Ministrul delegat pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni, Maria
Ligor, efectuează, în aceste zile, o vizită la Roma. Joi, oficialul a întâlniri
cu reprezentanţi ai autorităţilor centrale şi locale italiene. Discuţiile s-au
axat pe schimbul de bune practici în ceea ce priveşte relaţionarea cu diaspora,
pe schimbul de informaţii legate de politicile publice sau pe migraţie şi
securitate. Potrivit unui comunicat al MAE, Maria Ligor a prezentat
iniţiativele Guvernului prin care se încurajează reîntoarcerea românilor în
ţară şi stimularea investiţiilor, aşa cum este proiectul ‘Diaspora Start-Up’,
dezvoltat de către Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de
Pretutindeni şi Ministerul Fondurilor Europene sau prevederile adresate
diasporei din cadrul pachetului de creştere a mobilităţii. Agenda întâlnirilor
oficiale din prima zi a vizitei în Italia s-a încheiat cu o întrevedere cu
prefectul Romei, Paola Basilone. Dialogul a evidenţiat contribuţia substanţială
pe care românii stabiliţi în regiunea capitalei şi-o aduc la economia şi în
societatea italiană. Paola Basilone a subliniat gradul ridicat de integrare a
românilor, atât din perspectiva participării la mediul de afaceri, cât şi din
cea a forţei de muncă. Maria Ligor a arătat că avantajul bunei integrări în
societate poate fi amplificat de beneficiile ce se desprind din faptul că
tinerii şi copiii de origine română au acces simultan la două culturi. În acest
sens, ea a reiterat importanţa continuării proiectului guvernamental de predare
a noţiunilor de limbă, cultură şi civilizaţie română în şcolile italiene.
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, joi, Legea pentru
modificarea şi completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei
circulaţii a cetăţenilor români în străinatate. Aceasta prevede că declaraţia
părinţilor pentru minorii care călătoresc în străinătate poate fi eliberată
pentru mai multe călătorii, pentru o perioadă de trei ani, fără menţionarea
destinaţiilor. Legea prevede şi exceptarea de la prezentarea declaraţiei
părinţilor sau tutorelui pentru minorii care au domiciliul sau reşedinţa
stabilite în statul de destinaţie. Aceasta mai prevede eliminarea
obligativităţii menţionării scopului deplasării şi a rutei în cuprinsul
declaraţiei notariale ce conţine acordul părinţilor de efectuare a călătoriei
de către cetăţeanul român în străinătate însoţit de o altă persoană. Actul
normativ mai stipulează introducerea cărţii electronice de identitate ca
document de călătorie şi eliberarea paşapoartelor de serviciu şi pentru
personalul autorităţilor publice care candidează pentru posturi în cadrul unor
organizaţii, instituţii sau misiuni internaţionale, dacă se solicită expres,
sau care ocupă funcţii de expert naţional detaşat la instituţiile UE.
Ministerul român de Externe informează că, începând cu data de 1
octombrie 2016, în Elveţia vor intra în vigoare dispoziţiile legale de punere
în aplicare a iniţiativei privind expulzarea infractorilor străini, adoptată la
data de 28 noiembrie 2010. Noua legislaţie prevede înăsprirea dispoziţiilor
care reglementează expulzarea infractorilor străini. Pentru o serie de
infracţiuni, instanţa penală, care va stabili un verdict de vinovăţie, va fi
obligată să pronunţe, în plus, şi expulzarea condamnatului. Durata expulzării va
fi de 5 până la 15 ani. În caz de recidivă, se poate ajunge la 20 ani sau ca
expulzarea să fie valabilă pe viaţă. Lista infracţiunilor în cauză include, în
special, toate actele care au ca rezultat moartea unei fiinţe umane, vătămarea
gravă sau punerea în pericol a altor persoane, infracţiuni grave de natură
sexuală şi toate infracţiunile grave împotriva patrimoniului.