Radio România Internațional

Tag: Regina Ana

Premieră la Teatrul Naţional Radiofonic: Alegerea – piesă de teatru într-un act

Teatrul
Naţional Radiofonic vă invită la audiţia spectacolului Alegerea – piesă de teatru într-un act scrisă la Versoix în anul
1960 de Majestăţile lor Regele Mihai I şi Regina Ana. Evenimentul va avea loc,
în prezenţa Alteţei Sale Regale Pricipesa Maria a României, joi, 20 octombrie,
la ora 12:00, la Centrul de Presă al Societăţii Române de Radiodifuziune, din
foaierul Sălii Radio, Str. General Berthelot nr. 60-64.

Spectacolul
se înscrie în programul evenimentelor dedicate aniversării zilei de naştere a
Majestăţii Sale Regele Mihai, pe 25 octombrie 2016, zi în care se va difuza, în
premieră, la ora 23:05, la Radio România Actualităţi.

Adaptarea
radiofonică şi regia artistică: Ion Andrei Puican. În distribuţie: Ion
Caramitru, Victor Rebengiuc, George Mihăiţă, Marius Bodochi, Dorin Andone,
Marius Călugăriţa, Marcelo Cobzariu şi Daniela Ioniţă Marcu. Asistenţa tehnică:
Mirela Anton şi Monica Wilhelm. Regia de studio: Janina Dicu. Regia muzicală:
Stelică Muscalu. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor şi producător:
Domnica Ţundrea.

Pentru
Teatrul Naţional Radiofonic şi pentru Societatea Română de Radiodifuziune,
montarea piesei Alegerea, scrisă de
Majestăţile lor Regele Mihai I şi Regina Ana, a reprezentat o importantă
datorie etică şi estetică, o continuare firească a parteneriatului istoric şi
simbolic dintre Casa Regală şi Radio România, un gest de reverenţă faţă de
Familia Regală a României.

Piesa
Alegerea constituie o tulburătoare
meditaţie despre om, despre spiritul şi pasiunile lui, despre ispitele de tot
felul care-l încearcă şi despre locul fiinţei umane în univers. Personajele
alegorice rostesc replici filosofice, încărcate de semnificaţii, astfel încât
textul devine o confesiune, redactată cu luciditate, sensibilitate şi fină
capacitate de sesizare a slăbiciunilor firii omeneşti, dar şi a zonei de lumină
care există în fiecare dintre noi.

Contrastul
dintre Uşurinţă şi Amar, cele două personaje care caută să-l ispitească pe Om
şi să-i canalizeze faptele şi năzuinţele, astfel încât acesta să înfăptuiască o
alegere, este pus în pagină cu profunzime, spirit analitic şi fineţe
psihologică. Amintita dispută dintre cele două puteri fundamentale ale acestei
planete, numită Pământ nu se poate încheia altfel, decât cu ideea că refugiul
în credinţă şi în iubire reprezintă unica salvare a fiinţei umane.

Piesa
Alegerea a fost publicată în volumul Un
război, un exil, o viaţă, povestite de Majestatea Sa Regina Ana a României,
scris de Alteţa Sa Regală Principele Radu al României, cu un Cuvânt înainte de Majestatea Sa Regele
Mihai I al României (volum apărut în 2000, la Editura Humanitas, reeditat în
2004 şi 2008).

În
paginile volumului, Majestatea Sa Regina Ana mărturisea: În seara aceea am
început să ne scriem vieţile: viaţa lui sub comunism, a mea în mijlocul unei
lumi frivole. Şi apoi, împreună, am descoperit un personaj comun, prietenul,
care venea cu o a treia lume, cu o a treia voce. Cea a curăţeniei, a purităţii.
Am continuat să scriem şi replicile veneau, se înşirau în mod firesc pe hârtie.
Toată povestea a fost, aşadar, scrisă împreună; ne-am împletit gândurile,
ideile, fantezia. Aşa cum o făcusem până atunci în viaţa reală, aşa cum am
făcut şi de atunci încoace. Vorbeam, scriam, ne arătam unul altuia ce scrisesem
singuri… E curios, scriam amândoi fără să ne putem opri. Am fost inspiraţi!

Am
numit piesa Alegerea. Am scris-o întâi
în englezeşte, apoi în franţuzeşte şi, peste ani, în româneşte.

Numai
că nu reuşeam să-i găsim un sfârşit. Şi asta fiindcă nu ştiam ce răspuns să dăm
acestei lumi, cum să contribuim noi înşine la vindecarea rănilor care ne
atinseseră şi pe noi. Finalul a venit din sufletul şi mintea amândurora, stând
şi reflectând împreună. Soluţia era […] iubirea. Aşa am hotărât şi noi să
facem cu personajele şi povestea noastră din piesă: să-i îndreptăm către
iubire.

Adaptarea
radiofonică realizată de Ion Andrei Puican păstrează caracterul simbolic şi
filosofic al textului dramatic, iar viziunea regizorală amplifică ideile
piesei, aşezându-le într-un context sonor sugestiv şi atent alcătuit. Marii
actori prezenţi în distribuţia spectacolului radiofonic, prin excepţionala lor
capacitate de transfigurare, prin vocile extrem de bine individualizate,
reuşesc să redea profunzimea ideilor cuprinse în text, să ni le apropie, să ne
îndemne la reflecţie.

Spectacolul
radiofonic Alegerea reprezintă un remarcabil act de cultură, de mare
profunzime şi intelectualitate şi, totodată, un gest de iubire şi de
gratitudine faţă de Famila Regală a României.

13 October 2016
Zi de doliu naţional, funeralii pentru Regina Ana

Sâmbătă, 13 august 2016, Majestatea Sa Regina Ana a României va fi purtată pe ultimul drum.

În Piaţa Palatului Regal a avut loc o ceremonie funerară militară şi religioasă. Serviciul religios a fost oficiat de către Înalt Preasfinţia Sa Arhiepiscopul Ioan Robu, Mitropolit Româno-Catolic de Bucureşti, având alături ierarhi şi un sobor de preoţi catolici. La ceremonie au fost prezenţi şi ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, alături de patriarhul Daniel.

Alături de cele patru dintre cele cinci fiice ale reginei Ana, principesele Margareta, Elena, Sofia şi Maria participă şi reprezentanţi ai caselor regale din Europa, reprezentanţi ai instituţiilor din România şi din Republica Moldova şi membri ai corpului diplomatic acreditat la Bucureşti. Regele Mihai nu participă din cauza stării de sănătate.

Potrivit unui comunicat publicat pe site-ul oficial al Familiei Regale a României, programul funeraliilor este următorul:

De la ora 11.35 la ora 12, Cortegiul funerar va merge cu viteză redusă pe traseul Piaţă Palatului Regal – Bulevardul Magheru – Piaţă Română – Piaţă Victoriei – Bulevardul Aviatorilor – Piaţă Charles de Gaulle – Arcul de Triumf.

De la Arcul de Triumf, cortegiul funerar va continuă traseul, cu viteză obişnuită, către Curtea de Argeş, în intervalul orar 12 – 14.45, pe ruta Arcul de Triumf, Mogoşoaia, Buftea, Titu, Găeşti, Topoloveni, Piteşti, Curtea de Argeş. Cortegiul funerar nu se va opri, de-a lungul călătoriei, dar va încetini viteza în localităţi.

La ora 15.00, va avea loc slujba de înmormântare a Reginei Ana în Pronaosul Noii Catedrale de la Curtea de Argeş. Ceremonia înmormântării va fi privată, în prezenţa Familiei Regale a României şi a membrilor Familiilor Regale străine.

Ceremonia se va desfăşura în două părţi: ora 15.00-15.50, în faţă Noii Catedrale; ora 15.50-16.10, ceremonia religioasă a îngropării, în Nouă Catedrala. Slujba va fi oficiată de Înalt Preasfinţia Sa Arhiepiscopul Calinic al Argeşului, în prezenţa Înalt Preasfinţiei Sale Arhiepiscopul Ioan Robu, Mitropolit Româno-Catolic de Bucureşti.

În ţară noastră au loc funeralii regale după 78 de ani. Regina Ana va fi înmormântată la Curtea de Argeş, în Nouă Catedrala Arhiepiscopală şi Regală, necropola regilor României.

13 August 2016
Regina Ana, ultimul omagiu

Este o linişte profundă în impunătoarea Sală a Tronului de la Palatul
Regal din Bucureşti. Deasupra uşii de intrare stă scris Nihil Sine Deo
(Nimic fără Dumnezeu) – deviza Casei Regale. Femeile fac reverenţă la
catafalcul Reginei Ana, unii dintre bărbaţi îngenunchează, copiii se închină,
iar cei mai în vărstă, care au trăit – unii dintre ei – o parte a vieţii pe vremea Monarhiei, au
lacrimi în ochi.

Românii au venit să îşi ia rămas bun de la soţia ultimului
Suveran al României, Mihai I, decedată pe 1 august, în Elveţia. Au depus la
poarta Palatului Regal flori, candele aprinse şi mesaje de condoleanţe, apoi au
intrat în Sala Tronului pentru un ultim omagiu. O coroană de crini albi a fost
aşezată pe capacul sicriului învelit în steagul regalităţii şi flancat de
militari ai Regimentului de Gardă Mihai Viteazul. Familia Regală e un
simbol, Monarhia e normalitate, A fost o mare doamnă, Dispariţia ei este un
gol – sunt câteva din cuvintele rostite de participanţi.

Un gând de tristeţe, de regret că România nu s-a întors la monarhie.
Este cel mai simplu gest pe care un român adevărat îl poate face.

Am avut în familie veterani de război care au luptat în Armata Regelui.
Măcar din respect pentru ei, dacă nu şi mai mult din respect pentru Majestăţile
Lor, ar trebui să fim aici.

Cred că este un gest pe care
ar trebui să-l facă fiecare om, fiecare român care are posibilitatea să ajungă
aici, măcar un ultim omagiu pentru această doamnă a României şi să te gândeşti
la tot ceea ce a realizat sau tot ce a încercat să facă pe parcursul vieţii.

Pe lângă numeroşii cetăţeni obişnuiţi, personalităţi ale vieţii politice
şi publice române au trecut prin faţa sicriului Reginei Ana, adus miercuri
seara de la Castelul Peleş din Sinaia, din Carpaţii Meridionali.

După
priveghiul public de două zile din Bucureşti, sâmbătă sicriul cu trupul
neînsufleţit al Reginei va fi scos în Piaţa Palatului, moment în care vor suna
clopotele bisericilor ortodoxe şi ale Catedralei romano-catolice Sfântul
Iosif. Va fi transportat, apoi, pentru înmormântare, la Mânăstirea Curtea de
Argeş, necropolă regală din sudul ţării.

Şi-au anunţat participarea, printre alţii, membri ai familiilor
Imperiale ale Rusiei, Austriei şi Germaniei, şi ai familiilor regale ale
Olandei, Belgiei, de Luxemburg, de Baden, de Württemberg şi de Bourbon-Parma.

Va fi dureros resimţită, însă, absenţa Regelui Mihai, care, grav bolnav, se va
ruga tocmai din Elveţia pentru sufletul celei care i-a stat alături, departe de
ţară, în exil, timp de 68 de ani.

În România şi în Republica Moldova vecină,
majoritar românofonă, sâmbătă va fi doliu naţional.

12 August 2016
Jurnal românesc – 12.08.2016

Numeroşi membri ai Familiilor
Regale europene vor fi prezenţi, sâmbătă, la funeraliile Reginei Ana,
soţia ultimului suveran al României, Mihai I. Potrivit Biroului de Presă al regelui Mihai, şi-au
anunţat participarea membri ai Familiilor Imperiale ale Rusiei, Austriei şi
Germaniei, ai Familiilor Regale ale Olandei, Belgiei şi Luxemburgului. Mii de oameni au trecut, joi
şi vineri, prin Sala Tronului a Palatului Regal din Bucureşti pentru a-şi lua
adio de la Regina Ana. Slujba de înmormântare va avea loc la necropola
regala de la Curtea de Arges, unde este inmormantat fondatorul dinastiei,
Carol I. Grav
bolnav, regele Mihai nu va putea asista la funeralii. Regina Ana a murit pe 1
august, în Elveţia, la vârsta de 92 de ani.

Guvernul a
aprobat normele metodologice de aplicare a legii privind procedura adopţiei,
modificată la începutul anului. Prin noul act normativ au fost reduse la
jumătate formularele utilizate: 12 au fost eliminate şi 4 au fost simplificate.
În plus, a fost flexibilizată procedura de potrivire iniţială între copiii
adoptabili şi familiile atestate. Termenul de 2 ani stabilit pentru
valabilitatea statutului de copil adoptabil va fi eliminat. Obţinut în urma
deciziei unei instanţe de judecată, statutul va fi valabil până la
încuviinţarea adopţiei sau până ce copilul împlineşte vârsta de 14 ani. La 30
iunie 2016, în Registrul Naţional pentru Adopţii erau înregistraţi 3.250 copii
adoptabili, din care 2.716 erau eligibili pentru adopţie naţională, iar restul
pentru adopţie internaţională. De asemenea, 1.800 familii erau atestate pentru
adopţie naţională.

La alegerile
parlamentare din acest an se va introduce şi în secţiile din străinătate
sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de evitare a votului
multiplu. Românii nu vor mai fi obligaţi să semneze pe proprie răspundere că nu
şi-au exprimat opţiunea electorală şi în altă secţie, a declarat, joi, Iulian
Ivan, directorul Direcţiei pentru organizarea proceselor electorale în
străinătate din cadrul Autorităţii Electorale Permanente (AEP), la o dezbatere
online, organizată de Alianţa pentru o Românie Curată. Potrivit acestuia,
sistemul a fost introdus pentru prima dată la alegerile locale din iunie şi a
fost un succes. Ivan a mai anunţat că orice român care locuieşte în diaspora
este bine venit să solicite să devină operator pentru o secţie de votare care
se înfiinţează în localitatea unde este rezident sau domiciliază, urmând să fie
remunerat pentru activitatea prestată. La aceeaşi dezbatere, ministrul delegat
pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, Maria Ligor, a declarat că sunt
mulţi cetăţeni români din diaspora care nu au documente de identitate valabile,
ceea ce reprezintă o problemă atunci când vor să-şi exercite dreptul de vot.

Ministrul de Externe, Lazăr Comănescu, a discutat
joi, cu noul ambasador al Canadei în România, Kevin Hamilton, despre
soluţionarea cât mai rapidă a problemei vizelor pentru cetăţenii români. În
cadrul întâlnirii au fost trecute în revistă şi perspectivele relaţiei
bilaterale, fiind subliniat interesul comun pentru dezvoltarea relaţiilor
politice şi economice bilaterale. În cadrul
discuţiei a fost subliniată şi importanţa comunităţii româneşti din Canada – o comunitate bine integrată în societatea canadiană, cu un înalt nivel de
pregătire profesională – ca factor de conexiune suplimentar între cele două
state.

12 August 2016
Jurnal românesc – 11.08.2016

Guvernul a aprobat prima rectificare bugetară din acest
an. Potrivit premierului Dacian Cioloş, a fost posibilă o rectificare pozitivă
datorită creşterii veniturilor colectate la bugetul de stat cu peste trei
miliarde de lei. El a insistat că, în
ciuda anului electoral, rectificarea este fără o amprentă politică şi că
obiectivul guvernului a fost de a acoperi nevoi reale şi nu de a încerca să
câştige voturi în detrimentul eficienţei bugetare. Dacian Cioloş a precizat şi
care sunt domeniile care vor beneficia de bani mai mulţi de la buget,
aproximativ 4,4 miliarde de lei. Sănătatea, educaţia şi drepturile sociale sunt
priorităţi ale primei rectificări bughetare din acest an.

Sicriul cu trupul neînsufleţit al reginei Ana, soţia ultimului suveran al
Romaniei, Mihai I, se află în Sala Tronului din Palatul Regal din Bucureşti.
Românii au ocazia să depună flori şi să se închine la catafalcul Reginei.
Miercuri, la Castelul Peleş din Sinaia, preşedintele României, Klaus Iohannis,
cel al Republicii Moldova, Nicolae Timofti, precum şi premierul român, Dacian
Cioloş, s-au numărat printre oficialii care i-au adus un ultim omagiu Reginei.
Slujba de înmormântare va avea loc sâmbătă, la necropola regală de la Curtea de
Argeş, unde este înmormântat fondatorul dinastiei, Carol I. Grav bolnav, regele
Mihai nu va putea asista la funeralii. Regina Ana a murit pe 1 august, la
Spitalul din Morges, în Elveţia.

InvestRomania va lansa ‘The Foreign Investor’s Guide 2016’ – ghidul
dedicat investitorilor străini. Potrivit
unui comunicat de presă al Executivului, ghidul este conceput cu scopul de a
cuprinde, într-un singur loc, toate informaţiile necesare, adresându-se atât
investitorilor existenţi, cât şi celor potenţiali, care pot transforma avantajele
competitive ale României în pârghii de creştere. Ghidul Investitorului Străin,
componentă importantă a strategiei Guvernului de promovare a României ca
destinaţie pentru investiţii străine, dar şi de debirocratizare şi
transparentizare a relaţiei cu mediul de afaceri, este accesibil pe
www.investromania.gov.ro oricărei persoane străine interesate să pornească o
afacere în România. Totodată, documentul îi va ajuta pe investitorii străini să
descopere avantajele competitive ale României şi să le transforme în pârghii de
creştere. Ghidul investitorului străin este redactat integral în limba engleză,
fiind structurat pe şapte capitole.

Aproape 82.000 de contracte de închiriere au fost înregistrate în 2015 în
Bucureşti, pentru care statul a încasat impozite de 150 de milioane lei,
specialiştii imobiliari estimând că aceste contracte reprezintă mai puţin de
10%, restul locuinţelor închiriate în Capitală nefiind declarate. Preţurile de
închiriere pornesc, în medie, de la 230 de euro lunar, dar pot ajunge chiar şi
la câteva mii de euro. Majoritatea proprietarilor nu înregistrează însă
contractele de închiriere la ANAF şi nici nu declară veniturile obţinute, spun
analiştii imobiliari. Amenda pentru nedeclararea veniturilor din chirii variază
între 50 şi 500 de lei, plus obligarea proprietarului să plătească dobânzi şi
penalităţi pentru perioada nedeclarată. Potrivit Strategiei pentru Locuire,
elaborată de Ministerului Dezvoltării, 98% din locuinţele din România sunt în
proprietate personală, iar 3% sunt închiriate oficial, dar estimările
neoficiale indică o rată a închirierii de 15-20% în oraşele mai mari precum
Bucureşti şi Cluj.

11 August 2016
Funeralii pentru Regina Ana

Regina Ana a României revine defintiv în ţara pe
care a iubit-o toată viaţa, deşi a cunoscut-o abia la senectute.

De-a lungul a cinci
zile, funeraliile vor atinge toate reperele geografice fundamentale ale
monarhiei române. Depus întâi la Castelul Peleş – construit, în secolul al
19-lea, în Carpaţii Meridionali, la Sinaia, de fondatorul dinastiei, Carol I -,
trupul neînsufleţit va reveni la Bucureşti, în Sala Tronului din Palatul Regal.
Aici, accesul publicului va fi permis joi şi vineri, iar sâmbătă va avea loc
înmormântarea, la necropola regală de la Curtea de Argeş, prima capitală
a principatului medieval Ţara Românească.

Medicii i-au interzis Regelui Mihai
să participe la funeralii. Suveranul va rămâne în reşedinţa din Elveţia,
alături de prieteni şi apropiaţi şi de două călugăriţe ortodoxe. Această decizie
a fost luată cu mare părere de rău – precizează un comunicat al Casei
Regale.

În vârstă de 94 de ani şi el însuşi grav bolnav, Regele Mihai şi-a
vizitat soţia, în fiecare zi, în clinica elveţiană în care a fost răpusă, pe 1
august, de un cancer care i-a provocat suferinţe atroce.

Născută la Paris, in
1923, prinţesa Ana de Bourbon-Parma l-a întâlnit pe Regele Mihai la Londra, în
1947. În acelaşi an, pe 30 decembrie, într-un moment în care ţara se afla sub
ocupaţie militară sovietică şi era condusă de un guvern comunist marionetă,
Suveranul a fost constrâns să abdice şi să se exileze. Din Statele Unite, din
Marea Britanie sau din Elveţia, el a girat acţiunile
Comitetului Naţional Român, prezentat ca un guvern în exil, deşi democraţiile
occidentale nu i-au recunoscut niciodată acest statut.

La Bucureşti, regimul
comunist a alimentat continuu o propagandă antimonarhică virulentă şi grosieră,
ale cărei efecte toxice nu s-au resorbit pe deplin nici azi.

Regele Mihai a putut reveni în Patrie doar după Revoluţia anticomunistă din
1989 şi şi-a redobândit cetăţenia română, retrasă de comunişti, şi o parte din
proprietăţi. El a promovat, ca ambasador special, în marile cancelarii
occidentale admiterea României în NATO, în 2004, şi în Uniunea Europeană, în
2007. În ţară, familia regală a întreprins consecvent, după repatriere, acţiuni
caritabile şi de mecenat, graţie cărora românii şi-au putut, în sfârşit,
cunoaşte suveranii detronaţi.

Într-un interviu pentru Radio România din anul
2008, Regina Ana mărturisea că, în exil, a aflat de la soţul său multe despre
Patria acestuia, dar că o călătorie de o lună prin toată ţara, din Dobrogea în Banat şi din Delta Dunării în Transilvania, i-a întrecut aşteptările. Ea mai spunea că a văzut oraşe, sate şi
peisaje impresionante şi a întâlnit oameni deosebiţi.

9 August 2016
Jurnal românesc – 08.08.2016

O serie de
ceremonii religioase vor fi organizate de Biserica Ortodoxă şi Biserica
Catolică din România după sosirea în ţară a trupului neînsufleţit al Reginei
Ana a României şi până la înmormântarea sa. Reprezentanţii Casei Regale a
României, ai Patriarhiei Ortodoxe Române şi ai Arhidiecezei Romano-Catolice de
Bucureşti au stabilit de comun acord ca marţi, 9 august, la sosirea trupului
neînsufleţit al Reginei Ana a României în oraşul Sinaia, să bată clopotele
tuturor bisericilor ortodoxe şi ale bisericii catolice din localitate, iar
sâmbătă, 13 august, la scoaterea sicriului cu trupul neînsufleţit din Palatul
Regal, să bată clopotele bisericilor ortodoxe din împrejurimi şi de la Catedrala
romano-catolică Sf. Iosif din Bucureşti. Născută la
Paris, în 1923, prinţesa Ana de Bourbon-Parma l-a întâlnit pe Regele Mihai la
Londra, în 1947. Regina Ana a murit săptămâna trecută, pe 1 august,
într-un spital din Elveţia, la vârsta de 92 de ani. Funeraliile vor avea loc
sâmbătă, la Mânăstirea Curtea de Argeş, necropolă a capetelor încoronate ale
României. În ziua înmormântării,
în România va fi doliu naţional.

PNL Diaspora solicită Guvernului să creeze
un fond de urgenţă pentru finanţarea repatrierii corpurilor cetăţenilor români
decedaţi pe teritoriul statelor de reşedinţă, dacă familia face dovada că nu
poate suporta costurile. Ministerul Afacerilor Externe, prin şeful diplomaţiei
Lazăr Comănescu, poate iniţia şi susţine o ordonanţă de guvern care să rezolve
într-un timp foarte scurt această mare problemă a României, se arată într-un
comunicat de presă. Sursa citată aminteşte că senatorul Viorel Badea,
preşedinte al PNL Diaspora, a depus un proiect legislativ în acest sens în
februarie 2014, blocat însă de majoritatea parlamentară.

Poliţişti români participă la misiuni în
patru staţiuni turistice din Bulgaria consiliindu-i pe românii aflaţi în
vacanţă în această ţară, dar şi la acţiuni specifice, împreună cu colegii
maghiari, pentru prevenirea faptelor ilegale specifice sezonului, atât în
România, cât şi în Ungaria, informează IGPR. În Bulgaria, poliţiştii români au
acţionat în Albena, Nisipurile de Aur, Balcic şi Nessebar, unde în luna iulie
au acordat sprijin şi au consiliat peste 2.300 de români care au ales să-şi
petreacă vacanţa pe litoralul Bulgariei. Pe de altă parte, în perioada 25 iulie
– 21 august, poliţiştii arădeni şi cei din judeţul Bekes, Ungaria, beneficiază
de schimb de experienţă, în cadrul celei de-a opta ediţii a acţiunilor comune pentru
prevenirea faptelor ilegale specifice sezonului, atât în România, cât şi în
Ungaria. Acţiuni similare comune cu colegii maghiari desfăşoară şi poliţiştii
din Maramureş, dar şi cei din Bihor.

România
se află pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce piveşte speranţa de
viaţă a cetăţenilor, un român trăind în medie 75 de ani, conform cifrelor
Institutului Naţional de Statistică pentru anul 2015. Cei mai longevivi români
sunt cei ce trăiesc în municipiul Bucureşti şi judeţul Vâlcea, cu o speranţă de
viaţă de 77 de ani, urmate de judeţele Cluj, Braşov şi Sibiu, cu o speranţă de
viaţă de 76 de ani. Pe ultimele locuri privind durata medie de viaţă sunt Satu
Mare, Călăraşi, Giurgiu şi Tulcea, cu o medie de viaţă de 73 de ani. La nivelul
Uniunii Europene, în 2014 România ocupa locul 26 în ceea ce priveşte speranţa
de viaţă, cu o medie de 75 de ani, la egalitate cu Bulgaria.

8 August 2016
Retrospectiva săptămânii 31.07 – 06.08

Moartea Reginei Ana

1 august 2016 va rămâne o zi tristă
în istoria îndelung zbuciumată a poporului, dar şi a Casei Regale din România!
Ana, soţia Regelui Mihai I, s-a stins din viaţă într-un spital din Elveţia, la vârsta de
92 de ani. Dacă în 1948 societatea românească nu ar fi trăit tragedia
sovietizării, căsătoria sa cu suveranul român ar fi avut loc la Bucureşti şi ar
fi fost celebrată cu bucurie de întreaga naţiune. Abdicarea forţată a Regelui
şi exilul ulterior au făcut, însă, ca nunta să aibă loc în Grecia. Din cei
aproape 70 de ani de căsnicie a celor doi, peste 40 au fost petrecuţi departe
de ţară. În România, familia regală a revenit – nu fără turbulenţe – după
Revoluţia anticomunistă din 1989. Cu precizări, istoricul Adrian Niculescu: Rolul Reginei Ana a fost acela de a fi soţia unui rege în exil, de a-i
împărtăşi soarta, în primul rând, de a-i crea o familie. A avut un rol
instituţional, dar a fost o persoană care a avut o înrâurire fundamentală de
susţinere morală a Regelui Mihai. Marţi, 9 august,
trupul neînsufleţit al Reginei Ana va fi repatriat din Elveţia. Va rămâne
pentru totdeauna la Mânăstirea Curtea de Argeş, necropolă a capetelor
încoronate ale ţării, Regina urmând să fie înmormântată acolo sâmbătă, 13
august. În ziua
funeraliilor, în România va fi doliu naţional. Românii deplâng trecerea în
nefiinţă a Reginei Ana, cea mai longevivă soţie de suveran din istoria
României. A fost unul dintre cele mai importante simboluri de înţelepciune,
demnitate şi reper de conduită – a afirmat preşedintele Klaus Iohannis. Iar
premierul Dacian Cioloş spune că Regina rămâne un simbol al nobleţii,
discreţiei şi demnităţii. Mesaje de condoleanţe au transmis şi Patriarhul
Daniel al Bisericii Ortodoxe Române, lideri ai clasei politice sau ai vieţii
publice.

Măsuri sociale pentru
bugetarii români

Salariile a peste 650 de mii de bugetari români au crescut, din prima
zi a acestei luni, cu 10%, potrivit unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului,
care vizează eliminarea inechităţilor din sistem. Vor primi bani mai mulţi
angajaţii din sănătate, profesorii, funcţionarii din ministere şi din Apărare.
Cuantumul salariilor diferă în funcţie de specializare, grad şi vechime şi este
completat de diferite sporuri. Tot de la 1 august au intrat în plată noile
indemnizaţii neplafonate pentru creşterea copilului. Limita minimă este de
1.063 de lei (echivalentul a aproximativ 250 de euro), iar cea maximă a fost
eliminată. Pot beneficia de această indemnizaţie părinţii care stau acasă cu
bebeluşul, cu condiţia să fi avut venituri impozabile timp de minimum 12 luni
în ultimii doi ani. Ei vor primi 85% din media veniturilor nete realizate în
aceste 12 luni.

Transportatori români nemulţumiţi

Transportatorii români ameninţă cu proteste
la nivel naţional la jumătatea lunii viitoare, dacă nu se rezolvă problema
creşterii tarifelor la poliţele RCA. Ei au solicitat, săptămâna aceasta,
Guvernului să îngheţe preţurile acestor poliţe la valorile din vara anului
trecut. Constantin Isac, vicepreşedinte al Uniunii Naţionale a
Transportatorilor Rutieri, explică: Au fost promisiuni, au trecut lunile. Ce
constatăm? Faţă de luna iunie a anului trecut, creşterea medie a fost de 80%,
iar vârfurile s-au dus între 300-400 şi chiar 500%. La un TIR, aşa cum cunoaşte
toată lumea, în urmă cu 12-15 luni, plăteam poliţa RCA cu 4.000-4.500 de lei -
1.000 de euro. Acum, ofertele de la asiguratori şi poliţele sunt cumpărate la
preţ de 5.000 de euro pe poliţă. Diferenţa trebuie să o transferăm în tarif.
Tarifele în acest moment nu suportă această creştere. Nesuportând această
creştere, transportatorii români sunt scoşi din piaţă. O nouă rundă de
negocieri este programată la Guvern peste două săptămâni.

Dispecerat unic pentru ambulanţă, pompieri şi SMURD

Şeful Departamentului pentru
Situaţii de Urgenţă din România, doctorul Raed Arafat, a anunţat, joi, că se
lucrează la construirea unui dispecerat unic pentru Ambulanţă, pompieri şi
serviciul de salvare de urgenţă SMURD, dar şi la crearea unui ‘registru’ al
ONG-urilor care ar putea oferi asistenţă în cazul unui incident cu victime
multiple. Totodată, Raed Arafat a amintit că proprietarii construcţiilor şi
amenajărilor fără autorizaţie de securitate la incendiu sunt obligaţi să intre
în legalitate până cel târziu pe 31 decembrie 2016. Până atunci răspunderea le
revine exclusiv beneficiarilor investiţiilor. De la 1 ianuarie 2017
sancţiuniile pentru funcţionarea fără autorizaţie de securitate la incendiu vor
fi cuprinse între 20.000 şi 50.000 de lei (echivalentul a 4.500 până la 11 mii
de euro). Măsurile se impun după incendiul din toamna trecută, dintr-un club
bucureştean, soldat cu zeci de morţi.

Unităţile de transfuzii sanguine sub lupa Ministerului sănătăţii

Ministerul Sănătăţii de la Bucureşti a
identificat, la nivelul ţării, 142 de unităţi de transfuzii sanguine
neautorizate, majoritatea chiar în spitalele din sistemul public. Potrivit unui
comunicat, în următoarea perioadă vor fi investigate cauzele şi vor fi
stabilite planuri de rezolvare a problemelor. Dacă până la 1 noiembrie situaţia
se menţine, unităţile respective nu vor mai primi sânge şi produse sanguine de
la Institutul Naţional de hematologie. Recent, o femeie a murit şi o alta s-a
aflat în stare gravă din cauza unor transfuzii greşite efectuate în astfel de
unităţi.

A 31-a ediţie a Jocurilor Olimpice, la Rio de Janeiro, în Brazilia

Peste 100 de sportivi reprezintă
România, în perioada 5-21 august, la a 31-a ediţie a Jocurilor Olimpice de vară
de la Rio de Janeiro – primul oraş sud-american care găzduieşte un astfel de
eveniment. În total, 10.000 de sportivi din peste 200 ţări se vor
lupta pentru medaliile puse în joc. Pentru întâia dată în istorie Kosovo şi
Sudanul de Sud participă la întrecerile olimpice. Şi tot în premieră, o echipă
a refugiaţilor concurează sub steagul olimpic. Jocurile de vară nu sunt lipsite
de probleme şi controverse atât la nivel naţional în Brazilia, cât şi la nivel
mondial. Ţara sud-americană se confruntă cu mari probleme de ordin politic,
financiar şi economic. Totodată, Jocurile Olimpice pornesc la drum după cel mai
mare scandal de dopaj din istorie. O altă chestiune sensibilă a acestei ediţii este
virusul Zika.

6 August 2016
Reacţii la moartea Reginei Ana

1 august 2016 va rămâne o zi tristă în istoria zbuciumată a poporului, dar şi a Casei Regale din România. Ana, soţia Regelui Mihai I, s-a stins din viaţă într-un spital din Elveţia. Fiică a Principelui René de Bourbon-Parma şi a Principesei Margareta a Danemarcei, Regina Ana s-a născut la 18 septembrie 1923 la Paris. Copilăria şi-a petrecut-o în Franţa.

Începând cu anul 1939, după izbucnirea războiului, ea şi-a urmat familia în Spania şi în America, unde a făcut studii de artă, iar în paralel, pentru a-şi putea câştiga existenţa, a lucrat ca vânzătoare. În 1943, s-a înrolat ca voluntar în armata franceză. A fost cu regimentul ei în Algeria, Maroc, Italia, Luxemburg şi Germania, fiind decorată cu “Crucea de Război” a Franţei. Pe Mihai I, Regina Ana l-a cunoscut la Londra, în noiembrie 1947, la nunta Elisabetei a II-a a Marii Britanii.

Dacă în 1948, societatea românească nu ar fi trăit tragedia sovietizării, căsătoria sa cu suveranul român ar fi avut loc la Bucureşti şi ar fi fost celebrată cu bucurie de întreaga naţiune. Abdicarea forţată a Regelui şi exilul ulterior au făcut, însă, ca nunta să aibă loc în Grecia. Din cei aproape 70 de ani de căsnicie a celor doi, peste 40 au fost petrecuţi departe de ţară, în Marea Britanie şi Elveţia. În România, familia regală a revenit — nu fără turbulenţe — abia după Revoluţia anticomunistă.

Cu precizări, istoricul Adrian Niculescu: “Rolul Reginei Ana a fost acela de a fi soţia unui rege în exil, de a-i împărtăşi soarta, în primul rând, de a-i crea o familie. A avut un rol instituţional, dar a fost o persoană care a avut o înrâurire fundamentală de susţinere morală a Regelui Mihai.”

“Regina Ana a fost unul dintre cele mai importante simboluri de înţelepciune, demnitate şi reper de conduită” — a afirmat preşedintele Klaus Iohannis într-un mesaj de condoleanţe. Iar premierul Dacian Cioloş spune că Regina “rămâne un simbol al nobleţii, discreţiei şi demnităţii”. Mesaje de condoleanţe au transmis şi Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române, lideri ai clasei politice sau ai vieţii publice.

La cei aproape 100 de ani ai săi, preşedintele de onoare al PNL, Mircea Ionescu Quintus, este profund marcat de dispariţia Reginei, pe care a cunoscut-o personal: “Am stat de vorbă cu dânsa. Mi-am dat seama că, fără să se fi încoronat la noi în ţară, ea a devenit regină nu numai prin naşterea ei monarhică, aş spune, dar prin comportamentul unei adevărate regine şi păstrez această amintire cu sfinţenie. Sunt foarte trist că s-a întâmplat, pentru ea, şi mai ales pentru regele nostru care rămâne, de acum, singur.”

Liderul senatorilor social-democraţilor, Mihai Fifor, regretă şi el decesul Reginei Ana: “Iată, a patra Regină a României, Maiestatea Sa Ana a trecut în nefiinţă. Este un personaj care lasă în urmă o notă de lumină şi nu putem decât să fim îndureraţi şi să fim cu sufletul alături de Maiestatea Sa Regele Mihai şi de întreaga Casă Regală.”

La dorinţa Regelui Mihai, funeraliile soţiei sale vor avea loc în sudul României, la Mânăstirea Curtea de Argeş, necropolă a capetelor încoronate ale ţării.

2 August 2016
Regina Ana a României a murit, luni, la 92 de ani

Majestatea Sa Regina Ana a României a încetat din viață astăzi, luni, 1 august 2016, la ora 13.45, la Spitalul din Morges, în Elveția, a anunţat Biroul de Presă al Majestăţii Sale Regele Mihai I.

La căpătâiul Reginei au stat, până în ultima clipă, Altețele Lor Regale Principesa Moștenitoare Margareta și Principele Radu, Principesa Elena, Principesa Sofia și Principesa Maria. Majestatea Sa Regele Mihai a venit la spital, alături de Regină, în fiecare zi din ultima săptămână. Cu o zi înainte, Regina Ana a primit ultimele sacramente de la părintele titular al Parohiei Catolice din orașul Morges.

În cursul zilei de marţi va fi făcut public, în detaliu, programul funeraliilor. Conform cu tradiția Funeraliilor Regale din România, corpul neînsuflețit al Reginei Ana va fi depus pentru o zi în Holul de Onoare al Castelului Peleș, iar apoi pentru o zi în Sala Tronului, la Palatul Regal din Calea Victoriei. Înmormântarea va avea loc la Curtea de Argeș, în Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală. Ultimele Funeralii Regale din țara noastră au avut loc la 24 iulie 1938, când Regina Maria a fost condusă pe ultimul drum. La dorința Majestății Sale Regelui Mihai I, funeraliile Reginei Ana vor respecta tradiția înaintașelor Majestății Sale.

Familia Regală anunță mare doliu pentru primele 7 zile de la înmormântare și doliu timp de 40 de zile.

Începând de mâine, cărți de condoleanțe vor fi deschise simultan la Castelul Peleș, la Palatul Regal din Calea Victoriei și la Palatul Elisabeta. Ele vor fi la dispoziția publicului timp de 40 de zile de la data decesului. Condoleanțele pot fi transmise online la adresa http://www.familiaregala.ro/mesaje/ . Toți cei care doresc să depună flori, jerbe sau coroane sunt invitați să o facă, începând de marţi, la Palatul Regal din Calea Victoriei, în fața intrării principale.

1 August 2016
Regele Mihai și Regina Ana, urări pentru 2015

“Majestățile Lor Regele Mihai I și Regina Ana, împreună cu toată Familia Regală, vă urează un An Nou plin de bucurii, noroc, sănătate și împliniri! Sărbători fericite!”, se arată într-un mesaj postat joi pe pagina de Facebook a Casei Regale a României.

1 January 2015