Tag: regenerabila

  • Europa noastră – 30.05.2015

    Europa noastră – 30.05.2015

    Bugetul UE pe 2016, programele pentru dezvoltarea rurală şi energia regenerabilă, pe agenda europeană săptămâna aceasta.


  • Energia regenerabilă, domeniu prioritar în Baia Mare (reluare)

    Energia regenerabilă, domeniu prioritar în Baia Mare (reluare)

    Municipiul Baia Mare a fost desemnat câştigătorul competiţiei “Liga Campionilor Surselor Regenerabile de Energie din România”, la categoria 100.000 de locuitori. Manifestarea a fost coordonată pe plan naţional de Universitatea Vasile Alecsandri din Bacău şi face parte din proiectul european Intelligent Energy Europe. In cadrul competiţiei s-au înscris majoritatea municipiilor din ţară cu preocupări în domeniul energiilor regenerabile. Aşadar, eforturile depuse de primarul Cătălin Cherecheș și de echipa sa pentru a transforma municipiul Baia Mare în “Capitala verde” a României nu rămân fără rezultate: Dorința noastră este, în primul rând, să generăm eficiență energetică și să-i ajutăm pe cetățeni să economisească bani prin toate proiectele noastre de reabilitare energetică a blocurilor de pe raza municipiului Baia Mare. Avem în proiect, în acest moment, reabilitarea a peste 70 de blocuri de locuit și vom continua și în perioada 2015-2020 când vom ajunge la câteva sute de blocuri de pe raza municipiului Baia Mare. Am început cu școlile unde la majoritatea lor, mai ales pentru sălile de sport, am montat, de acum doi ani, panouri solare pentru a genera căldură, respectiv apa caldă, mai ales că în astfel de spații consumul energetic era unul mare și costurile ridicate. Apoi ne-am orientat foarte mult pentru a sprijini dezvoltarea de către mediul privat a unor hidrocentrale în zone care să nu afecteze mediul înconjurător. Astfel, pe raza municipiului Baia Mare avem câteva investiții noi, în acest domeniu, și bineînțeles dorim acum să generăm pe baza unor fonduri europene și investiții ale municipiului în producerea de energie folosind capacitatea hidrografică a municipiului Baia Mare. Avem câteva râuri cu potențial pentru așa ceva..



    Să amintim că orașul Baia Mare face parte din Asociația Orașe-Energie România, prima asociație care are preocupari în domeniul eficienței energetice și energiilor regenerabile și este membru fondator al Agenției de management Energetic Maramureș. In plus, municipiul Baia Mare a aderat în anul 2008 la inițiativa europeană “Convenția Primarilor”, inițiativă care își propune măsuri concrete împotriva încălzirii globale și schimbărilor climatice. Primarul municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheș: Dorim să transformăm o mare zonă din vecinătatea municipiului Baia Mare, o zonă împădurită, în parc natural. In acest fel, municipiul Baia Mare ar fi unul dintre puținele orașe din Europa care ar avea în jurul său un parc de aproximativ 15 000 de hectare. Un parc natural cu zone protejate, cu tot ceea ce înseamnă situri Natura 2000 care vor fi înglobate în acest parc natural. Mai dorim, în zona urbană a municipiului, să dezvoltăm, și avem deja în execuţie, câteva proiecte care țin de tot ceea ce înseamnă Baia Mare ca și oraș verde. Aici mă refer la parcurile pe care noi le reabilităm sau le creem. Avem un proiect pentru un parc nou de 5 hectare în Baia Mare, apoi vom reabilita cele două parcuri mai vechi ale municipiului pentru a genera oaze de verdeață mult mai ample în oraș dar si pentru a crea o viață mai bună și mai sănătoasă pentru cetăţeni. Un alt proiect va fi acela de a introduce toate clădirile care aparțin Primăriei municipiului Baia Mare într-un proiect de eficientizare energetică de la sistemele de încălzire până la izolare termică pentru a reduce costurile pe care municipiul le are cu consumurile de energie şi pentru a genera un model și pentru celelalte societăți comerciale sau pentru persoane private.”



    Alte investiţii, din ultimii ani, derulate în Baia Mare se referă la modernizarea parcului auto cu mijloace de transport moderne şi nepoluante, modernizarea sistemului de iluminat sau dezvoltarea unei instalaţii de valorificare a deşeurilor biodegradabile: “Avem pe raza municipiului Baia Mare un contract de concesiune pentru serviciul public de salubrizare. Avem o rampă de deşeuri cu câteva linii de sortare care vor funcționa până în 2017 apoi, în parteneriat cu Consiliul Judejean, vom construi și, chiar din acest an, intrăm pe un proiect de finanțare europeană pentru a construi o nouă rampă de deșeuri, un depozit zonal care să poată îngloba deșeurile de pe jumătate din judetul Maramureș. Este o chestiune care ține de un sistem de management integrat al deșeurilor cu stații de sortare cu tot ceea ce înseamnă sisteme de colectare de la cetățeni.”



    In cadrul Ligii Campionilor Surselor Regenerabile de Energie din România, alte trei administraţii locale din ţară au fost premiate, în funcţie de numărul de locuitori, respectiv Primăria Taşca (judeţul Neamţ, la categoria sub 5.000 de locuitori), Primăria Mizil, judeţul Prahova (între 5.000 şi 20.000 de locuitori) şi Primăria Alba Iulia la categoria 20.000-100.000 de locuitori

  • Energia regenerabilă, domeniu prioritar în Baia Mare

    Energia regenerabilă, domeniu prioritar în Baia Mare

    Municipiul Baia Mare a fost desemnat câştigătorul competiţiei “Liga Campionilor Surselor Regenerabile de Energie din România”, la categoria 100.000 de locuitori. Manifestarea a fost coordonată pe plan naţional de Universitatea Vasile Alecsandri din Bacău şi face parte din proiectul european Intelligent Energy Europe. In cadrul competiţiei s-au înscris majoritatea municipiilor din ţară cu preocupări în domeniul energiilor regenerabile. Aşadar, eforturile depuse de primarul Cătălin Cherecheș și de echipa sa pentru a transforma municipiul Baia Mare în “Capitala verde” a României nu rămân fără rezultate: Dorința noastră este, în primul rând, să generăm eficiență energetică și să-i ajutăm pe cetățeni să economisească bani prin toate proiectele noastre de reabilitare energetică a blocurilor de pe raza municipiului Baia Mare. Avem în proiect, în acest moment, reabilitarea a peste 70 de blocuri de locuit și vom continua și în perioada 2015-2020 când vom ajunge la câteva sute de blocuri de pe raza municipiului Baia Mare. Am început cu școlile unde la majoritatea lor, mai ales pentru sălile de sport, am montat, de acum doi ani, panouri solare pentru a genera căldură, respectiv apa caldă, mai ales că în astfel de spații consumul energetic era unul mare și costurile ridicate. Apoi ne-am orientat foarte mult pentru a sprijini dezvoltarea de către mediul privat a unor hidrocentrale în zone care să nu afecteze mediul înconjurător. Astfel, pe raza municipiului Baia Mare avem câteva investiții noi, în acest domeniu, și bineînțeles dorim acum să generăm pe baza unor fonduri europene și investiții ale municipiului în producerea de energie folosind capacitatea hidrografică a municipiului Baia Mare. Avem câteva râuri cu potențial pentru așa ceva..



    Să amintim că orașul Baia Mare face parte din Asociația Orașe-Energie România, prima asociație care are preocupari în domeniul eficienței energetice și energiilor regenerabile și este membru fondator al Agenției de management Energetic Maramureș. In plus, municipiul Baia Mare a aderat în anul 2008 la inițiativa europeană “Convenția Primarilor”, inițiativă care își propune măsuri concrete împotriva încălzirii globale și schimbărilor climatice. Primarul municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheș: Dorim să transformăm o mare zonă din vecinătatea municipiului Baia Mare, o zonă împădurită, în parc natural. In acest fel, municipiul Baia Mare ar fi unul dintre puținele orașe din Europa care ar avea în jurul său un parc de aproximativ 15 000 de hectare. Un parc natural cu zone protejate, cu tot ceea ce înseamnă situri Natura 2000 care vor fi înglobate în acest parc natural. Mai dorim, în zona urbană a municipiului, să dezvoltăm, și avem deja în execuţie, câteva proiecte care țin de tot ceea ce înseamnă Baia Mare ca și oraș verde. Aici mă refer la parcurile pe care noi le reabilităm sau le creem. Avem un proiect pentru un parc nou de 5 hectare în Baia Mare, apoi vom reabilita cele două parcuri mai vechi ale municipiului pentru a genera oaze de verdeață mult mai ample în oraș dar si pentru a crea o viață mai bună și mai sănătoasă pentru cetăţeni. Un alt proiect va fi acela de a introduce toate clădirile care aparțin Primăriei municipiului Baia Mare într-un proiect de eficientizare energetică de la sistemele de încălzire până la izolare termică pentru a reduce costurile pe care municipiul le are cu consumurile de energie şi pentru a genera un model și pentru celelalte societăți comerciale sau pentru persoane private.”



    Alte investiţii, din ultimii ani, derulate în Baia Mare se referă la modernizarea parcului auto cu mijloace de transport moderne şi nepoluante, modernizarea sistemului de iluminat sau dezvoltarea unei instalaţii de valorificare a deşeurilor biodegradabile: “Avem pe raza municipiului Baia Mare un contract de concesiune pentru serviciul public de salubrizare. Avem o rampă de deşeuri cu câteva linii de sortare care vor funcționa până în 2017 apoi, în parteneriat cu Consiliul Judejean, vom construi și, chiar din acest an, intrăm pe un proiect de finanțare europeană pentru a construi o nouă rampă de deșeuri, un depozit zonal care să poată îngloba deșeurile de pe jumătate din judetul Maramureș. Este o chestiune care ține de un sistem de management integrat al deșeurilor cu stații de sortare cu tot ceea ce înseamnă sisteme de colectare de la cetățeni.”



    In cadrul Ligii Campionilor Surselor Regenerabile de Energie din România, alte trei administraţii locale din ţară au fost premiate, în funcţie de numărul de locuitori, respectiv Primăria Taşca (judeţul Neamţ, la categoria sub 5.000 de locuitori), Primăria Mizil, judeţul Prahova (între 5.000 şi 20.000 de locuitori) şi Primăria Alba Iulia la categoria 20.000-100.000 de locuitori

  • Comisia Europeană – proiecte energetice prioritare

    Comisia Europeană – proiecte energetice prioritare

    După ce a finanţat masiv studii de fezabilitate în domeniu, UE trece la etapa următoare, care implică punerea în aplicare în exerciţiul financiar 2014-2020 a mai multor proiecte în domeniul energetic. În total, în următorii şapte ani, Comisia Europeană pune la bătaie în acest scop, prin mecanismul Conectarea Europei, în jur de 5,5 miliarde de euro sub formă de finanţări efective, credite sau garanţii bancare.



    Bruxelles-ul a precizat că, pe lângă numeroase proiecte care au legătură cu energia electrică, de la depozitare la transport din marile parcuri eoliene, se vor investi bani şi în proiecte transfrontaliere care au legătură cu rezervele de gaz. Dar şi în transportul acestei resurse între state, obiectivul fiind acela de a reduce vulnerabilitatea Uniunii Europene.



    La începutul săptămânii, Comisia Europeană a analizat şi adoptat lista proiectelor de interes comun în materie de infrastructură energetică. Potrivit Bruxelles-ului, acestea au un puternic specific transfrontalier şi beneficiază de o serie de facilităţi care să le permită materializarea cât mai rapidă. Este vorba de proceduri de autorizare mult simplificate, o singură autoritate în fiecare într-un stat membru urmând să aibă competenţe şi să se ocupe de toate demersurile necesare.



    Totodată, Comisia anunţă că îşi propune ca procedura de planificare şi, apoi, autorizare să nu depăşească patru ani. În domeniul gazelor naturale, Bucureştiul este implicat în proiectele de pe coridorul sudic, unde este prevăzută construirea unei conducte de peste 1300 km între Bulgaria şi Austria, care traversează România şi Ungaria, precum şi o conductă submarină între Georgia şi România, proiect cunoscut sub numele de White Stream.



    De asemenea, pe coridorul Estic este prevăzută construcţia de rezervoare de stocare de gaze în România şi interconectarea portului românesc la Marea Neagră Constanţa, unde se va construi şi un terminal pentru gaz lichefiat de Ungaria prin Arad (vestul României), aşa numitul proiect AGRI (Azerbaijan-Georgia-Romania Interconnector). România se regăseşte şi în proiectele de interconexiuni nord-sud de energie electrică unde pe lista de proiecte figurează linii de înaltă tensiune de câteva sute de km între Varna (Bulgaria) şi Stupina şi între Reşiţa şi Pancevo (Serbia), precum şi legăturile lor din patru judeţe româneşti.



    Comisia Europeană a anunţat că va monitoriza îndeaproape punerea în aplicare a măsurilor de acordare a autorizaţiilor şi execuţia proiectelor. Lista proiectelor de interes comun va fi actualizată la fiecare doi ani, pentru a include noile proiecte necesare şi a le elimina pe cele învechite.


    Puteţi citi nota şi pe Facebook.