Pe 18 iunie, cu ocazia sărbătorii ‘Sfinţilor
Români’, a fost comemorat la Gyula, în sud-estul Ungariei, preotul Iosif
Beşan, la împlinirea a 110 ani de la trecerea sa în neființă, potrivit unui
comunicat al MAE. Iosif Beșan a slujit ca preot, timp de 40 de ani, la biserica
românească din Gyula, care, astăzi, are rang de Catedrală Episcopală. La
liturghia arhierească şi la manifestările legate de inaugurarea unui monument
în Cimitirul Românesc din acest oraș a participat şi Florin Vasiloni,
consulul general al României la Gyula. Slujbele religioase au fost
celebrate de Preasfinţitul Părinte Siluan, episcopul Eparhiei Ortodoxe Române
din Ungaria, împreună cu un sobor de preoţi din Ungaria şi România, de la
Chişineu-Criş. La manifestări au participat credincioşi români, numeroşi
oaspeţi din România, Corul Parohiei Ortodoxe Române din Chişineu-Criş, precum
şi o serie de oficialităţi. Sâmbătă, pe 17 iunie, în sala Centrului Cultural
Românescˮ din cadrul Liceului Nicolae Bălcescuˮ din Gyula, a avut loc
festivitatea de absolvire a elevilor din clasele a VIII-a a Şcolii Generale din
acest oraș.
Departamentul pentru Românii de Pretutindeni aduce în atenţia
autorităţilor publice un proiect de rezoluţie realizat în urma dezbaterilor
organizate cu reprezentanţii românilor din afara graniţelor, care au participat
la evenimentele dedicate Zilei Românilor de Pretutindeni organizate în perioada
25-28 mai. Desfăşurate la Bucureşti, în cadrul Festivalului Aici-Acoloˮ, aflat
sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României, aceste manifestări au reunit
peste 400 de participanţi din 34 de ţări. Aceştia şi-au exprimat opiniile şi în
privinţa principalelor teme de interes pentru românii din diaspora şi din
comunităţile istorice. În urma acestor dezbateri, Departamentul a formulat un
proiect de rezoluţie, supus aprobării tuturor participanţilor, care cumulează o
serie de propuneri transmise de-a lungul timpului şi în cadrul întâlnirilor
periodice cu reprezentanţii mediului asociativ. Principalele cerinţe ale
românilor, cuprinse în rezoluţie, vizează modificarea statutului
Departamentului pentru Românii de Pretutindeni şi transformarea sa într-un
minister, susţinerea cadrelor didactice care predau limba română sau în limba
română în diaspora şi comunităţile istorice, acces facil la serviciile
consulare, precum şi alte cerinţe legitime.
Victimele regimului stalinist,
deportate în gulagurile siberiene, în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, au fost
comemorate, recent, de românii din regiunea Cernăuţi, notează BucPress.
Evenimentul a fost organizat de Societatea represiunilor staliniste
Golgota din Ucraina, condusă de Vasile Rauț. Rudele victimelor care au
supravieţuit acelor vremuri cumplite, oficiali şi invitaţi speciali au urmărit
un film documentar despre deportările în masă ale românilor din nordul
Bucovinei şi au vorbit despre ororile puse la cale de sovietici, care au lăsat
o rană adâncă în istoria poporului român. Doar în primul val de deportări, peste 600 de persoane din
comuna Mahala, regiunea Cernăuți, au fost ridicate și duse cu forţa în Siberia.
Mii de români din satele Bucovinei au cunoscut drumul înstrăinării.
Comemorarea victimelor deportărilor în masă din anul 1941 reprezintă o
amintire importantă pentru umanitate, dar este, în acelaşi timp, şi o
avertizare pentru noi toţi că nu tolerăm ura, şantajul şi barbarismul împotriva
oamenilorˮ, a afirmat Laurenșiu Ciocan, consulul României la Cernăuți.
Institutul Cultural Român de
la Viena, în parteneriat cu Universitatea din Viena și Institutul de
Romanistică Viena, prezintă, pe 29 iunie, spectacolul de teatru Miorița al
companiei timișorene de teatru independent AUĂLEU. ICR transmite că din
distribuția spectacolului fac parte: Ionuț Marian Pîrvulescu, Ioan Codrea,
Armand Iftode, Cristian Popescu, Norbert Lovasz, Ovidiu Mihăiță și Christine
Cizmaș. Piesa reprezintă o adaptare hipnotizantă a celei mai semnificative
opere populare românești. Adaptarea teatrală extrage balada din zona poetică și
de folclor și o transpune la intersecția a două medii: muzica contemporană și
masca de teatru. Apelând la artiști de black metal precum Sol Faur,membru al
Dordeduh, percuționiști de operă și actori ai AUĂLEU Timișoara, proiectul non
verbal Miorița adaptează una dintre versiunile mai puțin cunoscute ale baladei,
cea din Banat. În această versiune, victima renunță la lamentație, ia atitudine
și se revoltă înainte de a fi asasinată. Omorul rămâne pun