Radio România Internațional

Tag: Reghin

  • Life stories discovered in 2021

    Life stories discovered in 2021

    We discovered in schools the nutrition education program “Taste carefully, enjoy the moment”, which was initiated after identifying a global trend among young people to choose snacks instead of good meals or, on the contrary, to avoid them completely, for fear of gaining weight.



    Florentina Baloş, the ambassador of the program “Taste carefully. Enjoy the moment” told us: “Taste carefully. Enjoy the moment” is about eating carefully, intentionally and about how we can focus on the present, so that we can really feel the taste of the food and enjoy it, because snacks are part of everyday life. This is a project of the One Hundred Percent Romanian Association launched in partnership with ANPC (the National Authority for Consumer Protection) and with 5 high schools from Bucharest. Studies have shown that young people prefer snacks to nourishing foods and then the questions “What do we eat?”, “Why do we eat?” and “How do we eat?” somehow go unanswered, because they eat chaotically. Many times, we dont know what we eat because not all of us know what the labels say, if we havent done some research in advance. And the purpose of the project is to inform and educate. “



    Another project which was achieved with much enthusiasm took us to the commune of Augustin, in Braşov county, in the south of the Baraolt depression. Augustin is a commune with 1,900 inhabitants, many very poor and half of Rroma origin, where two teachers laid the foundations of the Edubuzz project or the educational bus. Natalia Ginghină and Adrian Secal are the teachers who created Edubuzz, a charity project for which Simona Halep also donated her birthday.



    Adrian told us about Edubuzz that: “Its a kind of after-school. We thought of a space that would be outside the school and as close to the children as possible, so that they can stay there after school. There are many children who are not enrolled in school or who no longer attend classes. It is a community where the absenteeism and dropout rate is quite high and there are many children who do not attend classes. And thats why we thought of offering them the opportunity to continue their schooling or to just learn, because some of them may have never attended school so far.”



    Natalia Ginghină added that: “The idea occurred to us out of the need to spend more time with the children, besides regular classes, and to offer them more activities which we could do together. But after we built the bus and found this location, the bus is no longer just for the children who are in school, but also for those kids who dont go to school, for some reason. Its an after-school, but not just an after-school, its actually a school that may turn into a playground.”



    The Hora factory in Reghin, central Romania, the biggest producer of musical instruments in Europe, this year celebrated 79 years of existence. Although the pandemic has brought changes in terms of demand and orders, the factory managed to come up with three new products.



    Here is now at the microphone the company’s technical manager Dorin Man: “Our factory has developed three big production lines: a guitar line, another line for the production of violins, violas, cellos, double basses and other instruments of this kind, such as the psaltery. This line produces a wide range of bowed string instruments for all kind of players, from beginners to professionals. Another line is devoted to a special kind of instruments, what we call here ethno instruments, like the balalaika, the bouzouki, the psaltery or others. In this category we produce here the cajon, which is a percussion instrument, the Stroh violin, which is specific to the region of Bihor, in western Romania and we have also upgraded the electric guitars that we produce here. We have launched to the market two new types of electric guitars.”



    Another story with people who make a difference to the places they have come to settle, is that of the Dutch journalist and writer Janneke Vos de Groot, who came to Romania together with her husband 15 years ago and settled in the town of Iernut. The two managed to live in the natural surroundings of the area and even contributed to the development of tourism in the region. Janneke Vos de Groot has written six books about Romania mainly about the area where she presently lives with her family and the books she wrote have inspired many other tourists to come and visit our country. As she told us, she serves as a guide for the tourists coming to visit these areas.



    Janneke Vos de Groot: “I usually go with them showing around beautiful cities in Romania like Brasov or Cluj. But when I ask them what they liked most during their stay, they invariably reply, the life in the countryside at Oarba de Mures. Here we see how simple people live and work. Usually, the women in the village cook a vegetable soup and other local dishes for the group of visitors and that creates a special atmosphere. Not even the House of Parliament in Bucharest is that popular with the tourists coming here as the special lunch that we have in Oarba de Mures!”



    Romania has lots and lots of delightful stories for our listeners and we promise to find them and bring them to you in this new year as well.

  • 70 ans de jeunesse

    70 ans de jeunesse

    HORA, la fabrique d’instruments de musique en bois de Reghin (est de la Roumanie), est la plus grande d’Europe. Elle fête cette année son 70e anniversaire. Défiant les bouleversements causés par la pandémie, HORA a réussi à lancer sur le marché trois nouveaux produits. Quel que soit le domaine d’activité, il faut s’adapter à l’économie de marché, affirme Dorin Man, le directeur technique de la fabrique, qui explique comment fonctionne la production d’instruments de musique à Reghin: Notre fabrique a développé trois grandes chaînes de production. Il y a tout d’abord celle consacrée à la fabrication de guitares d’une très grande variété, dont les dimensions vont de 1/4 à 4/4. La variété concerne aussi les essences de bois utilisées, la qualité, la structure, le registre. Vient ensuite la ligne de production d’instruments à archet: violons, violes, violoncelles, contrebasses et éventuellement certains autres instruments de ce type, tel le psautier. Là aussi la gamme est très large, en fonction des essences de bois utilisées, de la structure, des couleurs et de la qualité. Cette dernière varie suivant que les instruments s’adressent à des joueurs débutants, avancés ou professionnels. La troisième chaîne de production, créée dans le but d’accroître la diversité dans le contexte du marché international, est celle des instruments spécifiques des différentes communautés ethniques. C’est le cas de la balalaïka et de la domra (instruments traditionnels russes), du psautier allemand, du bouzouki irlandais, de la mandoline, des flûtes de Pan roumaine et péruvienne ou encore des instruments de musique pour personnes en situation de handicap. Ce qui nous a poussé à développer cette gamme d’instruments c’est la baisse des achats de guitares et de violons, sur toile de fond de la crise sanitaire et la forte concurrence des fabricants d’Asie. Nous avons donc fabriqué l’instrument à percussion appelé cajon, ainsi que le violon trompette ou à pavillon, spécifique à la région de Bihor. Nous avons également amélioré les guitares électriques et lancé sur le marché deux types de guitares solo électriques.

    Dorin Man nous a parlé de chacun de ces produits de niche: Le violon trompette a une histoire à part. Un certain monsieur Stroh a combiné la vibration de la corde avec celle d’un dispositif spécial. Cette vibration a par la suite été amplifiée grâce à une trompette et non pas par le biais d’une caisse de résonance, comme cela se passe pour le violon. C’est ce pavillon qui confère timbre et volume à la vibration. La fabrication en série de cet instrument est assez rare.

    Dorin Man, le directeur technique de la fabrique d’instruments de musique de Reghin, nous a également raconté l’histoire du cajon, instrument à percussion spécifique de la musique latino-américaine. Le cajon est une boîte en bois sur laquelle on tape. Il a la forme d’un parallélépipède rectangulaire à six faces et n’est pas plus haut qu’un tabouret. La personne qui veut jouer du cajon s’assoit dessus et tape sur la plaque prévue de cordes dont la structure à part permet de produire un certain son. Ce n’est pas qu’une simple vibration du bois, mais une vibration du bois touché par des cordes. On peut obtenir différentes combinaisons de sons.

    HORA fabrique également des guitares électriques à 6 cordes, avec des finitions très spéciales, qui lancent une nouvelle mode. Ces instruments, aux formes plus complexes, créées avec des machines à commande numérique à haute mobilité, répondent aux dernières exigences des grands guitaristes.

  • HORA: Rumänische Musikinstrumenten-Fabrik wird 70

    HORA: Rumänische Musikinstrumenten-Fabrik wird 70

    Obwohl die Pandemie zu Veränderungen bei den Bestellungen von Musikinstrumenten führte, gelang es der Fabrik, während der Pandemie drei neue Produkte auf den Markt zu bringen. Egal in welchem Sektor man arbeitet, muss man sich der Marktwirtschaft anpassen, sagte Dorin Man, technischer Leiter. Er erklärte, wie die Produktion von Musikinstrumenten hier funktioniert:



    Unsere Fabrik hat drei gro‎ße Produktionslinien entwickelt: eine Gitarrenlinie — alle möglichen Gitarren, eine sehr gro‎ße Vielfalt und in allen möglichen Grö‎ßen. Das hei‎ßt, verschiedene Holzarten, Qualität, Struktur, damit alle Sound-Register gedeckt sind. Eine andere Linie sind die Streichinstrumente: Geigen, Bratschen, Celli, Kontrabässe und auch andere Instrumente. Diese Linie produziert eine gro‎ße Bandbreite an Streichinstrumenten, und wenn ich Bandbreite sage, dann beziehe ich mich auf alle möglichen Holzarten, Strukturen, Farben und Qualität. Wir haben verschiedene Qualitäten für alle Instrumente, von Anfängern, über Fortgeschrittene, bis hin zu Profis und Meistern. Eine dritte Linie wurde geschaffen, um die Vielfalt aufgrund des internationalen Marktkontextes zu erhöhen, die Ethno-Instrumentenlinie. Hier geht es um die Balalaika für Russland, auch die Domra, den Psalter für Deutschland, die Bouzouki, irische Instrumente, Mandolinen, rumänische Panflöten, peruanische Panflöten, Musikinstrumente für Menschen mit Behinderungen. In diesem Zusammenhang, in Anbetracht der Tatsache, dass die Pandemie den Verkauf von Musikinstrumenten wie Gitarren und Geigen drosselte und dass wir eine starke Konkurrenz aus Asien bekommen haben, versuchten wir, die Ethno-Linie zu entwickeln. So haben wir drei weitere Produkte entwickelt, wie das Cajón, ein Schlaginstrument, dann die Strohgeige, die spezifisch für die Region Bihor ist (und hier als Horngeige bezeichnet wird), und wir haben auch die E-Gitarren verbessert. Wir haben auch zwei neue Typen von Solo-E-Gitarren auf den Markt gebracht.“




    Wir baten Dorin Man, uns über jedes dieser Nischenprodukte zu erzählen:



    Die Waldhorngeige (auch als Phonogeige bzw. Phonofiedel oder Cornet-Violine bezeichnet) hat eine besondere Geschichte. Sie ist eine Erfindung von Johannes Matthias Augustus Stroh, der die Schwingung der Saite mit der Schwingung eines speziellen Geräts koppelte und sie durch ein Horn verstärkte, nicht durch einen Resonanzkasten wie bei einer normalen Geige. Bei einer Geige schwingt die Saite, erzeugt einen Ton, der durch die Verstärkung dieser Schwingung noch mehr Klangfarbe und Lautstärke verleiht. Es ist ein Musikinstrument, das nicht viele Instrumentenbauer auf der Welt als Serienprodukt herstellen.“




    Dann erfuhren wir die Geschichte des Cajóns, eines Latino-Perkussionsinstruments, das in verschiedenen Konzertsälen eingesetzt wird. Es ist ein solides Instrument zu einem vernünftigen Preis für jeden Percussion-Liebhaber, wie uns Dorin Man, der technische Leiter der HORA-Fabrik, erklärte:



    Das Cajón ist ein Schlagwerk mit einem hockergro‎ßen Holzkasten, auf den sich der Spieler setzt und in einer bestimmten Weise auf die Seiten des Cajóns schlägt. Es hat einen sechsseitigen Körper, aber man schlägt nur auf eine Seite, die im Inneren sechs Saiten mit einer bestimmten Struktur hat. Diese erzeugen einen bestimmten Klang. Es ist nicht blo‎ß eine Holzschwingung, sondern eine Kombination zwischen der Schwingung des Holzes und jener der Saiten im Inneren. Auf diese Weise kann man eine breite Kombination von Klängen erhalten.“




    HORA stellt auch sechssaitige E-Gitarren her, mit sehr speziellen Ausführungen, die bisher nur wenige gesehen haben, und sie bringen neue Nuancen und Moden in die Welt der Gitarristen. Und das dank der verwendeten elektrischen Schaltkreise und der immer komplexeren Formen, die von digitalen Maschinen mit gro‎ßer Mobilität geschaffen werden. Diese werden aufgrund der Wünsche gro‎ßer Gitarristen hergestellt, was einen Mehrwert für die Fabrik bedeutet.



    Dies ist eine Geschichte über und mit Musik — und darüber, wie eine alte Fabrik 70 Jahre jung werden kann.



    Audiobeitrag hören:



  • 70 de ani de tinereţe

    70 de ani de tinereţe

    Cel mai mare producător de
    instrumente muzicale din lemn din Europa, este fabrica HORA, din Reghin, care
    în acest an aniversează 70 de ani de la înfiinţare. Deşi pandemia a adus
    schimbări în ceea ce priveşte comenzile de instrumente muzicale, fabrica a
    reuşit să scoată pe piaţă, în perioada de pandemie, trei noi produse. Indiferent
    ce domeniu de activitate ai, trebuie sa te adaptezi la economia de piaţă, ne-a
    spus Dorin Man, director tehnic, explicând cum funcţionează producţia de
    instrumente muzicale aici:

    Fabrica noastră a dezvoltat trei linii mari
    de producţie: o linie de chitară, tot ceea ce înseamnă chitară, o varietate foarte mare – mărime
    1/4, până la 4/4 şi într-o diversitate foarte mare, adică este vorba de
    speciile lemnoase utilizate, de calitate, de structură, tot ceea ce înseamnă
    registru. O altă linie e linia de instrumente cu arcuş: viori, viole, violoncei,
    contrabaşi, şi eventual alte instrumente cu arcuş, cum ar fi psalterul. Această
    linie produce o gamă largă de instrumente cu arcuş, iar când zic gamă largă mă
    refer tot la speciile lemnoase, structură, culori şi calitate. Avem diferite
    calităţi pentru toate instrumentele, pornind de la începători, avansaţi,
    profesionişti, maeştri.

    O a treia linie care a fost creată cu scopul de a mari
    diversitatea datorită contextului pieţei internaţionale, este linia de
    instrumente etno. Instrumentele etno sunt instrumente specifice anumitor
    comunităţi. Aici apare exemplul Balalaika, pentru Rusia, Domra, pentru Rusia,
    Psalter, Germania, Bouzouki, irlandez,
    mandoline, naiuri, naiuri româneşti, naiuri peruane, instrumente muzicale
    pentru persoane cu dizabilităţi. În acest context, având în vedere că pandemia
    a redus cumpărarea de instrumente muzicale de tipul ghitare sau viori, unde
    aveam şi o concurenţă puternică, Asia, am încercat să dezvoltăm linia de
    instrumente etno. În felul acesta am dezvoltat încă trei produse, cum ar fi cajonul,
    un instrument de percuţie, apoi vioara cu goarnă, care este specifică zonei
    Bihorului şi am îmbunătăţit chitare electrice. Am scos pe piaţă două tipuri de
    chitare electrice solo.


    L-am invitat pe Dorin Man să ne
    vorbească despre fiecare dintre aceste produse de nişă: Vioara cu goarnă are
    un istoric aparte. A fost o combinaţie a unui domn Stroh, care a alăturat
    vibraţia corzii cu vibraţia unui dispozitiv special şi a fost amplificată
    printr-o goarnă şi nu printr-o cutie acustică, aşa cum este vioara. La vioară
    coarda vibrează, produce un sunet care iată, aici avem o amplificare, care dă
    timbru şi dă volum acelei vibraţii. E un produs pe care nu îl face multă lume în
    serie.


    Apoi am aflat povestea ajonului,
    un instrument de percuţie, o percuţie latino, care se practică în diverse săli
    de concerte. Este un instrument reuşit şi la un preţ de cost acceptabil pentru
    orice iubitor de percuţie, după cum ne-a spus Dorin Man, Director tehnic: Cajonul este un instrument de percuţie, adică o cutie din lemn, de mărimea
    unui taburet, pe care se asază persoana care vrea să cânte, adică să scoată
    sunete prin percuţie, şi bate într-un anumit mod o laterală a cajonului. El
    este un paralelipiped cu şase feţe, dar se bate pe o singură faţă, o faţă care
    pe interior are montate nişte corzi cu o anumită structură, ca să scoată un
    anumit sunet. Nu este pur şi simplu o vibraţie a lemnului, ci o combinaţie
    între vibraţia lemnului atins de nişte corzi. Şi în acest fel se pot obţine
    diverse combinaţii de sunete.


    Tot la HORA se fabrică chitare
    electrice cu 6 corzi, cu finisaje cu totul deosebite pe care, până acum, puţini
    le-au văzut, şi aceste chitare vin să dea o nuanţă şi o nouă linie de modă în
    lumea chitariştilor. Datorită aparaturii electrice folosite şi datorită
    formelor mai complexe, create cu maşini numerice cu mobilitate mare, acestea
    sunt realizate după ultimele cerinţe ale marilor chitarişti şi vin să aducă un
    plus de valoare fabricii.


    O poveste cu şi despre muzică şi
    despre cum 70 de ani de existenţă se menţin cu mult suflu tânăr.

  • La meunerie traditionnelle. Une activité en voie de disparition

    La meunerie traditionnelle. Une activité en voie de disparition

    Il y a près d’un siècle, rien que dans le bassin supérieur de la rivière Mureş, on recensait 367 installations hydrauliques paysannes. Aujourd’hui, il n’en reste que trois, conservées dans les musées ethnographiques de Reghin et de Sibiu. Grâce au travail du chercheur Dorel Marc, spécialiste en ethnographie et en art traditionnel au Musée départemental de Mureş, on a récupéré non seulement des moulins, mais aussi scieries, meurtriers, foulons, batteuses, cardes à laine et bien d’autres objets. Les résultats de ses recherches, Dorel Marc les a réunis dans l’ouvrage intitulé « Civilisation technique traditionnelle et industries paysannes. Installations hydrauliques dans la région de Mureş, au milieu du XXe siècle ». Selon l’auteur, cette étude nous aide à découvrir le rôle complexe du meunier dans la vie du village :


    « Ce savoir-faire, qui, au bout de plusieurs siècles de pratique, allait devenir une véritable industrie traditionnelle, on peut encore le voir dans les grands musées en plein air de Roumanie. Et là je me réfère au Musée Astra, de Sibiu, au Musée du village Dimitrie Gusti, de Bucarest, au Musée du Maramureş, de Sighetu Marmatiei. Dans le comté de Mureş, à Reghin, on peut admirer maints témoignages de la civilisation et de la culture traditionnelles. Malheureusement, les différentes installations hydrauliques, dont moulins, scieries, presses, foulons, tout cela c’est du passé, aujourd’hui. Un passé qui renvoie à nos grands-parents. Ces grandes réalisations de technique traditionnelle, qui témoignent de l’ingéniosité des paysans peuvent toujours inspirer les grands ingénieurs contemporains. »



    Au tout début, il y avait les petits moulins à main. Ensuite, au Moyen Âge, l’homme a appris à se servir de la force des eaux pour mettre en marche des engrenages. Les moulins se sont beaucoup développés, d’abord sur les domaines des boyards. Avec le temps, les paysans ont également acquis le droit d’en posséder. Dorel Marc, qui a mené ses recherches notamment dans les contrées de Mureş et des Târnave, en Transylvanie, nous a fait part de quelques-uns de ses constats.


    « En 1956, le Conseil d’Etat des Eaux de l’époque a dressé l’inventaire des moulins fonctionnels dans la zone. On en comptait 400, dont 236 à roue hydraulique. Parmi ces derniers, 55 avaient 2, 3 ou 5 roues. Mais au-delà de ces statistiques, il faut regarder la meunerie comme un phénomène non seulement économique, mais aussi social, le rôle du meunier étant très important dans la communauté rurale d’antan. (…) Dans de nombreux foyers paysans, il y avait de véritables ensembles d’installations techniques traditionnelles. Cela veut dire qu’un seul et même bief, qui amenait l’eau à la roue du moulin, servait aussi à actionner des scieries, où l’on coupait le bois nécessaire à la construction, mais aussi à mettre en marche les meurtriers, les foulons, les presses. Il faut dire que les presses à huile étaient nombreuses dans cette région. Donc, en plus du fait que le moulin fournissait la farine de blé et de maïs pour le pain quotidien ou la polenta, ces installations complexes avaient aussi d’autres utilisations dans les foyers paysans. »


    Le mécanisme de broyage consiste en deux meules – l’une mobile, l’autre fixe. On les désigne aussi par les termes de courante et respectivement de gisante ou dormante. C’est la meule courante qui, en tournant, fait broyer les grains de blé ou de maïs. Comme la mouture diffère selon qu’il s’agit de blé ou de maïs, un séparateur ou une vis servait à soulever la pierre courante autant que nécessaire pour obtenir la granulation souhaitée. La force de l’eau, qui entraînait la grande roue en bois de l’extérieur, était transmise au mécanisme guidant la pierre mobile à l’aide de grandes courroies, fabriquées d’abord en cuir, et ensuite en caoutchouc.


    Sous le communisme, les familles de meuniers ont eu un sort malheureux. Considérés comme étant des paysans aisés, les meuniers ont été persécutés, alors que leurs enfants se sont vu interdire l’accès dans les établissements d’enseignement supérieur. Dorel Marc, ethnologue au Musée départemental de Mureş, compte approfondir ses recherches :


    « Il serait bon de poursuivre ces recherches liées au destin des meuniers, que l’on rencontrait jadis dans toutes les provinces historiques du pays, en Munténie, en Olténie, en Moldavie ou au Banat, partout où ce réseau hydraulique existait. Les meuniers ont toujours constitué une catégorie à part au sein des communautés. »


    Dorel Marc souhaiterait même que ces éléments traditionnels soient mis en valeur en tant qu’attractions touristiques :


    « Ce serait formidable si, grâce aux réseaux touristiques, les visiteurs pouvaient voir comment fonctionne un moulin, comment on pressait les graines pour en obtenir de l’huile. Ils pourraient également découvrir la technique ancienne des tourbillons, permettant de laver les tissus de laine ou la bure, à l’aide de la seule force centrifuge, sans détergents et sans polluer l’environnement. Qui sait, peut-être qu’à l’avenir il y aura une meilleure cooptation des ethnologues dans les actions visant à faire revivre certains métiers artisanaux. Heureusement qu’il existe encore des passionnés des traditions qui ont des initiatives en ce sens. Toutefois, il faudrait bien garder à l’esprit la nécessité de procéder de manière scientifique, pour éviter le risque de s’éloigner de l’authenticité. »



    Au fil du temps et au gré des changements, les moulins et le métier de meunier se sont adaptés. Après 1990, des moulins électriques mécanisés, utilisés auparavant par les coopératives de production agricole, ont fait leur apparition dans certaines communes. Pourtant, comme le pain fait maison devient de moins en moins courant, les villageois vont de moins en moins souvent chez le meunier. En plus, quand cela leur arrive, c’est moins pour la farine de blé ou de maïs qu’ils se rendent au moulin, mais plutôt pour se procurer des blés broyés servant à nourrir le bétail. (Trad. Mariana Tudose)



  • Județul Mureș

    Județul Mureș

    În județul Mureș
    există peste o sută de conace și castele din diverse epoci ale istoriei
    României. Însă, județul Mureș, ca destinație turistică, înseamnă, în primul
    rând, o gamă variată de petrecere a timpului liber. Există aici toate tipurile
    de relief, mai puțin ieșire la mare, spune ghidul nostru Sanda Vițelar,
    consilier de comunicare și mass media la Consiliul Județean Mureș.

    V-aș sugera să pornim într-un traseu virtual. Dacă veniți pe drumul
    european E60, dinspre București spre Brașov, primele opriri obligatorii vor fi
    Saschiz și Sighișoara, două cetăți transilvănene care păstrează până astăzi
    farmecul aparte al vremurilor de demult. Din centrul satului Saschiz puteți
    admira ruinele cetății țărănești. Drumul pe creastă e puțin anevoios, dar
    priveliștea care se deschide în fața dvs. odată ajunși acolo merită acest
    efort.


    Ne oprim apoi la Sighișoara, cetate locuită, cu străduțe și case scoase
    parcă din povești. Este și locul desfășurării unor activități culturale deja
    binecunoscute: Festivalurile Sighișoara Medievală și Festivalul ProEtnica. Cel
    din urmă e singurul din țară care reunește reprezentanții tuturor minorităților
    naționale.


    La 13 km de Sighișoara, vă așteaptă satul tipic săsesc Criș, unde se
    află castelul Bethlen, reprezentativ pentru stilul renașterii transilvane,
    construit între secolele XIV și XVIII. De acolo ne îndreptăm către Sovata, unde
    avem lacul Ursu, unic în Europa și cel mai mare lac sărat și helioterm de pe
    acest continent, cu o suprafață de peste 40 de mii de metri pătrați și cu o
    circumferință de peste 1.100 de metri.


    În apropiere de
    Sovata, dacă sunteți pasionat de pescuit, vă puteți opri la Câmpu Cetății. Aici
    puteți degusta bucate din pește proaspăt, prins chiar de dvs. Dacă nu aveți
    ustensilele, nu e nicio problemă, localurile din această zonă vă servesc cu
    cele mai bune produse tradiționale. Tot aici, la Câmpu Cetății, are loc singura
    paradă a baloanelor cu aer cald din România, spune Sanda Vițelar, consilier de
    comunicare și mass media la Consiliul Județean Mureș.


    Ajungem în periplul
    nostru în municipiul reședință de județ Târgu Mureș, unde vă invităm să vă
    opriți în centrul orașului. Aici, clădirile istorice vorbesc despre trecutul
    multicultural al orașului trandafirilor.

    Veți vedea două dintre clădirile cele
    mai reprezentative la nivel național pentru stilul Art Nouveau, respectiv
    Palatul Culturii și Palatul
    Administrativ, cele care arată începuturile curentului Secession transilvănean.
    Tot la Târgu Mureș vă așteaptă Platoul Cornești, un spațiu de petrecere a
    timpului liber în mijlocul naturii și locul în care puteți vizita Grădina
    Zoologică, a doua ca mărime din România. De asemenea, în sezonul cald, puteți
    să faceți plajă și să vă scăldați în Complexul Sportiv Mureșul, care vă stă la
    dispoziție cu trei bazine în aer liber, unul acoperit, precum și cu un lac
    artificial pentru plimbări cu barca.


    Dinspre Târgu
    Mureș puteți porni înspre zona Reghin, orașul viorilor și punctul de plecare
    pentru vizitarea rezervației naturale a Munților Călimani. Sanda Vițelar. Este o rezervație în care, pe lângă
    peisaje deosebite, puteți descoperi peste 100 de peșteri de mulaj de diverse
    dimensiuni, dar puteți porni și către Valea Gurghiului și pitorescul castel de vânătoare de la
    Lăpușna.

    Dacă alegeți Valea Mureșului, în localitatea Brâncovenești, vă
    așteaptă Castelul Kemény, construit de familia cu același nume, aproape de DN
    15 Reghin-Toplița. Județul Mureș este renumit pentru castelele și conacele     de
    odinioară. Multe dintre ele se află în stadiul de renovare, dar oferă
    posibilități de a petrece timpul liber.


    În Târgu Mureș,
    puteți vizita Centrul Județean pentru
    Cultură Tradițională. Veți găsi o bază de date cu toți meșteșugarii din județul
    Mureș, inclusiv cu cei care vă așteaptă să le treceți pragul pentru a vă
    dezvălui din secretele diverselor meșteșugurilor.

  • Offers at the Romanian Tourism Fair

    Offers at the Romanian Tourism Fair

    The 40th Romanian Tourism Fair was held in Bucharest between November 15 and 18. Visitors at the autumn tourism fair had the opportunity to meet people from various parts of Romania who brought along promotional materials and were ready to answer questions. It was the place where everyone could arrange their long-awaited Christmas and New Year holidays, and could also make early bookings for trips in the spring and summer of 2019.



    Fulviu Moga is the director of the ‘Lunca Muresului’ Natural Park and he shared with us his wish to see more people visiting Lunca Muresului, in western Romania, next year:



    “I love nature myself, so for nature lovers we have several offers such as canoeing on the Mures River, one of the most beautiful places in the Lunca Muresului landscape. Tourists can also opt for bike rides along marked routes in the forest or along the Mures River course. We also have many offers for those interested in bird and wildlife watching. Tourists are welcome to Lunca Muresului all year long, because each season has something to offer. The visitor center is also the headquarters of the park, and it is located 4 km from the city of Arad. We set up a small ethnographic museum there. We also have another museum which displays the natural riches of the park.”



    Catalina Orban, the director of the Tourist Information Center in Reghin, recommends a trip to the town of violins, the starting point for many other trips.



    “Tourists can see for themselves how violins are made by taking part in workshops. The famous violinist Yehudi Menuhin used to play on a violin made in Reghin. Tourists can also visit the town of Reghin, a small burgh in Transylvania which is home to a Saxon church dating back to 1330. The town of Reghin is located at the crossroads of 4 interesting castles: Teleki Castle in Gornesti, Rakoczi-Bornmisza Castle in Gurghiu, the former hunting castle of the former dictator Nicolae Ceausescu in Lapusna and Kemeny Castle in Brancovenesti. For tourists who like trekking, there are two sites near Reghin that are perfect for this kind of activity. On the one hand, they can visit the lava caves, which are unique in Romania. In Europe, such caves can only be found in Romania, Slovakia and Hungary. Access to these caves is possible along two routes, marked by the Mountain Rescue team. On the other hand, the more daring tourists can climb up the Scaunul Domnului peak, at an altitude of 1,300 meters.”



    Dan Carpov, the representative of the Maramures County Council, recommends tourists to spend their winter holidays in Maramures:



    “Christmas in Maramures is an already famous program, it has reached its 10th edition. It is an urban event which brings together Christmas traditions from all corners of Maramures, from its four regions: Chioar, Codru, Historical Maramures and Lapus Land. We try to provide our tourists with a wide range of offers, be it business, rural or spa tourism. At Christmas, apart from the programme offered by each guesthouse, tourists can go on short trips, which can create unique experiences, such as a ride with the narrow-gauge train or a trip to the eight wooden churches, included on UNESCO’s heritage list. And, before Christmas, we have prepared a surprise, the Union Road. There will be ten wagons starting off from historical Maramures, from Sighetul Marmatiei, taking people to Alba Iulia, where they will meet other representatives from around the country.”



    The mountain area of Bacau County, in eastern Romania, is a less-promoted tourist region which truly deserves to become better known. George Gaman is the executive manager of Montpesa Association. He came to the Romanian Tourism Fair to speak about eight towns and villages in the western part of Bacau County, whose administrative bodies got together to set up and promote a healing-recreational tourist destination.



    “The Targu Ocna salt mine is a very good place for tourists who are also patients, who need to recover from certain illnesses, but also for those who want to prevent certain diseases from damaging their health. What is unusual about this salt mine is that it hosts a church, which is quite unique in Europe. Inside the mine there is a treatment centre, a leisure facility and several km-long corridors. From the salt mine in Targu Ocna tourists can head to the renowned resort of Slanic Moldova, famous for the therapeutic qualities of its mineral water springs. What is special about the place is that there are 21 springs concentrated on a surface area of only two square kilometers. These springs got gold medals in exhibitions staged in Frankfurt and Berlin, as early as the 1900s. Also, the Nemira ski slope was built in the area. “



    Monica Gheorghiu is the coordinator of Valcea County’s Tourism Information and Promotion Center. At the autumn edition of the Romanian Tourism Fair she came accompanied by a craftsman, also bringing with her traditional produce typical of the local cuisine.



    “Valcea is an area rich in tourist assets, and you don’t have time to get bored there. Apart from spas, where they can have a holiday to remember, people can also visit other areas where they can taste traditional products, participate in events and take wonderful walks in nature. There are several events that have already become tradition in our county: the ‘Hurez Rooster’, the ‘Invartita Dorului’ shepherd’s folklore festival, the ‘Songs of the Olt River’, the ‘Days of Ramnic’. There are, however, several more recent events such as the Open Blues Open Air Festival held in Brezoi, or the Chainsaw Carvers’ Festival in Vaideeni. “



    Also attending the autumn edition of the Romanian Tourism Fair were lots of travel agencies, which came with special packages for Christmas, the New Year’s Eve Party and Valentine’s Day, in mountain resorts, but also on the Romanian Black Sea coast. All agencies offered 15 to 50% discounts.

  • Oferte la Târgul de Turism al României

    Oferte la Târgul de Turism al României

    Timp de patru
    zile, în perioada 15-18 noiembrie, s-a desfășurat la București cea de-a 40-a
    ediție a Târgului de Turism al României,     ediția de toamnă. Vizitatorii au avut
    ocazia să cunoască reprezentanți din zone diferite ale României, prezenți cu
    materiale de promovare și pregătiți să răspundă tuturor întrebărilor. A fost
    locul în care fiecare și-a putut crea vacanța dorită de Crăciun sau de Anul Nou
    și a putut face rezervări timpurii pentru excursii în sezonul primăvară-vară
    2019.


    Fulviu Moga este directorul
    Parcului Natural Lunca Mureșului. Aflat într-un stand verde, sugerând bogăția
    naturii din zona Mureșului, și-a exprimat dorința de a vedea în 2019 cât mai
    mulți turiști în vestul României. TRACK
    Fiind un turist iubitor de natură, îi
    putem propune plimbări cu canoele pe râul Mureș, principala componentă a
    peisajului din Luna Mureșului. Îi putem propune plimbări cu bicicleta pe
    traseele marcate din pădure și de-a lungul Mureșului. Turistul poate alege să
    observe diverse specii de mamifere și de păsări în mediul lor, în număr foarte
    mare. Se poate veni pe tot parcursul anului. Fiecare sezon are frumusețea lui.
    Centrul de vizitare este și sediul administrației parcului și se află la patru
    km de Arad. Am amenajat acolo un mic muzeu etnografic și unul referitor la
    bogăția parcului natural.


    Cătălina Orban,
    directoarea Centrului de Informare Turistică din Reghin, ne recomandă un sejur
    în orașul viorilor, cu vizite în imediata apropiere a acestuia. Turiștii pot avea o experiență autentică în cadrul unor ateliere, unde
    pot vedea cum se face o vioară. Celebrul violonist Yehudi Menuhin avea o vioară
    fabricată la noi. Apoi, veți cunoaște orașul Reghin ca mic burg transilvănean
    și veți vizita o biserică săsească din anul 1330. Iar Reghin se află situat
    între patru castele foarte interesante: castelul Teleki de la Gornești,
    castelul Rákóczi-Bornemisza din Gurghiu, fostul castel de vânătoare al lui
    Nicolae Ceaușescu, de la Lăpușna și castelul Kemény din Brâncovenești. Pentru
    cei cu poftă de drumeții, avem două obiective deosebite în jurul Reghinului.
    Avem peșteri de mulaj, unice în România, prezente doar în Slovacia și Ungaria
    în Europa, iar în lume doar în America și Japonia. Accesul către aceste peșteri
    se face pe două trasee amenajate de Salvamont. Avem și un traseu montan mai
    solicitant, Scaunul Domnului, pe un munte cu o altitudine de 1300 de metri.


    Dan Carpov,
    reprezentantul Consiliului Județean Maramureș, ne recomandă să ne petrecem
    sărbătorile în Maramureș, fiindcă faima zonei a depășit de mult timp granițele
    și pentru că urmează programul Crăciun în Maramureș. , în 2018, este definit ca un eveniment deja
    închegat, la a zecea ediție, un eveniment urban prin care aducem toate
    tradițiile acestei sărbători din toate colțurile regiunii, din cele patru țări:
    Chioar, Codru, Maramureșul Istoric și Țara Lăpușului. Maramureșul încearcă să
    fie cât mai la zi cu toate ofertele turistice. Avem turism business, rural,
    turism balneo. În perioada Crăciunului, pe lângă programul oferit de fiecare
    pensiune, sunt propuse și scurte vizite cu experiențe inedite, cum ar fi
    plimbarea cu mocănița, cele opt biserici din lemn, patrimoniu UNESCO. Iar
    înainte de Crăciun am pregătit o surpriză, Drumul Unirii. Vor fi zece căruțe
    care pornesc din Maramureșul istoric, din Sighetul Marmației, care vor merge la
    Alba Iulia, unde se vor întâlni cu ceilalți reprezentanți ai țării.


    O zonă turistică a
    României mai puțin promovată, dar care merită într-adevăr cunoscută este cea
    din estul României, din partea muntoasă a județului Bacău. George Gaman,
    director executiv al Asociației Montpesa, a venit la Târgul de Turism al
    României pentru a vorbi despre opt localități din vestul județului Bacău, ale
    căror administrații s-au asociat pentru a forma și promova o destinație
    turistică curativ-recreativă. Salina Târgu Ocna se adresează în primul
    rând turiștilor pacienți, care au nevoie de refacerea sănătății, dar și celor
    care doresc să prevină apariția
    afecțiunilor. Salina se evidențiază prin faptul că acolo, la adâncimea de 240
    de metri, veți găsi o biserică. Acest lucru o face unică în Europa. În interior
    veți găsi o bază de tratament, una de agrement și galerii lungi de peste patru
    km. Deci iată un loc de plimbare, de tratament și de agrement. De la Salina din Târgu Ocna ne putem îndrepta
    spre vestita stațiune Slănic Moldova, recunoscută pentru calitățile terapeutice
    ale izvoarelor cu apă minerală. Unicitatea stațiunii constă în faptul că 21 de
    izvoare sunt concentrate pe o suprafață de doar doi km pătrați. Aceste izvoare
    au obținut medalii de aur la expoziții din Frankfurt și Berlin încă din anii
    1900. Acolo s-a construit pârtia de schi Nemira.


    Monica Gheorghiu,
    coordonatorul Centrului Național de Informare și Promovare Turistică Vâlcea,
    din cadrul Consiliului Județean Vâlcea, a venit la Târgul de Turism al
    României, ediția de toamnă, însoțită de un meșteșugar, dar și de produse
    tradiționale din gastronomia locală. Vâlcea este o zonă bogată în obiective
    turistice și nu e timp de plictiseală. Pe lângă stațiunile balneare, unde pot
    să petreacă un sejur de neuitat, pot să viziteze și alte zone în care pot
    degusta produse tradiționale, pot participa la evenimente și pot face plimbări
    minunate în natură. Se organizează o serie de evenimente care au deja tradiție
    la noi în județ: Cocoșul de Hurez, Învârtita Dorului, Cântecele Oltului, Zilele
    Râmnicului. Există însă și câteva evenimente noi, apărute de curând: Open Blues
    Open Air Festival, la Brezoi sau Festivalul Sculptorilor cu Drujba, din zona
    Vaideeni.



    În cadrul târgului au fost prezente și numeroase
    agenții de turism care au alcătuit pachete speciale de Crăciun, Revelion și de
    Ziua Îndrăgostiților atât la munte cât și pe litoralul românesc al Mării Negre,
    toate cu reduceri cuprinse între 15 și 50%.

  • INDAGRA Agricultural Fair

    INDAGRA Agricultural Fair

    The largest agricultural and food event in Romania, the INDAGRA fair, is open until Sunday in Bucharest. According to the organizers, some 65,000 visitors are expected at the fair. Hundreds of companies from 25 countries have come with thousands of products and dozens of events. Among the items on display at the fair are agricultural machinery and equipment, traditional foodstuffs, bio products, seeds, fruit trees and flowers. Also, visitors are given the opportunity to taste food and wines.



    The Romanian Prime Minister Viorica Dancila has visited the fair and has stated that the authentic traditional products must be helped become known at international level. She has also stated that concrete solutions must be found to support Romanian producers.



    Also attending the opening of INDAGRA, the Agriculture Minister Petre Daea spoke about the good results obtained by Romanian farmers this year: “The Government, by means of its agricultural policies and budget allocations, has paved the way for farmers to succeed, both in terms of production and earnings. Although it has been a moody year, with many events hampering agricultural operations, the results obtained are however satisfactory. Until now we have managed to render operational an irrigation system that covers a total area of 1.2 million hectares, ensuring free water for farmers. Also, we have managed to protect some 850,000 hectares by building 60 anti-hail launch points, which have protected vineyards and have helped obtaining a grape production of 1.27 million tons, which is a record figure.”



    15 years after the disappearance of domestic production, this year’s edition of INDAGRA presents the first agricultural tractor based on a 100% Romanian concept. 80% of the parts used in the manufacturing of the tractor are made in Romania, and the starting price is 34,500 Euros. The serial production of the tractor is due to start in April, 2019, in Reghin, central Romania. According to estimates, some 200 units are to be manufactured and sold in the first year alone.



    At INDAGRA, the animal husbandry stands are also displaying some of the latest and best performing equipment and installations in the field. For the first time, there are no animal stalls present, as all animal fairs have been banned because of the African swine fever outbreak. So far, some 1,060 outbreaks have been confirmed across Romania, and some 356,000 animals have been culled.

  • Le département de Mureș, une destination pour tous

    Le département de Mureș, une destination pour tous

    Partons à la découverte du département avec notre guide, Sandra Viţelar, responsable communication au Conseil départemental de Mureş : « Partons pour un voyage virtuel. Vous êtes sur la route européenne E60 qui relie Bucarest à Braşov. Les premiers arrêts après Braşov seront Saschiz et Sighișoara, deux cités transylvaniennes qui gardent intact leur charme d’antan. Depuis le centre du village de Saschiz, vous pouvez admirer les ruines de la forteresse paysanne. La route vers le sommet est un peu plus difficile, mais la vue qui s’ouvre devant vous une fois arrivés là-haut vaut vraiment la peine. Faisons ensuite une halte à Sighișoara, cité médiévale habitée, avec ses ruelles et ses maisons qui semblent sortir d’un conte de fées. C’est aussi le lieu de déroulement de plusieurs événements culturels déjà connus : les festivals Sighișoara médiévale et ProEtnica. Ce dernier est le seul festival de Roumanie qui réunit les représentants de toutes les minorités nationales. 13 km après Sighișoara, vous arrivez à Criş, un village saxon traditionnel. C’est là que se trouve le château Bethlen, représentatif pour le style de la Renaissance transylvaine, construit entre le XIVe et le XVIIIe siècle. De là, nous partons vers Sovata et le lac Ursu, le plus grand lac salé héliotherme d’Europe, avec une superficie de plus de 40.000 mètres carrés. »

    Les passionnés de pêche pourront ensuite faire un arrêt à Câmpu Cetății, près de Sovata, pour déguster des plats à base de poisson. Le poisson même qu’ils viennent d’attraper ! Pas de soucis si vous avez oublié votre matériel de pêche, les restaurants des environs servent une excellente cuisine traditionnelle à base de produits régionaux. C’est aussi à Câmpu Cetății qu’a lieu l’unique festival de montgolfières de Roumanie.

    Poursuivons la route avec Sandra Viţelar : « Nous arrivons à Târgu Mureș, le chef-lieu du département, où nous vous invitons à vous arrêter au centre-ville. Là, les bâtiments historiques parlent du passé multiculturel de la ville des roses. Vous y trouverez deux des bâtiments les plus représentatifs de l’Art nouveau en Roumanie, le Palais de la Culture et le Palais administratif, qui illustrent les débuts du style Sécession transylvain. C’est également à Târgu Mureș que vous trouverez le plateau Corneşti, un endroit au milieu de la nature où se trouve également le Zoo, le deuxième comme grandeur de Roumanie. En été, vous pourrez aussi aller à la plage et vous baigner à l’intérieur du Complexe sportif Mureşul, avec ses trois piscines en plein air, une piscine couverte et un lac artificiel pour les sorties en barque. »

    De Târgu Mureș, vous pouvez partir vers Reghin, la ville des violons et le point de départ pour visiter la réserve naturelle des Monts Călimani. Sandra Viţelar, responsable communication au Conseil départemental de Mureş : «C’est une réserve naturelle où, en plus des paysages remarquables, il y a une centaine de tunnels de lave de dimensions variables. Sur la vallée de Gurghiu, vous pourrez voir le pittoresque château de chasse de Lăpușna. Sur la vallée du Mureş, dans la commune de Brâncovenești, c’est le château Kemény, construit par la famille du même nom, qui se montrera sur votre route. Le département de Mureş est célèbre pour ses châteaux et ses manoirs, dont beaucoup sont actuellement en rénovation.»

    A l’autre bout du département, il y a un château vraiment remarquable à découvrir, celui de l’ambassadeur austro-hongrois en Russie. Sandra Viţelar : « Dans la zone de plaine vers Cluj-Napoca, vous trouverez une réserve de pivoines sauvages et vous pourrez aussi vous arrêter voir un autre château important. C’est à Zau de Câmpie que se trouve le château Ugron, connu aussi sous le nom du château Calendrier. Il a 365 fenêtres, quatre tours pour les quatre saisons, 52 pièces pour le nombre de semaines de l’année, sept terrasses pour les jours de la semaine et douze tours pour les mois de l’année. Vous y apprendrez aussi l’histoire d’amour à l’origine de la construction du château, celle entre le propriétaire et une princesse russe. »

    Le département de Mureş est une région multiculturelle, et les traditions et l’artisanat sont là pour le prouver. Sandra Viţelar, responsable communication au Conseil départemental : « Chaque endroit a sa spécificité. Si vous allez vers Sovata, Miercurea Nirajului, vous trouverez des artisans sicules qui travaillent principalement la céramique et le bois. Sur les deux vallées de la rivière Mureş, il y a de l’artisanat roumain, en commençant par les violons de Reghin. Il y existe deux fabriques réputées dans le monde entier qui travaillent avec des luthiers expérimentés. Les meilleurs moments pour rencontrer les artisans sont les trois événements organisés chaque année dans les vallées des trois grandes rivières du département, Niraj, Gurghiu et Mureş. Chaque festival est dédié exclusivement aux traditions de la région concernée. Chaque communauté a une maison dédiée où les artisans fabriquent des objets de vannerie, des sculptures en bois ou des habits traditionnels. C’est là aussi que les communautés peuvent présenter leurs coutumes et traditions spécifiques. »

    A Târgu Mureş, vous avez la possibilité de visiter le Centre départemental pour la culture traditionnelle. Vous y trouverez une base de données avec tous les artisans du département, y compris ceux auxquels vous pourrez rendre visite pour qu’ils vous révèlent les secrets de leur métier. (Trad. : Elena Diaconu)

  • Județul Mureș, destinație pentru toți

    Județul Mureș, destinație pentru toți

    În
    județul Mureș există peste o sută de conace și castele din diverse epoci ale
    istoriei României. Însă, în momentul în care spunem județul Mureș, ne gândim în
    primul rând la o gamă variată de petrecere a timpului liber, pentru că în acest
    județ există toate tipurile de relief, mai puțin ieșire la mare, spune ghidul
    nostru Sanda Viţelar, consilier de comunicare şi mass media la Consiliul
    Judeţean Mureş. V-aș sugera să pornim într-un traseu
    virtual. Dacă veniți pe drumul european E60, dinspre București spre Brașov,
    primele opriri obligatorii vor fi Saschiz și Sighișoara, două cetăți
    transilvănene care păstrează până astăzi farmecul aparte al vremurilor de
    demult. Din centrul satului Saschiz puteți admira ruinele cetății țărănești.
    Drumul pe creastă e puțin anevoios, dar priveliștea care se deschide în fața
    dvs. odată ajunși acolo merită acest efort. Ne oprim apoi la Sighișoara, cetate
    locuită, cu străduțe și case scoase parcă din povești. Este și locul
    desfășurării unor activități culturale deja binecunoscute: Festivalurile
    Sighișoara Medievală și Festivalul ProEtnica. Cel din urmă e singurul din țară
    care reunește reprezentanții tuturor minorităților naționale. La 13 km de
    Sighișoara, vă așteaptă satul tipic săsesc Criș, unde se află castelul Bethlen,
    reprezentativ pentru stilul renașterii transilvane, construit între secolele
    XIV și XVIII. De acolo ne îndreptăm către Sovata, unde avem lacul Ursu, unic în
    Europa și cel mai mare lac sărat și helioterm de pe acest continent, cu o
    suprafață de peste 40 de mii de metri pătrați și cu o circumferință de peste
    1.100 de metri.



    În apropiere de
    Sovata, dacă sunteți pasionat de pescuit, vă puteți opri la Câmpu Cetății. Aici
    puteți degusta bucate din pește proaspăt, prins chiar de dvs. Dacă nu aveți
    ustensilele, nu e nicio problemă, localurile din această zonă vă servesc cu
    cele mai bune produse tradiționale. Tot aici, la Câmpu Cetății, are loc singura
    paradă a baloanelor cu aer cald din România, spune Sanda Viţelar. Ajungem în periplul nostru în municipiul reședință de județ Târgu
    Mureș, unde vă invităm să vă opriți în centrul orașului. Aici, clădirile
    istorice vorbesc despre trecutul multicultural al orașului trandafirilor. Veți
    vedea două dintre clădirile cele mai reprezentative la nivel național pentru
    stilul Art Nouveau, respectiv Palatul Culturii și Palatul Administrativ, cele care arată
    începuturile curentului Secession transilvănean. Tot la Târgu Mureș vă așteaptă
    Platoul Cornești, un spațiu de petrecere a timpului liber în mijlocul naturii
    și locul în care puteți vizita Grădina Zoologică, a doua ca mărime din România.
    De asemenea, în sezonul cald, puteți să faceți plajă și să vă scăldați în
    Complexul Sportiv Mureșul, care vă stă la dispoziție cu trei bazine în aer
    liber, unul acoperit, precum și cu un lac artificial pentru plimbări cu barca.


    Dinspre Târgu
    Mureș puteți porni înspre zona Reghin, orașul viorilor și punctul de plecare
    pentru vizitarea rezervației naturale a Munților Călimani. Sanda Viţelar, consilier
    de comunicare şi mass media la Consiliul Judeţean Mureş. Este o rezervație în
    care, pe lângă peisaje deosebite, puteți descoperi peste 100 de peșteri de
    mulaj de diverse dimensiuni, dar puteți porni și către Valea Gurghiului și pitorescul castel de vânătoare de la
    Lăpușna. Dacă alegeți Valea Mureșului, în localitatea Brâncovenești, vă
    așteaptă Castelul Kemény, construit de familia cu același nume, aproape de DN
    15 Reghin-Toplița. Județul Mureș este renumit pentru castelele și conacele de
    odinioară. Multe dintre ele se află în stadiul de renovare, dar oferă
    posibilități de a petrece timpul liber.


    Iar dacă vă plac
    locurile de poveste, există un castel cu totul deosebit, al ambasadorului Austro-Ungariei în Rusia, aflat
    în prezent pe lista monumentelor istorice. În zona de câmpie, spre Cluj Napoca, vă
    așteaptă rezervația de bujori sălbatici și putem face un popas la un alt castel
    important, la Zau de Câmpie, castelul Ugron, cunoscut și sub numele de Castelul
    Calendar. Are 365 de ferestre, patru turnuri, la fel ca numărul anotimpurilor,
    52 de camere, câte sunt săptămânile dintr-un an, 7 terase, cât zilele
    săptămânii și 12 holuri, care reprezintă lunile anului. Aici puteți găsi o
    poveste de dragoste sub semnul căruia a și fost construit castelul, o dragoste
    neîmplinită între proprietarul castelului și o prințesă rusoaică.

    Județul
    Mureș este multicultural, iar acest lucru e dovedit prin tradiții și
    meșteșuguri. Sanda Viţelar, consilier de comunicare şi mass media la Consiliul
    Judeţean Mureş. Avem mai multe zone cu specific aparte.
    Dacă mergeți în zona Sovata, Miercurea Nirajului veți putea întâlni
    meșteșugarii secui care lucrează în principal ceramică și lemn. Pe de altă
    parte, dacă mergem pe cele două văi ale Mureșului, vom avea meșteșuguri
    românești, începând cu viorile de la Reghin. Există acolo două fabrici renumite
    în toată lumea, care lucrează pentru lutieri experimentați. Cele mai bune
    ocazii de a întâlni meșteșugarii sunt cele trei evenimente mari pe care le
    organizăm anual, în cele trei văi ale județului Mureș, pe Valea Mureșului,
    Valea Gurghiului și Valea Nirajului, festivaluri dedicate exclusiv tradițiilor
    din zonele respective. În cadrul evenimentelor, comunitățile au câte o căsuță
    alegorică unde confecționează obiecte împletite, sculpturi în lemn sau porturi
    tradiționale, dar se și prezintă obiceiurile și tradițiile fiecărei
    localități.



    În Târgu Mureș,
    puteți vizita Centrul Județean pentru
    Cultură Tradițională. Veți găsi o bază de date cu toți meșteșugarii din județul
    Mureș, inclusiv cu cei care vă așteaptă să le treceți pragul pentru a vă
    dezvălui din secretele diverselor meșteșugurilor.

  • Mures County

    Mures County

    There are over a hundred manor houses and
    castles of various periods in the history of Mures county, in northern Romania.
    Yet whenever we say Mures county, what first comes to mind is a wide range of
    possibilities to spend leisure time, as the county boasts all categories of
    relief, save for the seaside. Our guide today is communication and mass media
    councilor with Mures County Council Sanda Vitelar:

    I suggest a virtual tour of
    the area. If you’re driving on the E60 European road, from Bucharest to Brasov,
    the first stopovers should be in Saschiz
    and Sighisoara, two Transylvanian citadels that have preserved the special
    charm of the days of yore. From the Saschiz village centre you can admire the
    ruins of the peasant citadel. The walk on the ridge is a bit difficult, but the
    scenery opening up before you once you get there is well worth the effort. Then
    you can also stop in Sighisoara, an inhabited citadel, with narrow streets and fairytale-like
    houses. The citadel also plays host to
    two of the most popular events in the country: the Medieval Sighisoara Festival and the
    ProEtnica festival. The latter is the country’s only event bringing together
    representatives of all national minorities that live in the country. 13
    kilometers from Sighisoara there lies a typically Saxon dwelling, the village
    of Cris, which is home to the Bethlen castle, representative for the style of Transylvanian
    renaissance, built between the 16th and the 18th
    centuries. From there, one can head towards Sovata, where one of the main
    attractions is the Ursu lake, unique in Europe, and also the continent’s largest
    salty and heliothermal lakes with a surface area of over 40 thousand square
    meters and a circumference of more than 1,100 meters.


    If you like fishing, you can stop in Campu
    Cetatii, near Sovata. Here you can have a taste of the fresh fish you’ve caught
    yourself. The only hot air balloon parade in the country is also held here at
    Campu Cetatii. With details on that, here is Sanda Vitelar:


    Another destination point in
    our journey is the county seat of Targu Mures, where we invite you to stop for
    a while in the city center. Here,
    historical buildings speak about the multicultural past of the city of roses.
    You can see two of the most representative buildings that at national level are
    representative for the Art Nouveau style: the palace of Culture and the Administrative
    palace, from the early days of the Secession trend in Transylvania. Also in
    Targu Mures there lies the Cornesti Plateau, an area in the middle of nature
    hosting the local Zoo, which is the second largest in Romania. In summer one
    can also enjoy sunbaths and go swimming in the Mures Sporting Compound, which
    has one indoor and three outdoor swimming pools as well as an artificial lake
    for boat rides.


    From
    Targu Mures one can go directly to Reghin, famous for its violin production
    centre, or to the Calimani Mountain Reserve. Here is Sanda Vitelar , a
    councilor with the Mures County Council, with more about that:

    Besides the breathtaking landscapes, in this reserve one can also see over 100
    caves of various dimensions or you travel down the Gurghiu Valley to the
    picturesque hunting lodge of Lapusana. Another place worth seeing on the Mures
    Valley is the Kemany Castle in Brancovenesti, close to the motorway linking
    Reghin to Toplita. The Mures County is renowned for its old castles and
    mansions. Most of them are currently undergoing refurbishment works but they
    still offer other entertainment facilities.


    And
    if you are into fairy-tale castles you should definitely see the castle of the
    Austria-Hungary ambassador to Russia, currently on a list of historic
    monuments. Let’s find out more from Sanda Vitelar:


    In the plain area towards Cluj Napoca there lies a wild peony reserve and the
    Ugron Castle, also known as the Calendar Castle for its 365 windows, 4 towers,
    52 rooms, 7 terraces and 12 corridors. Here you can learn about the unrequited
    love story between the castle owner and a Russian princess.


    Outstanding
    traditions and crafts stand proof of the multiculturalism of the Mures County.
    Here is Sanda Vitelar, communication and mass-media councilor with the Mures
    County Council, at the microphone again:


    We have many areas with their own specificity. If you go to Sovata or
    Miercurea Nirajului you can see Szekler artisans working in wood and ceramics.
    Romanian crafts and trades are also represented on the Mures Valley, and I have
    already mentioned the violin-making facilities
    in Reghin. The gifted luthiers working in the two factories here have
    achieved international fame. But the best way to see these artisans at work is
    to visit one of the three fairs we stage yearly on the three valleys of the
    Mures County, the Gurghiu Valley, the Niraj Valley and Mures Valley, which are
    exclusively devoted to traditions and trades in the respective areas.


    Also
    worth visiting in Targu Mures is the County Center for Traditional Culture,
    which boasts a data base with all the artisans in the Mures County including
    those who are running open workshops sharing some of the secrets of their
    ancient trades.



  • Mures County

    Mures County

    There are over a hundred manor houses and
    castles of various periods in the history of Mures county, in northern Romania.
    Yet whenever we say Mures county, what first comes to mind is a wide range of
    possibilities to spend leisure time, as the county boasts all categories of
    relief, save for the seaside. Our guide today is communication and mass media
    councilor with Mures County Council Sanda Vitelar:

    I suggest a virtual tour of
    the area. If you’re driving on the E60 European road, from Bucharest to Brasov,
    the first stopovers should be in Saschiz
    and Sighisoara, two Transylvanian citadels that have preserved the special
    charm of the days of yore. From the Saschiz village centre you can admire the
    ruins of the peasant citadel. The walk on the ridge is a bit difficult, but the
    scenery opening up before you once you get there is well worth the effort. Then
    you can also stop in Sighisoara, an inhabited citadel, with narrow streets and fairytale-like
    houses. The citadel also plays host to
    two of the most popular events in the country: the Medieval Sighisoara Festival and the
    ProEtnica festival. The latter is the country’s only event bringing together
    representatives of all national minorities that live in the country. 13
    kilometers from Sighisoara there lies a typically Saxon dwelling, the village
    of Cris, which is home to the Bethlen castle, representative for the style of Transylvanian
    renaissance, built between the 16th and the 18th
    centuries. From there, one can head towards Sovata, where one of the main
    attractions is the Ursu lake, unique in Europe, and also the continent’s largest
    salty and heliothermal lakes with a surface area of over 40 thousand square
    meters and a circumference of more than 1,100 meters.


    If you like fishing, you can stop in Campu
    Cetatii, near Sovata. Here you can have a taste of the fresh fish you’ve caught
    yourself. The only hot air balloon parade in the country is also held here at
    Campu Cetatii. With details on that, here is Sanda Vitelar:


    Another destination point in
    our journey is the county seat of Targu Mures, where we invite you to stop for
    a while in the city center. Here,
    historical buildings speak about the multicultural past of the city of roses.
    You can see two of the most representative buildings that at national level are
    representative for the Art Nouveau style: the palace of Culture and the Administrative
    palace, from the early days of the Secession trend in Transylvania. Also in
    Targu Mures there lies the Cornesti Plateau, an area in the middle of nature
    hosting the local Zoo, which is the second largest in Romania. In summer one
    can also enjoy sunbaths and go swimming in the Mures Sporting Compound, which
    has one indoor and three outdoor swimming pools as well as an artificial lake
    for boat rides.


    From
    Targu Mures one can go directly to Reghin, famous for its violin production
    centre, or to the Calimani Mountain Reserve. Here is Sanda Vitelar , a
    councilor with the Mures County Council, with more about that:

    Besides the breathtaking landscapes, in this reserve one can also see over 100
    caves of various dimensions or you travel down the Gurghiu Valley to the
    picturesque hunting lodge of Lapusana. Another place worth seeing on the Mures
    Valley is the Kemany Castle in Brancovenesti, close to the motorway linking
    Reghin to Toplita. The Mures County is renowned for its old castles and
    mansions. Most of them are currently undergoing refurbishment works but they
    still offer other entertainment facilities.


    And
    if you are into fairy-tale castles you should definitely see the castle of the
    Austria-Hungary ambassador to Russia, currently on a list of historic
    monuments. Let’s find out more from Sanda Vitelar:


    In the plain area towards Cluj Napoca there lies a wild peony reserve and the
    Ugron Castle, also known as the Calendar Castle for its 365 windows, 4 towers,
    52 rooms, 7 terraces and 12 corridors. Here you can learn about the unrequited
    love story between the castle owner and a Russian princess.


    Outstanding
    traditions and crafts stand proof of the multiculturalism of the Mures County.
    Here is Sanda Vitelar, communication and mass-media councilor with the Mures
    County Council, at the microphone again:


    We have many areas with their own specificity. If you go to Sovata or
    Miercurea Nirajului you can see Szekler artisans working in wood and ceramics.
    Romanian crafts and trades are also represented on the Mures Valley, and I have
    already mentioned the violin-making facilities
    in Reghin. The gifted luthiers working in the two factories here have
    achieved international fame. But the best way to see these artisans at work is
    to visit one of the three fairs we stage yearly on the three valleys of the
    Mures County, the Gurghiu Valley, the Niraj Valley and Mures Valley, which are
    exclusively devoted to traditions and trades in the respective areas.


    Also
    worth visiting in Targu Mures is the County Center for Traditional Culture,
    which boasts a data base with all the artisans in the Mures County including
    those who are running open workshops sharing some of the secrets of their
    ancient trades.



  • Rumänische Geigenfabrik in Reghin wurde 65

    Rumänische Geigenfabrik in Reghin wurde 65

    Es sind 65 Jahre her, seitdem die erste rumänische Geige in einer Fabrik für Musikinstrumente hergestellt wurde. Der Jahrestag wurde in der Fabrik für hölzerne Musikinstrumente Hora“ in Reghin (dt. Sächsisch-Regen) feierlich begangen. Die Fabrik für Musikinstrumente in Reghin wurde 1951, zu Zeiten des Kommunismus gebaut. Es ist die einzige Fabrik ihrer Art in Rumänien und die grö‎ßte in ganz Europa. Nach der Wende wurde die Fabrik für Musikinstrumente Hora“ in Reghin privatisiert. Die Belegschaft übernahm die meisten Anteile. Die Fabrik entwickelte sich mit der Zeit zum grö‎ßten Hersteller von Musikinstrumenten aus Holz in Europa, nachdem sich andere europäische Hersteller gespalten oder ihre Tätigkeit gedrosselt hatten.



    Bis 1951, als die erste Fabrik zur Herstellung von Streichinstrumenten aus Holz gegründet wurde, gab es in Rumänien lediglich vereinzelte kleine Geigenbauer-Ateliers. Internationale Anerkennung erwarb sich die Fabrik allerdings erst nach Beginn der Exporttätigkeit im Jahr 1959. Nicolae Bâzgan ist Maschinenbauingenieur von Beruf. Seit 1967 leitet er die Musikinstrumentenfabrik in Reghin. Er erläuterte uns die Geschichte der Geige:



    Die Geige ist die Königin der Streichinstrumente. Die Decke und der Boden werden aus Fichtenholz, die Zargen und der Hals, im Allgemeinen aus Ahorn hergestellt. Das Holz, aus denen die Streichinstrumente gefertigt werden, muss im Voraus aufbereitet werden. Es muss langsam und einheitlich abtrocknen. Daher werden die notwendigen Holzstücke frühzeitig geschnitten. Wie gesagt, die Geige wird aus Fichten- und Ahornholz hergestellt. Es darf weder Innenspannungen aufweisen, noch Holzknoten oder andere Verformungen. Im Idealfall verlaufen die Holzfasern gradlinig. Der Geigenklang kann durch die Holzqualität beeinflusst werden, daher spielt die Qualität des Rohstoffs eine wichtige Rolle für die Geigenbauer. Die Geigenbaumeister verwenden schon seit eh und je Fichten- und Ahornholz zur Fertigung von Geigen. Seit 600 Jahren erweist sich dies als erfolgreiche Kombination.“




    Wir fragten Nicolae Bâzgan, ob für die Herstellung von Geigen die Leidenschaft für den ausgeübten Beruf relevant sei.



    Selbstverständlich — Leidenschaft, Geduld und guter Geschmack sind unerlässlich. Die Geige steht für den barocken Stil, sie widerspiegelt die Perfektion. Schauen wir uns eine Geige an, so müssen wir feststellen, dass sie dem weiblichen Körper ähnelt — mit ihren Schultern, der Taille, den Hüften. Dem barocken Stil ist zu verdanken, dass diese Form seit mehreren Hunderten Jahren nicht verloren ging. So stark hat sie sich eingebürgert.“




    Die Hochwertigkeit der in Reghin hergestellten Geigen erwarb internationale Anerkennung im Jahr 1967, als der berühmte sowjetische Geigenspieler Dawid Oistrach beim George Enescu Festival in Bukarest mit einer Geige auftrat, die in Reghin gefertigt wurde. Warum die in Reghin hergestellten Streichinstrumente so beliebt sind und hochgeschätzt werden, erfahren wir nun von Nicolae Bâzgan:



    Wir arbeiten mit hochwertigem Holz. Unsere Vorräte reichen für weitere 10 Jahre. Die Lagerung ist auch sehr wichtig. Nach dem Fällen wird das Holz in Scheunen zum Abtrocknen gelagert. Der Trockenprozess muss langsam verlaufen. Vor der Bearbeitung wird das Holz künstlich getrocknet, bis es eine Feuchtigkeit von 6-8% erreicht. Die zusätzliche Trocknung ist notwendig, damit die Klimaveränderungen, denen die Geige künftig ausgesetzt wird, ihr nicht schaden.“




    Im Zeitraum 1986-1987 gab es Versuche, Panflöten in der Fabrik in Reghin herzustellen. Die Versuche erwiesen sich als nicht besonders erfolgreich, demnach wurde die Panflötenherstellung aufgegeben. Bis vor knapp 15 Jahren, als ein neuer, diesmal erfolgreicher Anlauf startete. Mittlerweile werden hier Panflöten aus unterschiedlichen Holzarten gefertigt. Am teuersten ist die Panflöte aus Ebenholz, mit einem Ab-Werk-Preis von rund 1.000 Euro. Der berühmte Panflöten-Spieler Gheorghe Zamfir spielt eine Panflöte, die aus der Fabrik in Reghin stammt. Das Gleiche gilt für den verstorbenen Musiker Radu Simion sowie für seine Schülerin Cornelia Tihon, so der Leiter der Fabrik für Musikinstrumente. Neben geigen und Panflöten werden in Reghin mehr als 200 weitere Musikinstrumente gefertigt sowie mehr als 300 Zubehörteile für verschiedene Musikinstrumente, die sowohl im In- wie auch im Ausland für ihre Hochwertigkeit hochgeschätzt werden. Mehr Einzelheiten dazu bringt Nicolae Bâzgan:



    Wir stellen in Reghin alle möglichen Streichinstrumente her — Geigen, Bratschen, Cellos, klassische und elektrische Kontrabasse. Wir fertigen auch Gitarren, sowohl für Kinder wie auch für Erwachsene, und Holzschlagzeug für Kinder und Profis. Au‎ßerdem stellen wir Panflöten her — klassische rumänische und peruanische Panflöten. Wir haben auch eine Hybridform der Panflöte entwickelt, die das Stimmen der Musikinstrumente wesentlich erleichtert. Die Panflöte ist ein Blasinstrument und muss bei Temperaturschwankungen immer neu gestimmt werden.“




    Wir werden die Tradition weiter führen“, sagte zum Schluss Nicolae Bâzgan, der Leiter der Fabrik Hora“ in Reghin. Eine Geschichte über Leidenschaft, Hingabe und die Kunst, hochwertige Dinge zu schaffen.

  • Vioara românească a împlinit 65 de ani

    Vioara românească a împlinit 65 de ani

    În luna ianuarie s-au împlinit 65 de ani de la
    fabricarea în regim industrial a primei
    viori din România. Aniversarea a fost marcată de fabrica de instrumente
    muzicale din lemn Hora de la Reghin, singura de acest tip din România şi cea
    mai mare din Europa, care a fost construită în 1951, în perioada comunistă.
    După Revoluţie, fabrica de instrumente muzicale din lemn Hora de la Reghin a
    fost privatizată prin preluarea pachetului majoritar de către angajaţi şi între
    timp a devenit şi cel mai mare producător de instrumente muzicale din lemn din
    Europa, după ce firme de prestigiu europene s-au divizat sau şi-au restrâns
    activitatea.


    Până în 1951, când s-a decis înfiinţarea primei
    fabrici de instrumente muzicale din lemn, în România existau doar câteva
    ateliere mici de lutierit, însă recunoaşterea internaţională a venit după
    începerea exporturilor de chitare, viori şi violoncele, în 1959.


    Cu întreaga viaţă profesională desfăşurată în
    Fabrica Hora de la Reghin, Nicolae Bâzgan, inginer mecanic, directorul Fabricii
    Hora de la Reghin din 1967, ne spune povestea viorii de aici, cum o ştie mai
    bine: Vioara este de fapt regina instrumentelor muzicale. Ea se face din
    lemn de molid, faţa şi spatele, eclisa, gâtul, din paltin de munte. Acest
    material lemnos se taie, cu mult timp înainte de a începe să fie prelucrat,
    pentru ca să avem parte de o uscare înceată, uniformă, fără tensiuni interne şi
    lemnul să aibă timp să se coacă, adică să-şi omogenizeze proprietăţile.Lemnul
    din care este tăiată vioara, fie că este de molid sau paltin, trebuie să aibă
    inelele anuale cât mai regulate, trebuie să fie lipsit de defecte, precum
    nodurile sau fibră răsucită. Acest lemn trebuie să fie cu fibra dreaptă, în aşa
    fel încât să nu aducă distorsiuni în propagarea sunetului. Molidul de rezonanţă
    şi paltinul de munte este o combinaţie tradiţională făcută de primii lutieri,
    de peste 600 de ani.


    L-am întrebat pe Nicolae Bâzgan dacă îţi trebuie
    pasiune pentru a fabrica viori: Da, pasiune, răbdare şi mai ales bun
    gust. Pentru că vioara este un exemplu al stilului baroc, un exemplu al
    perfecţiunii. Dacă ne uităm la o vioară putem să o asemănăm cu corpul unei
    femei, cu umeri, cu talie, cu şolduri. Şi stilul baroc a făcut ca această formă
    a viorii să nu poată fii schimbată de sute de ani. Aşa de tare s-a întipărit în
    tradiţie.



    Una dintre cele mai prestigioase recunoaşteri
    internaţionale a calităţii viorii de Regin a fost cea a celebrului violonist
    sovietic, David Oistrakh, care a cântat cu vioara de aici în cadrul
    Festivalului George Enescu de la Bucureşti, din 1967. Care sunt motivele pentru
    care instrumentele de la Reghin se bucură de atâta apreciere am aflat de la
    Nicolae Bâzgan: Instrumentele noastre sunt în primul rând
    apreciate datorită calităţii lemnului cu care lucrăm. Noi avem rezerve de lemn
    pentru 10 ani, pentru execuţia viorilor. De asemenea, după ce acest lemn este
    tăiat, el se usucă în şoproane acoperite, lent şi înainte de a fi introdus în
    prelucrare, el se usucă şi artificial până la o umiditate de 6-8%. Acestă
    uscare este necesară pentru ca să reziste apoi tuturor schimbărilor climatice
    prin care trece.


    Între anii 1986-1987, au început aici primele
    încercări de confecţionare a naiurilor, care au fost şi abandonate până acum 15
    ani. Fabrica a ajuns să confecţioneze naiuri din zeci de esenţe de lemn, cel
    mai scump instrument fiind cel din abanos, care costă peste 1.000 de euro la
    poarta fabricii. Gheorghe Zamfir cântă cu naiuri fabricate la Reghin,
    regretatul Radu Simion cânta tot cu naiuri făcute la Reghin, dar şi mai tânăra
    discipolă a acestui instrument, Cornelia Tihon, a adăugat directorul general al
    fabricii Hora. Pe lângă viori şi naiuri, firma confecţionează peste 200 de
    tipuri de instrumente muzicale şi peste 300 de tipuri de accesorii pentru
    instrumente muzicale, recunoscute pentru calitatea lor, în ţară şi în
    străinătate. Vine cu detalii Nicolae Bâzgan: La Reghin fabricăm
    toate instrumentele cu arcuri, vioară, violă, violoncel, contrabas, atât în
    varianta clasică, cât şi în variante electrice. Apoi fabricăm chitarele clasice
    şi pentru copii şi pentru adulţi, chitare acustice, electrice şi avem grupa de percuţie
    din lemn, xilofoane atât pentru copii, cât şi pentru profesionişti, instrumente
    cu corzi lovite, ţambalul mic şi cel de concert, instrumente de suflat din
    lemn, fluiere, caval, nai. Executăm naiul tradiţional românesc, dar şi un nai
    peruan, şi între ele am găsit de cuviinţă să dezvoltăm un nai hibrid, care
    uşurează foarte mult acordarea. Fiind un instrument de suflat, naiul trebuie
    acordat de fiecare dată când variază temperatura mediului în care se cântă cu
    el.


    Rămâne să ducem mai departe tradiţia, şi-a
    încheiat Nicolae Bâzgan, directorul fabricii Hora de la Reghin povestea. O
    poveste despre pasiune, despre dedicare, despre arta de a crea valori.