
    mare din numărul de cotizanți străini din Spania,     a spus diplomatul.

    Gabriela
    Dancău a indicat că cei mai mulţi dintre conaţionalii cu contracte de muncă
    legale au beneficiat în această perioadă de şomaj tehnic şi că le este garantat
    dreptul de muncă pentru cel puţin şase luni de la reluarea activităţii. Aceasta
    a precizat că, în acelaşi timp, peste 3.000 de români au revenit în ţară din
    Spania cu 19 curse aeriene speciale operate la iniţiativa statului român.

    Ambasadorul spune că s-au întors, în principal, turişti blocaţi în Spania, studenţi
    ERASMUS ale căror stagii se apropiau de final, lucrători cu contracte temporare
    care au expirat şi persoane care se aflau în vizită la rude şi care şi-au
    extins forţat şederea după închiderea graniţelor. Gabriela Dancău a mai anunţat
    că a fost lansat un ghid în limba română dedicat lucrătorilor români din
    Spania. Acesta poate fi consultat site-ul reprezentanţei diplomatice a ţării
    noastre la Madrid, pe pagina de Facebook şi pe site-urile patronatelor şi
    sindicatelor spaniole.




    Avocatul Poporului transmite că s-a sesizat din oficiu după
    informaţiile apărute în presă referitoare la 535 de muncitori români
    accidentaţi sau decedaţi în pădurile din Austria în perioada 2015-2019.
    Instituţia a solicitat ministerelor Muncii şi Afacerilor Externe de la
    Bucureşti verificarea operatorilor economici care au intermediat şi plasat
    românii la lucru în Austria, verificarea respectării legislaţiei din ambele
    ţări în cazul contractelor românilor aflaţi la muncă în acest stat şi punerea
    la dispoziţia MAE a datelor transmise de agenţii de plasare şi centralizate de
    Inspecţia Muncii în vederea facilitării acordării de asistenţă şi protecţie
    consulară. Nu în ultimul sând,

    Avocatul Poporului cere colaborarea cu
    Ministerul Muncii din Austria în sensul examinării situaţiei românilor aflaţi
    la lucru şi a sprijinului acordat conaţionalilor care au suferit accidente de
    muncă în obţinerea unui ajutor financiar de la angajatorul străin. Avocatul
    Poporului menţionează că demersuri similare au fost întreprinse şi pe lângă
    Ombudsmanul Austriac. Potrivit publicaţiei Libertatea, 7.766 de muncitori,
    printre care austrieci, români şi sloveni, lucrau anul trecut în silvicultură
    și exploatare forestieră în Austria. Printre cei care au suferit accidente de
    muncă în 2019 se află 125 de români. Jurnaliştii scriu că, în 2018 și 2019, 12
    oameni şi-au pierdut viaţa în pădurile din Austria, 9 dintre aceştia fiind
    români.




    Consulatul General al României la Manchester și-a reluat activitatea
    cu publicul la ghișeu, exclusiv pe bază de programare, anunţă Ambasada României
    în Marea Britanie    . În primă fază, se pot programa doar persoanele ale căror
    programări au fost anulate începând cu data de 23 martie. Acestea vor fi
    informate prin email sau telefonic de către Consulat cu privire la
    posibilitatea obținerii unei noi programări. Reprezentanţii Consulatului vor
    re-valida cererile anulate anterior și vor pune la dispoziția cetățenilor
    datele disponibile pentru noile programări.

    Procesul de re-validare se va efectua
    cronologic. Românii din Regatul Unit care se confruntă cu o situaţie de urgenţă
    au la dispoziţie email-ul manchester.consul@mae.ro. La această adresă pot
    trimite documentele justificative ale urgenței şi vor fi contactați ulterior în
    vederea programării. Secția Consulară din Manchester informează că, din cauza
    riscului de infectare cu SARS-CoV2, au fost dispuse măsuri sanitare de
    protecţie. În acest sens,
    românii sunt rugaţi să se prezinte la sediu cu maximum 5 minute înainte de ora
    stabilită, deoarece nu li se va permite intrarea în Consulat înainte de
    aceasta.

    Totodată, accesul se va face în funcție de capacitatea maximă de
    procesare a cererilor, pentru a se evita aglomerația. În sediu este obligatorie
    utilizarea măștilor, a mănușilor de protecție şi respectarea, în permanență, a
    distanței de siguranță de cel puțin 2 metri între persoane. Ambasada României
    în Marea Britanie avertizează că cei care se prezintă mai târziu de ora
    stabilită sau nu dețin toate documentele necesare vor pierde programarea.




    77 de cetăţeni români au fost repatriaţi în
    weekend din Olanda cu o cursă aeriană specială operată de compania Tarom,
    transmite Ministerul Afacerilor Externe    . Printre cei care au revenit în ţară se
    găsesc cetăţeni români care se aflau în imposibilitatea de a-şi prelungi
    şederea pe teritoriul Regatului, un caz medical, precum şi doi cetăţeni
    americani, un italian, un olandez şi un britanic, rezidenţi în România.
    Demersul face parte din seria de acţiuni comune întreprinse de autorităţile de
    la Bucureşti prin care românilor afectaţi de restrângerea traficului aerian, ca
    urmare a pandemiei de COVID-19, le este facilitată revenirea în ţară.

  • COVID-19: Mai multe ambasade ale României anunţă modificări de program

    COVID-19: Mai multe ambasade ale României anunţă modificări de program

    Mai multe ambasade ale României au anunţat că își vor suspenda activitatea cu publicul pe o perioadă nedeterminată ca urmare a măsurilor adoptate de către autorităţile locale în contextul epidemiei de COVID-19, în scopul protejării cetăţenilor români. Informații despre măsurile din ţările respective se găsesc în postări pe site-urile şi paginile lor de Facebook.

    Ambasadele României în Spania, Italia, Republica Moldova, Regatul Unit, Republica Cehă își suspendă activitatea cu publicul începând din 16 martie 2020. Ambasada din SUA va aplica măsura din 17 martie.

    Programările pentru perioada următoare vor fi anulate. Fiecare utilizator în parte va primi un mesaj în acest sens pe adresa de e-mail utilizată la crearea contului pe www.econsulat.ro.

    Decizia este luată pentru a evita situaţia în care aglomerările din spaţiile publice ale birourilor consulare pot constitui circumstanţe de propagare a COVID-19 în rândul cetăţenilor români, fie că este vorba de cei care au nevoie de servicii consulare sau de cei care le prestează.


    Secţiile consulare ale acestor ambasade vor continua să asigure asistenţă consulară pentru cetăţenii români aflaţi în situaţii deosebite şi vor efectua servicii consulare în situaţii de urgenţă, determinate de necesităţi deosebite (ex.: decese, accidente, acte solicitate de autorităţile locale în contextul pandemiei etc.).

    De îndată ce activitatea cu publicul va fi reluată, vor fi luate toate măsurile necesare pentru a asigura posibilitatea reprogramării tuturor solicitanţilor ale căror programări iniţiale au fost anulate.

    Ambasadele României în Germania şi Belgia nu au suspendat activitatea cu publicul, dar au luat măsuri stricte pentru a minimaliza riscul asociat prestării serviciilor consulare în aceste condiţii.

    ”Ne dorim să vă putem servi în continuare şi facem eforturi deosebite pentru a vă asigura un mediu cât mai sănătos atunci când veniţi la sediul secţiei consulare a Ambasadei. Urmărim cu atenţie actualizările şi respectăm recomandările atât ale autorităţilor germane, cât şi pe cele transmise de la Bucureşti, astfel încât să putem stabili cea mai corectă abordare în această perioadă dificilă”, scrie Ambasada României în Germania într-o postare pe pagina sa de Facebook.


    Ambasada României în Franţa informează că această ţară a fost inclusă în zona galbenă din lista ţărilor/regiunilor afectate de pandemia provocată de noul coronavirus. Măsura se aplică din 15 martie, orele 21:00. Acest lucru înseamnă:

    – Izolarea voluntară (în domiciliul declarat la intrarea în ţară), pentru o perioadă de 14 zile, pentru toţi cei care sosesc din Franţa în România şi care NU prezintă simptome.
    – Dacă pe durata celor 14 zile apar simptome specifice infecţiei cu noul coronavirus, cei aflaţi în izolare trebuie să apeleze la 112.
    – Un echipaj al serviciului de ambulanţă va veni şi va preleva probe în vederea testării.
    – În funcţie de rezultatul testării, starea pacientului şi necesarul de îngrijiri medicale, se vor lua măsuri pentru rămânerea în izolare la domiciliu, trecerea în carantină sau internarea cazurilor confirmate şi aplicarea tratamentului specific.

    Ambasadorul României la Madrid, Gabriela Dancău, a adresat duminică un mesaj atât rezidenţilor români, cât şi turiştilor şi persoanelor aflate temporar în Spania, privind instituirea stării de urgenţă şi restricţiile în vigoare pe întreg teritoriul acestei ţări. Ea recomandă cetăţenilor români rezidenţi să renunţe la călătoriile care nu sunt esenţiale, iar turiştilor români să se întoarcă în România.

    Ambasadoarea a amintit că transportul public va opera la nivel redus, întrunirile publice nu sunt permise,. Majoritatea magazinelor, înafara celor care vând alimente sau produse esenţiale, sunt închise. La fel şi barurile, restaurantele şi terasele, şcolile, universităţile, parcurile şi plajele.

    ”Turiştilor români din Spania le recomand să revină în România cât mai repede. Guvernul spaniol nu a interzis zborurile internaţionale’‘, spune Gabriela Dancău în mesaj, avertizând că ‘‘situaţia este volatilă şi se poate schimba foarte repede”.

    ”Cetăţenilor români care sunt rezidenţi în Spania le recomand să evite orice călătorie care nu este absolut necesară şi să nu călătorească spre România. E important să nu periclitaţi siguranţa celor de acasă. Actualizăm mereu site-ul si pagina de Facebook a ambasadei unde vă vom ţine la curent cu ultimele informaţii”, spune ambasadoarea.

    Ambasada României în Ucraina a informat, sâmbătă, despre restricţiile de călătorie pe teritoriul acestei ţări, impuse de autorităţile ucrainene în contextul evoluţiei pandemiei de SARS COV 2 (COVID-19), pentru stoparea răspândirii epidemiei.

    Din 16 martie 2020, ora locală 00.01 şi până pe 03 aprilie 2020, cetăţenilor străini şi apatrizilor nu li se va permite trecerea frontierei de stat a Ucrainei, în scopul intrării pe teritoriul Ucrainei, precum şi în scop de tranzit (cu excepţia persoanelor care deţin permis permanent sau temporar de şedere în Ucraina; cetăţenii străini membrii de familie ai unor cetăţeni ucraineni; personalul misiunilor diplomatice şi al organizaţiilor internaţionale acreditate în Ucraina).

    Din 17 martie 2020, ora locală 00.01 şi până pe 03 aprilie 2020, se suspendă toate cursele de transport internaţionale regulate, efectuate cu avionul, trenul sau autocarul spre/dinspre Ucraina.

    Ambasada menţionează că, în perioada menţionată, trecerea frontierei româno-ucrainene se va putea face prin punctele de trecere a frontierei de stat dintre România şi Ucraina: Halmeu-Dyakovo şi Siret-Porubne (pe sensul spre România fără restricţii). Punctele de trecere a frontierei sunt deschise pentru traficul auto. Punctul de trecere a frontierei Solotvino-Sighetu Marmaţiei este închis temporar de către partea română.

    Traficul de mărfuri este deschis în ambele sensuri prin cele două puncte de trecere menţionate mai sus. Conducătorii autovehiculelor de transport mărfuri vor fi supuşi unor măsuri epidemiologice şi sanitare.

    ——————————–

    Având în vedere faptul că măsurile adoptate la nivelul statelor pot afecta inclusiv traficul aerian și pot suferi modificări de la o zi la alta, MAE recomandă contactarea agențiilor de voiaj și a companiilor aeriene în vederea modificării zborurilor și a identificării unor rute alternative pentru retur.

    Orice călătorie în străinătate în contextul actual trebuie evaluată cu responsabilitate și din perspectiva riscurilor antrenate de măsurile adoptate de statele de tranzit și destinație și recomandă consultarea informațiilor disponibile pe site-ul MAE și pe paginile de internet ale misiunilor diplomatice și ale oficiilor consulare ale României în străinătate, informează MAE.

    Situația cetățenilor români din străinătate rămâne o prioritate constantă pentru misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României din străinătate care depun eforturi pentru identificarea unor soluții cu prioritate pentru cazurile excepționale și umanitare, precizează MAE.

    De asemenea, MAE face apel la turiștii români care se află în străinătate de a manifesta responsabilitate și subliniază că identificarea de soluții reprezintă un exercițiu comun, o responsabilitate comună.

    MAE face apel la cetățenii români cu domiciliu sau reședința în străinătate de a respecta cu strictețe recomandările autorităților din aceste state și subliniază că deplasările către România nu sunt recomandate. Aceste deplasări pot fi afectate de restricțiile impuse de statele de tranzit și pot constitui un factor suplimentar de propagare a infecției cu COVID-19, punând astfel în pericol siguranța celor de acasă.

    sursa: agerpres și MAE

  • Jurnal românesc – 20.02.2020

    Jurnal românesc – 20.02.2020

    Guvernul Marii
    Britanii a prezentat liniile generale ale noului sistem de imigraţie, care
    urmează să fie pus în aplicare odată cu încheierea perioadei de tranziţie
    post-Brexit prevăzută pentru 1 ianuarie 2021. Legislaţia elaborată de
    autorităţile britanice are la bază un sistem de puncte şi este menită să
    privilegieze accesul imigranţilor înalt calificaţi din lumea întreagă, nu doar
    a celor din ţările Uniunii Europene, şi să reducă afluxul forţei de muncă ieftine
    şi slab calificate. Astfel, solicitanţii de viză vor trebui să facă dovada că
    deţin competenţe profesionale specifice domeniului dorit, că vorbesc limba
    engleză şi că au deja o ofertă de muncă cu un salariu anual de minim 25.600 de
    lire sterline (circa 30.820 de euro) sau peste pragul salariului de referinţă
    stabilit pentru domeniul vizat. Concesii vor fi făcute doar în cazul solicitanţilor
    care, deşi au un salariu sub cel menţionat, au calificări avansate în domeniul
    lor de specialitate sau se angajează într-un sector în care în Regatul Unit
    există o criză de forţă de muncă. Pentru a intra în posesia vizei, imigranţii
    trebuie să obţină cel puţin 70 de puncte. Maxim 20 de puncte sunt acordate
    candidaţilor care îndeplinesc cerinţele minime de salarizare. Dacă lucrătorul
    străin are o ofertă pentru un post într-un domeniu cu deficit de forţă de muncă
    va mai primi 20 de puncte. Relevanţa studiilor pentru postul solicitat va primi
    10 puncte, iar dacă solicitantul are studii în ştiinţă, tehnologie, inginerie
    sau matematică, atunci va primi 20 de puncte.

    Prezentarea ofertei de muncă
    venite din partea unui angajator britanic va primi 20 de puncte, calificarea
    corespunzătoare postului tot 20 de puncte, iar nivelul cerut de cunoaştere a
    limbii engleze 10 puncte. Noua legislaţie nu îi va afecta însă pe cetăţenii din
    statele UE care primesc statutul de rezident în Regatul Unit. Până în prezent
    circa 3,2 milioane au făcut solicitări în acest sens, din care aproape 500.000
    sunt români. Termenul limită de depunere a cererilor pentru obţinerea
    statutelor de settled sau pre-settled este 30 iunie 2021 pentru cetăţenii
    europeni care se află pe teritoriul Regatului Unit până la 31 decembrie 2020. Conaţionalii
    care necesită sprijin în legătură cu procedura de înregistrare se pot adresa Ambasadei
    României în Marea Britanie la numărul de telefon 0750 388 29 92 şi la adresa de email
    londra.brexit@mae.ro.




    Filmul
    Malmkrog, cel mai nou lungmetraj regizat de Cristi Puiu, va
    deschide noua secţiune Encounters a Festivalului Internaţional de
    la Berlin, care se desfăşoară între 20 februarie şi 1 martie. Premiera mondială
    a peliculei va avea loc pe 21 februarie, iar pelicula intră în competiție cu
    alte 14 filme din întreaga lume. Scenariul a fost adaptat de Cristi Puiu după
    cartea Trei interviuri de Vladimir Soloviov, iar filmările au avut
    loc timp de 40 de zile la Conacul Apafi, din satul Mălâncrav, în judeţul Sibiu.
    Malmkrog este o coproducție România, Serbia, Elveția, Suedia,
    Bosnia și Macedonia de Nord. Cristi Puiu, considerat deschizătorul de drum al
    Noului Val în cinematografia românească, este cunoscut pentru filmele
    Marfa și banii, Moartea Domnului Lăzărescu, recompensat
    cu premiul Un certain regard la Festivalul de Film de la Cannes din
    2006, Aurora şi Sieranevada, care a fost propunerea
    României la Premiile Oscar 2016. A fost distins, în 2011, cu titlul Cavaler al
    Ordinului Artelor și Literelor de către ambasadorul Franței în România, Henri
    Paul, și decorat cu Ordinul de Merit în Grad de Cavaler de statul român în
    2006.




    Ministerul de Externe
    a prezentat un scurt bilanţ al activităţii consulare în 2019. MAE transmite că
    activitatea consulară este în continuă creștere, iar pe parcursul anului trecut
    au fost acordate peste 1 milion de servicii de specialitate. Cele mai
    solicitate au fost documentele de călătorie, care au depăşit 440.000, urmate de
    actele notariale – peste 260.000 şi vizele – peste 80.800. Activitatea cea mai
    intensă a fost înregistrată la Secţia consulară din Londra, care a acordat
    peste 110.000 de servicii, urmată de Secţia consulară de la Chişinău, cu peste
    60.500 şi cea din Roma, cu peste 47.000. Pentru anul 2020, Departamentul
    Consular şi-a stabilit drept obiective principale extinderea și modernizarea
    rețelei, analizarea și gestionarea mai eficientă a personalului, simplificarea
    procedurilor de programare online, îmbunătățirea calității serviciilor și
    continuarea procesului de dotare și informatizare a sistemelor existente.




    Scriitorul român
    Walter Ubelhart va fi prezent la Bruxelles, pe 21 februarie, pentru a-şi prezenta
    cartea În umbra lui Shakespeare, apărută în limba română şi tradusă
    în engleză, germană şi maghiară. Evenimentul se va desfăşura la Casa de Cultură
    Belgo-Română – Arthis şi are loc în cadrul Festivalului Interlitratour 2020.
    În umbra lui Shakespeare este un roman despre viaţa personajului istoric
    Johannes Banfi Hunyades, al cărui destin l-a condus în toata Europa, de la
    Praga până în Anglia unde a devenit un prieten apropiat al lui Shakespeare.
    Walter Ubelhart s-a născut în 1970 la Baia Mare, în judeţul Maramures. Începând
    din 2008, este preşedintele Forumului Democratic German din România – filiala
    Maramureş. A participat la realizarea mai multor scenarii de film, iar în
    prezent lucrează la adaptarea cinematografică a cărţii sale.

  • Jurnal românesc – 03.05.2019

    Jurnal românesc – 03.05.2019

    Ministerul
    britanic de Interne a anunţat că peste 600.000 de cetăţeni europeni au
    solicitat, până în prezent, statutul de rezident în Regatul Unit pentru a putea
    să rămână în această ţară după ieşirea din Uniunea Europeană, scrie publicaţia
    The Guardian. Printre aceştia se numără şi aproape 38.000 de români. Europenii
    care doresc să rămână în Marea Britanie au obligaţia de a solicita acest statut
    de rezident până în iunie 2021 în cazul în care Acordul pentru Brexit va fi
    adoptat. Dacă însă ieşirea Marii Britanii din UE se va produce fără un acord,
    atunci termenul pentru depunerea solicitării va fi decembrie 2020. Ministerul
    de Interne de la Londra a declarat că rezultatele testelor aplicaţiei mobile
    prin care se poate depune cererea de rezidenţă post-Brexit, efectuate în
    perioada august 2018 – aprilie 2019, sunt satisfăcătoare, întrucât 95% dintre
    solicitanţi au reuşit să încheie cu succes procesul. Potrivit datelor oficiale,
    cei mai mulţi solicitanţi ai statutului de rezident provin din România – 37.742
    de persoane, Italia şi Polonia.




    Legea privind
    asigurarea funcționării limbii ucrainene ca limbă de stat, care a fost adoptată
    de Rada Supremă de la Kiev în data de 25 aprilie, a amânat cu 3 ani
    implementarea articolului 7 al Legii educației care prevede trecerea la limba
    ucraineană de predare în școlile românești din Ucraina, transmite Agenţia
    BucPress. Ministrul Educației din Ucraina, Lilia Grinevici, a scris pe pagina
    sa de Facebook că legislaţia adoptată recent de Parlamentul ucrainean amână
    până în 2023 creşterea treptată a volumului de materii care se vor preda în
    limba ucraineană în școlile minorităților naționale. Ministrul a explicat că
    afectaţi de modificare sunt copii care își fac studiile în limba română
    și maghiară, care diferă esențial de limba ucraineană. Legea privind
    limba ucraineană este aspru criticată la Bucureşti. Într-un mesaj publicat tot
    pe Facebook, deputatul independent Matei Adrian Dobrovie, vice-președintele
    Comisiei pentru românii din afara granițelor țării, a afirmat că actul
    legislativ reprezintă un proces agresiv de asimilare care pune în
    pericol menținerea identității etnicilor români din Ucraina şi nu face
    decât să submineze îmbunătățirea relațiilor cu Bucureştiul. Românii din
    Ucraina sunt în număr de aproape 410.000 şi reprezintă a treia etnie ca pondere
    în statul vecin. Conaţionalii sunt concentraţi, cu precădere, în regiunile
    Cernăuţi, Odesa şi Transcarpatia.




    Ambasadorul
    român în Republica Moldova, Daniel Ioniță, a declarat pentru Radio Chișinău că
    România susține parcursul european al Republicii Moldova și așteaptă formarea
    unui nou Guvern la Chișinău și a unui program de guvernare care să continue
    proiectele destinate cetățenilor moldoveni. Oficialul a reiterat faptul că
    sprijinul României pentru eforturile de reformă și aspirațiile europene ale
    Moldovei se materializează prin proiecte concrete și programe
    dedicate. Diplomatul a anunţat că, în perioada 13-14 mai, la Sibiu va
    avea loc o reuniune la nivel înalt destinată Parteneriatului Estic, la care vor
    participa și oficiali de la Chișinău, și la care va fi adoptată o declarație
    aniversară a Parteneriatului Estic, din care face parte și Republica Moldova.
    De asemenea, Daniel Ioniță a amintit de faptul că, în luna iunie, va avea loc
    la București un Forum economic la care vor participa și oameni de afaceri de
    dincolo de Prut.

  • Jurnal românesc – 24.12.2018

    Jurnal românesc – 24.12.2018

    România susţine acordul privind Brexitul încheiat între UE şi Regatul Unit,
    precum şi declaraţia politică privind viitorul cadru al relaţiei lor
    post-Brexit, a declarat, duminică, la postul BBC, seful diplomatiei de la
    Bucuresti, Teodor Meleşcanu.     El a adăugat că, din punctul de vedere al
    României, este important ca Regatul Unit să rămână cât mai apropiat posibil de
    UE. Teodor Melescanu a mai spus ca România are, de asemenea, în vedere
    începerea unor negocieri bilaterale cu Regatul Unit, în cadrul parteneriatului
    strategic existent între cele două ţări. Întrebat dacă, având în vedere
    Brexitul, este îngrijorat de soarta celor peste 400 de mii de români aflaţi în
    Regatul Unit, ministrul Meleşcanu a amintit de întrevederea avută cu fostul
    ministru britanic de externe Boris Johnson, care l-a asigurat că românii nu vor
    fi afectaţi şi i-a dat în acest sens exemplul medicilor şi asistentelor care au
    venit din România. Johnson afirmase că, dacă aceştia ar părăsi Regatul Unit,
    atunci sistemul de sănătate al ţării sale ar suferi o lovitură severă. În acest
    context, comunitatea de români din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei
    de Nord este una dintre prioritățile Ministerului pentru Românii de
    Pretutindeni. MRP pune la dispoziția cetățenilor români un punct electronic de
    contact brexit@mprp.gov.ro prin
    intermediul căruia pot fi adresate întrebări și sesizări privind situația
    românilor din UK.




    În ultimele zile, traficul la punctele vamale ale
    Romaniei s-a intensificat, în condițiile în care mulți români stabiliți sau
    care lucrează în străinătate se întorc în țară pentru a-și petrece concediile.
    De asemenea, mulți români și-au planificat petrecerea sărbătorilor de iarnă în
    afara țării. Inspectoratul General al
    Poliţiei de Frontieră aminteşte că, prin accesarea aplicaţiei on-line ‘Media
    timpilor de aşteptare în punctele rutiere de trecere a frontierei deschise
    traficului internaţional’, se pot vizualiza punctele de trecere a frontierei,
    care sunt marcate în culori diferite, în funcţie de trafic şi timpii de
    aşteptare. Și Politia Romana a anunțat că, în această perioadă, vor acţiona
    peste 8.500 de poliţişti din structurile de ordine şi siguranţă publică în
    toată România. Pe de alta parte, Caile Ferate Romane au suplimentat, până pe 6
    ianuarie, numărul trenurilor care pleacă din Bucureşti spre marile oraşe din
    ţară şi staţiunile montane care sunt pline, potrivit hotelierilor.




    O delegație a
    Ministerului pentru Românii de Pretutindeni condusă de secretarul de stat
    Victor Alexeev a avut, recent, o întrevedere de lucru cu reprezentanți din
    partea Biroului Relații cu Diaspora din cadrul Cancelariei de Stat a Republicii
    Moldova.     Agenda
    de discuții s-a concentrat pe modalitățile practice de cooperare între cele
    două instituții în vederea demarării de proiecte comune dedicate diasporei. Ambele părți și-au arătat
    disponibilitatea de a conlucra pentru a realiza un plan de acțiuni comun pentru
    anul 2019, astfel încât efectele inițiativelor să aibă un adevărat impact.
    Totodată, s-a evidențiat importanța colaborării
    pentru proiecte care vizează tineretul de pretutindeni sub forma
    inițiativelor de tip ARC sau DOR, ambele fiind programe de tabără de vară
    și iarnă, precum și extinderea Campaniei Informare acasă! Siguranță în lume! peste
    Prut. MRP și BancaRomână de Dezvoltare au
    semnat un Memorandum de înțelegere în cadrul ședinței comune de guvern din
    noiembrie 2018. Memorandumul urmărește susținerea parcursului european al
    Republicii Moldova, care rămâne un obiectiv esențial al statului român enunțat
    ca prioritate în Programul de Guvernare 2018 – 2020 și în Strategia Națională
    de Apărare a Țării pentru perioada 2015 – 2019.

  • Orientări suplimentare privind Brexit, adoptate de Consiliul European ​

    Orientări suplimentare privind Brexit, adoptate de Consiliul European ​

    Documentul reprezintă un pas important al Brexit-ului şi deschide calea dialogului în vederea ajungerii la un acord politic până în luna octombrie.

    Liderii celor 27 de state care rămân în Uniunea Europeană după ieşirea Marii Britanii au adoptat, la sfârşitul săptămânii trecute, la Bruxelles, liniile directoare ale negocierilor referitoare la viitoarea relaţie dintre blocul comunitar şi Regatul Unit.

    Anunţul a fost făcut de Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, care nu a oferit prea multe detalii. A spus, însă, că perioada post-Brexit va întârzia pur şi simplu cu 21 de luni efectele negative ale rupturii. Oricum, deocamdată nimic nu este complet stabilit, până nu se ajunge la un acord pe toate chestiunile rămase în dispută. Donald Tusk: Vrem să folosim acest moment pozitiv al negocierilor pentru a clarifica în cele din urmă chestiunile rămase nerezolvate, cum ar fi evitarea unei graniţe dure între Irlanda şi Irlanda de Nord. În paralel, începem şi discuţiile despre viitoarea relaţie din Uniunea Europeană şi Regatul Unit. Liderii europeni vor aborda subiectul în iunie, dacă problema irlandeză se va rezolva până atunci şi vor adopta o declaraţie comună despre viitor.


    Consiliul European reafirmă hotărârea Uniunii de a avea în viitor un parteneriat cât mai strâns cu Regatul Unit, care să includă cooperarea comercială și economică, precum și alte domenii, în special combaterea terorismului și a criminalității internaționale, precum și politica externă, de securitate și de apărare. Profunzimea relaţiei cu Marea Britanie este, însă, limitată chiar de dorinţa britanicilor de a nu participa la piaţa unică şi la uniunea vamală.

    Consiliul European a subliniat că un stat care nu este membru al Uniunii, care nu se supune acelorași obligații ca un membru, nu poate avea aceleași drepturi și nu se poate bucura de aceleași beneficii ca un membru.

    Bruxelles-ul a reiterat în special ideea că orice acord cu Regatul Unit va trebui să se bazeze pe un echilibru între drepturi și obligații și să asigure condiții de concurență echitabile.

    Premierul britanic, Theresa May, consideră că noile linii directoare stabilite la Bruxelles demonstrează un spirit de cooperare şi de oportunitate pentru viitor. Acum ne vom aşeza la masă şi vom lucra la soluţiile funcţionale pentru Irlanda de Nord, dar şi pentru viitorul parteneriat de securitate şi viitorul parteneriat economic, a mai declarat Premierul May.

    La reuniunea de la Bruxelles a fost prezent şi preşedintele Klaus Iohannis, care a subliniat că acordul financiar post-Brexit aşa cum s-a negociat până în momentul acesta este 100% satisfăcător pentru România, ca şi partea referitoare la cetăţeni, având în vedere că le vor fi recunoscute toate drepturile tuturor celor care vor intra în Regatul Unit până la finalul perioadei de tranziţie.

    ​


  • Jurnal românesc – 12.04.2017

    Jurnal românesc – 12.04.2017

    În perspectiva unui dialog susţinut cu membrii
    comunităţii româneşti şi a unei identificări reale a nevoilor în contextul
    Brexit, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni pune la dispoziţia
    cetăţenilor români din Marea Britanie un info desk electronic la adresa romania.infobrexit@mprp.gov.ro. Românii
    din Regatul Unit vor putea, astfel, să aducă în atenţia instituţiei
    dificultăţile cu care se confruntă, situaţiile de încălcare a drepturilor de
    muncă, incidente xenofobe şi alte probleme pe care le întâmpină odată cu
    Brexit-ul. Ministerul îşi propune să centralizeze situaţiile semnalate de
    cetăţenii români şi în colaborare cu autorităţile naţionale competente, să
    definească măsuri de acţiune în vederea protecţiei drepturilor românilor din
    Marea Britanie.


    Federaţia Europeană a Lucrătorilor din Construcţii şi
    Lemn a dezvoltat un pachet de informaţii concise şi uşor accesibile, cu privire
    la condiţiile de muncă şi salarizare în sector, precum şi punctele de contact
    ale organizaţiilor sindicale din fiecare stat membru. Toate informaţiile sunt
    disponibile accesând site-ul www.constructionworkers.eu,
    al cărui scop este acela de a furniza lucrătorilor migranţi sau celor detaşaţi
    informaţii precum: nivelul salariilor, program de lucru, premii, concedii,
    scheme pentru boală şi accidente de muncă, scheme de pensii şi alte informaţii
    similare. Această pagină web şi aplicaţia sa îi vor ajuta, inclusiv pe
    muncitorii români, să primească informaţii concise şi uşor de accesat privind
    drepturile lor. Site-ul oferă informaţii pentru 28 de state europene şi este
    disponibil în 24 de limbi, inclusiv în limba română.


    Deputatul PNL Dumitru Oprea a semnalat că proiectul
    Metodologiei de şcolarizare a românilor de pretutindeni în învăţământul
    superior de stat şi particular acreditat din România, pentru anul universitar
    2017-2018, generează unele probleme şi nemulţumiri în rândul tinerilor din
    Republica Moldova. El a evidenţiat că, spre deosebire de anii precedenţi,
    tinerii moldoveni vor trebui, din acest an, să se înscrie şi să susţină
    concursul de admitere direct la universitatea dorită din România. Acest lucru
    poate genera costuri şi demersuri suplimentare, inclusiv pentru a respecta
    regimul de intrare în ţară a cetăţenilor din spaţiul extra-comunitar
    (invitaţie, dovada mijloacelor de întreţinere de minim 500 euro).


    Deputatul Constantin Codreanu, preşedintele
    Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, a înaintat
    Biroului permanent al Camerei Deputaţilor o propunere legislativă privind unele
    măsuri de cotizare retroactivă în sistemul public de pensii. În urma
    numeroaselor solicitări primite din partea cetăţenilor, deputatul a iniţiat un
    proiect de lege care le-ar permite românilor din afara ţării să efectueze plata
    contribuţiei de asigurări sociale pentru perioadele de timp în care nu au avut
    calitatea de asigurat în sistemul public de pensii sau într-un sistem de
    asigurări sociale neintegrat acestuia, chiar dacă nu au domiciliul sau
    reşedinţa în România. Adoptarea propunerii legislative revizuite ar permite
    rezolvarea unui blocaj legislativ din cauza căruia cetăţenilor români cu
    domiciliul în străinătate le este îngrădit dreptul de a încheia un contract de
    asigurare cu Casa Naţională de Pensii Publice’    – a fost mesajul transmis de
    către deputatul Constantin Codreanu.

  • Separaţi, în Europa unită

    Separaţi, în Europa unită

    Europa comunitară trăieşte din plin paradoxul tendinţelor separatiste. Şi nu din Uniunea Europeană vor oamenii să plece ci din statele sale membre, printre cele mai puternice subiecte de drept internaţional. Cel mai recent exemplu ne vine, fără îndoială, din Scoţia, unde cetăţenii din nordul Regatului Unit al Marii Britamii şi Irlandei de Nord au fost chemaţi la un referendum privind pur şi simplu separarea de statul britanic. Alternativa la rămânerea la actuala stare de fapt era proclamarea independenţei Scoţiei, cu tot ce înseamnă acaesta.



    Cu o populaţie de 5,3 milioane de oameni şi o suprafaţă de 78 de mii de kilometri pătraţi, Scoţia are o istorie bogată şi legată strict de vecinii englezi. În 1707, parlamentul scoţian şi cel englez au semnat un acord de uniune care a pus bazele Regatului Marii Britanii. De un secol, Scoţia şi Anglia funcţionau unite, dar nu de un act parlamentar ci de o uniune a coroanelor celor două state. În 2014, scoţienii au fost chemaţi la vot pentru a se pronunţa faţă de ideea de a reface, în sens invers, drumul de acum 3 sau 4 secole.



    Puţini înţeleg necesitatea scoţienilor de a ieşi din Regatul Unit. Şi mai puţini îşi închipuie că treimea nordică a Marii Britanii ar putea fi separată de o frontieră de Anglia. Contopirea istorică dintre cele două state este atât de puternică încât este clară tendinţa de a spune Anglia şi englez la tot ce înseamnă Marea Britanie şi britanic, inclusiv reginei. Regatul Unit înseamnă Anglia, Scoţia, Ţara Galilor (Wales) şi Irlanda de Nord şi nimeni nu îşi închipuie că autonomia poate merge până la ieşirea din această formulă. Paralel cu extinderea autonomiei – o trăsătură foarte serioasă a politicii interne britanice -, au crescut şi accepţiunile naţionaliste, bazate mai mult pe argumente istorice şi de imagistică. Acestor tendinţe serioase le răspunde decizia, cu inima strânsă, a guvernului central de la Londra, de a organiza un referendum asupra independenţei, o măsură pe deplin democratică deşi procesul electoral nu oferă întotdeauna soluţia cea mai bună sau cea mai înţeleaptă. Votul public şi democratic este supus unor influenţe dintre cele mai stranii şi se ştie că tendinţele revendicative sunt, de obicei, cele mai vocale. Mai contează şi tendinţele de vot negativ şi de vot de protest şi astfel avem imaginea unui proces electoral departe de a fi o mecanică fină a societăţii. Mai contează şi participarea la vot şi ajungem să ne punem chiar întrebarea legitimităţii.



    Votul din Scoţia a dus la un deznodămând clar, pe fondul unei participări la vot de-a dreptul impresionante pentru o ţară unde democraţia funcţionează fără să aibă permanent nevoie de stimulente şi reglaje. Mobilizarea a fost masivă. La vot au venit mulţi şi majoritatea cu o poziţie clară asupra problemei în discuţie. În aceste condiţii ar fi fost de dorit o victorie mult mai clară, împotriva unei formule neclare, de-a dreptul aventuroasă.



    Europa trăieşte de două decenii şi jumătate tendinţa atomizării extreme, a divizării până la structura de bază sau chiar dincolo de ea. În 1993, Cehoslovacia, stat creat în 1918, se transforma, după un divorţ de catifea, în Cehia şi Slovacia. Iugoslavia, până atunci un stat cu orientare occidentală, a suferit o secesiune sângeroasă, ce părea fără sfârşit. Nici Serbia nu a reprezentat forma finală a divizării Iugoslaviei, provincia sa sudică, Kosovo, proclamându-şi independenţa, încă neunanim recunoscută, în 2008. Alte ţări ale Uniunii Europene trăiesc cu tendinţele secesioniste în formă latentă, după ce, unele dintre ele, au cunoscut forme violente de terorism criminal.



    În timp ce unii, în numele autonomiei, cer condiţii dificil de acceptat chiar şi pentru elementarul bun simţ, alţii văd în Uniunea Europeană spaţiul în care popoarele despărţite cu frontiere grele de deciziile postbelice ale marilor puteri se vor regăsi într-o uniune de fiinţă naţională, peste graniţe.