Radio România Internațional

Tag: Regina Elisabeta a II-a

  • Retrospectiva săptămânii 18.09 – 24.09.2022

    Retrospectiva săptămânii 18.09 – 24.09.2022

    Prezență
    românească la funeraliile de la Londra


    Președintele
    Klaus Iohannis, custodele Coroanei României, Margareta, şi principele consort
    Radu au participat la Funeraliile de Stat ale Reginei Elisabeta a II-a care s-au
    desfăşurat luni la Londra. La cea mai mare adunare de lideri mondiali într-un
    singur loc din istoria planetei, au fost prezenți în total peste 2.000 de
    invitaţi, După ce am participat la funeraliile de stat ale Majestăţii Sale
    Defuncte Regina Elisabeta a II-a, exprim încă o dată, în numele poporului
    român, întreaga noastră compasiune pentru această mare pierdere, a scris Klaus
    Iohannis pe o rețea de socializare. Și Casa Regală a României a transmis un
    mesaj. ʺMajestatea Sa Margareta a avut în Regina Elisabeta a II-a, de-a lungul
    întregii vieţi, un inegalabil sprijin, model de cârmuire regală şi curaj, un
    far luminos. Regina Elisabeta a fost mereu prezentă în viaţa Familiei Regale
    române şi a păstrat o neîntreruptă legătură de familieʺ – a subliniat Casa
    Regală a României. Ambii descendenţi ai Reginei Victoria, Elisabeta a II-a și
    fostul Rege Mihai I al României, decedat în 2017, au fost veri de gradul al
    III-lea. Iar noul Rege al Marii Britanii, Charles al III-lea, este un prieten
    apropiat al României. În incinta ‘Casei Albastre’, deţinută de actualul Suveran
    la Viscri, în județul Brașov (centrul României), ambasadorul britanic Andrew
    Noble şi membri ai comunităţii au adus, de asemenea, un ultim omagiu Majestăţii
    Sale Regina Elisabeta a II-a.



    Președintele
    României la Adunarea Generală a ONU


    La
    cea de-a 77-a Adunare Generală a
    ONU, desfăşurată la New York, preşedintele României, Klaus Iohannis, a
    evidenţiat necesitatea unor soluţii comune în privinţa provocărilor la nivel
    global, de la situaţia din Ucraina până la schimbările climatice sau accesul la
    educaţie. Printre temele abordate s-a aflat şi securitatea energetică, iar
    Klaus Iohannis a subliniat că energia nu trebuie să devină un instrument de şantaj.
    Klaus Iohannis: Securitatea energetică este o preocupare globală care
    necesită soluţii comune şi acţiuni responsabile. Trebuie să evităm folosirea
    energiei ca instrument de şantaj. Securitatea energetică necesită investiţii
    strategice în surse regenerabile, în energie nucleară, cu noi proiecte
    orientate spre viitor, precum reactoare modulare mici sau cu hidrogen. De
    asemenea, necesită preţuri la energie care să fie accesibile cetăţenilor
    noştri. Legătura dintre schimbările climatice, pace şi securitate ar trebui să
    fie mai proeminentă în discuţiile noastre, inclusiv în cadrul Consiliului de
    Securitate    .

    La reuniunea de la New York, șefii de stat și de guvern
    au denunțat din nou invadarea Ucrainei, după anunțul Kremlinului privind mobilizarea
    parțială a rezerviștilor. România va continua să sprijine Ucraina,
    a declarat preşedintele Klaus Iohannis în plenul Adunării Generale a ONU şi
    amintit că Bucureștiul a oferit asistenţă umanitară directă celor peste 2,3
    milioane de refugiaţi ucraineni care ne-au trecut graniţa în cele șapte luni de
    război. Şeful statului a spus că nu există justificare pentru agresiunea
    militară împotriva unui stat suveran, precizând în același timp că democraţia
    şi drepturile universale ale omului sunt aspiraţii legitime pentru întreaga
    omenire. România reiterează apelul către Rusia de a înceta imediat
    agresiunea împotriva Ucrainei şi de a-şi retrage complet toate forţele
    armate – a transmis Klaus Iohannis.



    Șeful
    diplomației române la reuniuni la New York


    După
    ce Vladimir Putin a ordonat mobilizarea a sute de mii de ruşi pentru a lupta în
    Ucraina, miniştrii de Externe din Uniunea Europeană au avut o reuniune de
    urgenţă miercuri, la New York. Într-o Declaraţie, ei au condamnat ferm acţiunile
    recente de escaladare ale Rusiei în contextul agresiunii ilegale, neprovocate
    şi nejustificate împotriva Ucrainei. În cadrul reuniunii, șeful diplomației
    române, Bogdan Aurescu, a condamnat în termenii cei mai fermi acţiunile recente
    ale Kremlinului, inclusiv decizia de mobilizare parţială şi de organizare a
    ‘referendumurilor’ ilegale în regiunile ocupate din Ucraina vecină. Potrivit oficialului român, acestea reprezintă o
    încălcare a independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale
    Ucrainei vecine, precum şi a dreptului internaţional, inclusiv a Cartei ONU şi
    a principiilor pe care se fundamentează ordinea internaţională bazată pe
    reguli. De asemenea, Bogdan Aurescu a precizat că este complet inacceptabilă
    folosirea ameninţării privind utilizarea armelor nucleare. Tot despre evoluţiile
    recente din Ucraina şi impactul acestora asupra securităţii europene şi
    euroatlantice s-a discutat și la reuniunea în formatul Bucureşti 9, organizată
    în marja Adunării Generale a ONU. Bogdan Aurescu a evocat utilizarea B9 ca
    instrument ‘util’ de coordonare transatlantică în toată perioada de după
    declanşarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.



    Discuții
    despre energie, carburanți și salarii


    În
    timp ce premierul Nicolae Ciucă a identificat, joi, la București, cu miniştrii Energiei
    din regiune soluții pentru asigurarea resurselor de gaze la nivel regional, membrii
    Comisiei economice din Senatul României au discutat cu furnizorii de energie şi
    cu autorităţile din domeniu despre măsurile incluse în Ordonanţa de Urgenţă a
    Guvernului care reglementează piaţa de profil. Până se va lua o decizie însă,
    România rămâne codașă la măsurile luate pentru atenuarea impactului crizei din
    energie. Un raport realizat de un grup de analiză de la Bruxelles arată că în
    timp ce Germania a alocat peste 100 de miliarde de euro, în România nota de
    plată este de doar şapte miliarde de euro. Între timp, partidele din coaliţia
    de guvernare au convenit să prelungească subvenţionarea preţului carburantului
    la pompă până la sfârşitul anului. Pe de altă parte, ministrul Muncii, Marius
    Budăi, a anunțat că pensiile ar putea creşte cu cel puţin 10% de la 1 ianuarie.
    Iar cu sindicatele și patronatele, spune ministrul, se va discuta despre o majorare
    a salariului minim brut pe ţară. Acest lucru în condițiile în care Parlamentul
    European a stabilit că statele membre, inclusiv România, trebuie să garanteze
    salarii minime care permit cetăţenilor un trai decent, ţinând seama de costul
    vieţii şi de nivelul general al salariilor. În prezent, în România, salariul
    minim este de 2.550 de lei brut, adică puțin peste 500 de euro.


  • Regina Elisabeta a II-a, omagiată la Viscri

    Regina Elisabeta a II-a, omagiată la Viscri

    La
    lumina lumânărilor ne găsim, astăzi, într-un sat în inima Transilvaniei, ca să
    reflectăm asupra vieţii Reginei Elisabeta a II-a    , a declarat, duminică seara,
    cu o zi înaintea Funeraliilor de Stat ale fostei suverane britanice,
    ambasadorul Marii Britanii, Andrew Noble, la Casa Albastră din Viscri, a
    fostului prinţ Charles de Wales.


    Regina
    a fost o prezenţă globală timp de 70 de ani. Chiar dacă Regina nu a vizitat
    România niciodată, vă pot spune că Regina a ştiut foarte bine cum s-a dezvoltat
    România în aceşti 32 de ani de libertate. Am discutat cu Regina despre România
    şi pentru că este un loc foarte important pentru Regele Charles.Această casă simplă este o mică dovadă
    a legăturii între familiile noastre regale şi între popoarele şi ţările noastre,
    şi în viitor va juca un rol important, ca să amintească despre ceea ce ne
    uneşte,     a declarat excelenţa sa Andrew Noble.


    Este un moment deosebit de
    trist pentru populaţia Regatului Unit, pentru populaţia ţărilor în care regina
    a fost şi şef de stat, în ţările Commonwealth şi în celelalte ţări unde nu am
    aşteptat ca să aibă acest impact imens. Ne gândim la serviciul pe care l-a
    făcut pentru noi toţi, pentru datoria pe care am simţit-o faţă de noi, oamenii
    normali, oamenii simpli şi nu cred că această amintire va dispărea repede, mai
    ales în această grădină, în această casă vom simţi prezenţa Reginei Elisabeta a
    II-a şi mai ales prezenţa Regelui Charles al III-lea    , a apreciat ambasadorul.


    De când a fost în Transilvania pentru prima dată, în 1997, prinţul Charles,
    acum rege al Marii Britanii, a vizitat în fiecare an regiunea, presărată cu
    clădiri medievale. La sfârşitul secolului al XX-lea, descendenţii coloniştilor
    saşi aduşi aici în secolul al XII-lea de regii Ungariei pentru a opri invaziile
    mongole şi otomane au emigrat în masă din Transilvania în Germania, lăsând în
    urmă sute de biserici fortificate şi case medievale.

    Fostul prinț Charles a contribuit la conservarea acestor clădiri,
    implicându-se în acelaşi timp în documentarea şi conservarea florei sălbatice
    din Transilvania, unică în Europa.     Prin
    intermediul propriei fundaţii şi prin patronajul şi colaborarea cu alte
    organizaţii, sute de meşteşugari au fost pregătiți pentru a menţine în viaţă
    meşteşugurile tradiţionale din zonă, actualul monarh britanic lansând, de
    asemenea, iniţiative de sprijinire a fermierilor şi crescătorilor de animale
    din regiune, dar şi a copiilor orfani din diferite zone ale României.

    Legătura
    dintre regii României și cei ai Marii Britanii este una specială – bunica
    fostei Regine Maria a României a fost Regina Victoria a Marii Britanii, Mihai
    I, fostul suveran al României, dispărut în 2017, fiind văr de gradul al treilea
    cu regina Elisabeta a II-a și văr, de asemenea, cu     prințul consort Philip.


  • Funeraliile de Stat ale reginei Elisabeta a II-a

    Funeraliile de Stat ale reginei Elisabeta a II-a

    Funeraliile
    de Stat ale reginei Elisabeta a II-a au loc astăzi la Londra. La ceremonii au
    fost invitate aproximativ 2.000 de persoane, între care 500 de şefi de state şi
    de guverne, precum şi numeroşi demnitari străini. Printre ei se numără regii şi
    reginele Belgiei, Olandei şi Spaniei, împăratul Naruhito al Japoniei,
    preşedinţii Statelor Unite şi Franţei, Joe Biden şi Emmanuel Macron, precum şi
    preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

    Preşedintele României,
    Klaus Iohannis, şi Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei Romaniei, precum
    şi Alteţa Sa Regală Principele Consort Radu si principesa Elena, participă, de
    asemenea, la funeraliile suveranei britanice.

    În ultimele patru zile, sute de
    mii de britanici au stat la coadă şi 30 de ore, la catafalcul Majestăţii Sale, pentru
    a-și lua rămas-bun.

    Astazi, sicriul reginei este transferat din Palatul
    Parlamentului în Catedrala Westminster Abbey, unde are loc o slujbă religioasă,
    in cadrul careia premierul Marii Britanii, Liz Truss, va citi un elogiu.

    Detalii
    ale slujbei, inclusiv imnurile bisericeşti, au fost alese chiar de Elisabeta a
    II-a. Ulterior, cortegiul funerar se va îndrepta spre Arcul Wellington din Londra,
    în timp ce orologiul Big Ben va bate la fiecare minut. Niciun avion nu va zbura
    deasupra Londrei.

    Ultima călătorie a Reginei Elisabeta a II-a va fi de la
    Arcul Wellington din Londra la Palatul Windsor, unde va fi îngropată în cripta
    bisericii alături de soţul ei, Prinţul Philip.

  • Trăiască regele!

    Trăiască regele!

    Dumnezeu să o odihnească pe regină, trăiască regele! Luaţi cu griji din ce în ce mai globale, nu credeam că această ştire va veni vreodată. Dar, desigur, ştim că nimeni nu este nemuritor. În ultimul timp, am început să vedem cum se încheie secolul XX, cum războaie de care credeam că am scăpat pe veci se desfăşoară în plină mediatizare, cum apar crize de tot felul şi cum dispar liderii care au trasat viaţa acestui secol.



    Istoria reginei a fost scrisă în timpul vieţii, aproape un secol, şi în timpul domniei sale, cea mai îndelungată din Regatul Unit şi a doua din istoria omenirii, după Ludovic Soarele al Franţei. Desigur, longevitatea este o performanţă şi ne aminteşte că mama reginei, tot cu numele Elisabeta, a trăit 102 ani iar soţul reginei, prinţul consort Philip ne-a părăsit anul trecut, cu numai o lună înainte să încheie un secol. Regina Elisabeta a II-a a trăit 96 de ani şi a fost foarte afectată de moartea prinţului consort, alături de care a străbătut o viaţă frumoasă şi lungă.



    Istoria reginei Elisabeta a II-a s-a scris în fiecare clipă şi este istoria omenirii din ultimul secol. În acest timp s-au succedat 15 premieri britanici, ultimul dintre ei, Liz Truss întâlnind-o pe regină chir în ultima sa apariţie publică. Altfel spus, regina Elisabeta a II-a şi-a îndeplinit înalta datorie faţă de ţară şi de Commonwealth până în ultima clipă, cu ultimii stropi de energie. Dacă regina se născuse cu perspectiva regală doar într-un plan secund, fiul reginei, regele Charles al III-lea a fost de la început pe linia directă pentru tron.



    În această istorie este evocată mereu criza dinastică din 1936, când regele Eduard al VIII-lea abdică, punându-l pe fratele său, Albert, în faţa unei responsabilită pentru care nu se pregătise. A devenit rege sub numele de George al VI-lea şi a domnit în momentele teribile ale celui de Al Doilea Război Mondial. A fost mereu susţinut de regina sa, Elisabeta, şi de moştenitoarea tronului, tot Elisabeta. Regele a murit la numai 56 de ani, astfel că Elisabeta a fost chemată să preia foarte repede, în 1952, prerogativele regale. În acest an a fost sărbătorit Jubileul de Platină, cea mai lungă domnie a unui suveran britanic.



    În tot acest timp, Charles a fost prinţ moştenitor, cu o viaţă expusă total atenţiei publice. Tot ce a făcut prinţul în întreag sa viaţă a fost eveniment tratat public. Românii îşi amintesc că prinţul, acum regele Charles al Regatului Unit, a descoperit România, frumuseţea unor localităţi şi zone în care timpul părea că s-a oprit în loc. A venit la Viscri, a locuit acolo, a susţinut o serie de afaceri locale, ecologice, s-a plimbat prin sat şi împrejurimi, a vorbit cu oamenii. Un firesc cuceritor emană aceste imagini care ne-au făcut să ne redescoperim. Mai mult, când era prinţ, regele Charles al III-lea a vorbit într-un mod excepţional despre România, despre frumuseţea ţării noastre.



    Nu trebuie să coborâm până la Vlad Ţepeş pentru a descoperi legături de rudenie între casa regală britanică şi cea de la noi. Regele Mihai al României a fost rudă pe linie paternă cu regina Elisabeta iar pe linie maternă cu prinţul consort Philip. Regele Mihai a întâlnit-o pe viitoarea sa soţie, Ana de Bourbon-Parma la nunta din 1947 a prietenului său din copilărie, Philip, cu viitoarea regină Elisabeta a II-a.



    Realitatea este deja atât de densă şi cuprinzătoare şi se va scrie mult şi interesant. La fel se va scrie şi despre noua eră, cea a regelui Charles al III-lea care începe acum. Va fi una de maximă responsabilitate şi cum regina a fost un exemplu şi un model pentru miliarde de oameni, este un model şi un exemplu mai întâi pentru fiul său, regele care îi urmează acum la tron. Trăiască Regele, aşadar!



  • Reacții la moartea a Văsiloañillei

    Reacții la moartea a Văsiloañillei

    Hăbarea ti moartea a Văsiloañillei Elisabeta a II-a, pi ilikia di 96 di añi și dupu 70 di añi di dumnille, anvirină tut mapamondulu. Bitisita a unăllei eră- aşi easti zuyrăpsită treaţirea la Aţelu di Analtu a nai ma longeviv monarh ali Marii Britanii. Elisabeth agiumsi văsiloane tru 1952, la 25 di añi, dupu moartea a afendă-sui, Văsillelu George al VI-lea. Premier ali Mari Britanie era tru aţelu kiro Winston Churchill, iara Uniunea Sovietică nica era cumăndusită di Iosif Stalin. Pi hiotea a dumniillei a llei – ună di nai ma lundză ditu istoria ali Europă — văsiloañea s’andămusi cu 13 ditu aţelli 14 di prezidenţă americani cari era contemporañi cu năsa şi fu martoră la evenimente cari marcară istoria a văsiliillei a llei şi a lumillei, di la aselenizare şi bitisita a Polimlui Araţi, la atacurli teroriste di la 11 di yismăciuni şi ieşearea ali Mari Britanie ditu UE. “Văsiloñea Elisabeta a II-a fu ună piştireauă pi cari Marea Britanie modernă fu anălţată. Văsilia a noastră cunuscu dizvoltari şi bubukisi sumu dumnillea a llei” – declară năulu premier britanic, Liz Truss, băgată pi ipotisi di fosta suverană cu maş cu ndauă dzăli ma ninti.



    Șefañi di statu și di guvernu și personalităț ditu lumea tută s’feaţiră pişmani ti moartea a Văsiloañillei și yilipsiră personalitatea aliştei. Secretarlu general al ONU, Antonio Guterres, spusi că Văsiloanea fu multu tiñisită ti nămuzea, demnitatea şi cilăstăsearea ţi li spusi tru lumi. Reacţii viniră şi ditu Statele Unite, nai ma aprukeatlu partener ali Mari Britanii, di iu Casa Albă dimăndă că iniñile şi minduerli s’ndreaptă cătă familia văsilikească şi populu britanic. Tutunăoară, prezidentulu a Consiliului European, Charles Michel, angrăpsi “minduerli a noastri suntu deadunu cu fumeallea văsilikească britanică şi cu aţelli cari suntu di jeali ti kirearea a llei”. România easti deadunu cu populu britanic şi Fumeallea Văsilikească britanică tru diplândzearea a moartillei Majestatillei a Llei Văsiloñea Elisabeta a II-a, dimăndară și autoritățile di București. Tru mesajlu a lui di puryuriseari, prezidentulu Klaus Iohannis spusi că dumnillea a Văsiloañillei Elisabeta a II-a easti un simbol di mari simasie a loialitatillei şi a angajamentului andicra di serviţiul public. Iara biroulu di presă a Custodilui Cărunăllei ali Românie dimăndară că Majestatea a Llei, Margareta, şi Alteţa a Llei Regală Prinţipili Consort, deadunu cu tută fumeallea văsilikească, nviţară cu mari dureare hăbarea lae că dusi la Aţelu di Analtu Majestatea a Llei Văsiloanea Elisabeta a II-a.



    Ligătura speţială anamisa di văsilleadzlli ali Românie și aţelli ali Mari Britanii ahurhi aoa şi aproapea un secol, maia a văsiloañillei Maria a Româniillei hiinda văsiloañea Victoria ali Marii Britanii. Văsiloanea Elisabeta a II-a ali Marii Britanii eara cusurină di gradul al treilea cu fostul suveran ali Românie, Mihai I. Tru idyiulu kiro, văsillelu Mihai ali României și prințul consort Philip, atelu cari fu bana tută ningă Văsiloañea Elisabeta kiro di 74 di ani, era cusuriñi și era amintaţ tru idyea dzuuă. Hillilu aţelu marli ali Văsiloane, atelu cari agiumsi tora automat văsillelu Charles al III-lea, spusi multă vreari şi miraki ti Transilvania nica di la prota a lui vizită tru România, ţi u feaţi tru 1998. Di atumţea, daima vini tru România, iu ari anvărliga di 10 nicukirati, nai ma cunuscută hiiinda aţea di Viscri, hoara transilvăneană agiumtă cu anami tru tută Europa di itia a luştui. Zona amintă multu di multu tru comate di turismu, maxus după alăncearea, tru 2011, a documentarlui Wild Carpathia, tru cari, tru atelu kiro prințul clirunomu, easti un veritabil ambasador ali Românie.


    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearea: Taşcu Lala






  • Reacții la moartea Reginei

    Reacții la moartea Reginei

    Vestea morții Reginei Elisabeta a II-a, survenită
    la vârsta de 96 de ani și la capătul a 70 de ani de domnie, a îndurerat
    întregul mapamond. ”Sfârşitul unei ere”- aşa este descrisă trecerea la cele
    veșnice a celui mai longeviv monarh al Marii Britanii. Elisabeth a devenit
    regină în 1952, la 25 de ani, în urma decesului tatălui său, Regele George al
    VI-lea. Premier al Marii Britanii era la acea vreme Winston Churchill, iar
    Uniunea Sovietică încă era condusă de Iosif Stalin. De-a lungul domniei sale -
    una dintre cele mai lungi din istoria Europei – regina s-a întâlnit cu 13
    dintre cei 14 preşedinţi americani care i-au fost contemporani şi a fost
    martoră la evenimente care au marcat istoria ţării sale şi a omenirii, de la
    aselenizare şi sfârşitul Războiului Rece, la atacurile teroriste de la 11
    septembrie şi ieşirea Marii Britanii din UE.     Regina Elisabeta a II-a a fost o
    stâncă pe care Marea Britanie modernă a fost construită. Ţara noastră s-a
    dezvoltat şi a înflorit sub domnia ei     – a declarat noul premier britanic, Liz
    Truss, învestită de fosta suverană cu doar câteva zile în urmă.


    Șefi de stat și
    de guvern și personalități din întreaga lume au deplâns moartea Reginei și au
    evocat personalitatea acesteia. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres,
    a arătat că Regina a fost extrem de admirată pentru graţia, demnitatea şi
    dedicarea arătate lumii. Reacţii au venit şi din Statele Unite, cel mai
    apropiat partener al Marii Britanii, de unde Casa Albă a transmis că inimile şi
    gândurile se îndreaptă spre familia regală şi poporul britanic. De asemenea,
    preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a scris gândurile noastre
    sunt alături de familia regală britanică şi de cei care îi deplâng dispariţia.
    România se alătură poporului britanic şi Familiei Regale britanice în
    deplângerea morţii Majestăţii Sale Regina Elisabeta a II-a, au transmis și
    autoritățile de la București. În mesajul său de condoleanțe, preşedintele Klaus
    Iohannis a subliniat că domnia Reginei Elisabeta a II-a reprezintă un simbol
    excepional al loialităţii şi al angajamentului faţă de serviciul public. Iar
    biroul de presă al Custodelui Coroanei României a transmis că Majestatea sa, Margareta,
    şi Alteţa Sa Regală Principele Consort, alături de întreaga familie regală, au
    aflat cu mare durere vestea trecerii la cele veşnice a Majestăţii Sale Regina
    Elisabeta a II-a.

    Legătura specială între regii României și cei ai Marii
    Britanii a început în urmă cu aproape un secol, bunica reginei Maria a României
    fiind regina Victoria a Marii Britanii. Regina Elisabeta a II-a a Marii
    Britanii era verișoară de gradul al treilea cu fostul suveran al României,
    Mihai I. În același timp, regele Mihai al României și prințul consort
    Philip, cel care i-a fost alături Reginei Elisabeta de 74 de ani, erau veri     și erau născuți în aceeași zi. Fiul cel mare al
    Reginei, cel care a devenit acum automat regele Charles al III-lea,     s-a îndrăgostit de Transilvania încă de la prima
    sa vizită în România, făcută în 1998. De atunci, a revenit constant în România,
    unde deține in jur de 10 proprietăți, cea mai cunoscută fiind la Viscri, satul
    transilvănean ajuns faimos în toată Europa datorită acestuia. Zona a căpătat un
    potențial turistic fantastic, mai ales după apariția, în 2011, a documentarului
    Wild Carpathia, în care, pe atunci     prințul moștenitor Charles, este un veritabil ambasador al României.



  • Reacţii din România la moartea Reginei Elisabeta a II-a

    Reacţii din România la moartea Reginei Elisabeta a II-a

    Numeroşi lideri români au transmis mesaje de condoleanţe la moartea Reginei Elisabeta a II-a.



    Sincere condoleanțe pentru moartea Majestății Sale Regina Elisabeta a II-a, a transmis preşedintele României, Klaus Iohannis. Domnia Majestății Sale, care se întinde pe 7 decenii, a modelat istoria modernă și este un simbol excepțional al loialității și angajamentului față de serviciul public. Românii sunt alături de poporul britanic și de Familia Regală, a adăugat şeful statului.



    Preşedintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu, regretă moartea Reginei Elisabeta a II-a, a transmis condoleanţe poporului britanic şi a subliniat rolul extrem de important al suveranei britanice în istoria lumii.



    Cu profundă tristețe, transmit sincerele mele condoleanțe Familiei Regale, oamenilor din Regatul Britanic și Commonwealth, a scris Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele PSD. Majestatea Sa Regina Elisabeta a II-a a construit punți între națiuni și indivizi care vor dura generații viitoare, a adăugat liderul social-democrat.



    România se alătură poporului britanic şi Familiei Regale britanice în deplângerea morţii Majestăţii Sale Regina Elisabeta a II-a, a transmis, joi seară, premierul Nicolae Ciucă.



    Preşedintele USR, Cătălin Drulă, transmite un mesaj de condoleanţe în urma decesului Reginei Elisabeta a II-a, subliniind că aceasta va rămâne în amintirea întregii lumi drept un simbol al demnităţii şi stabilităţii.



    Familia Regală a României şi-a exprimat joi marea durere la vestea trecerii la cele veşnice a Majestăţii Sale Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii.

  • Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii a murit

    Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii a murit

    Regina Elisabeta a II-a, cel mai longeviv monarh al Marii Britanii, a murit la Balmoral, la vârsta de 96 de ani, după ce a domnit 70 de ani. Familia ei s-a adunat la moşia ei din Scoţia, după ce îngrijorările au crescut cu privire la sănătatea ei.



    Regina a preluat conducerea în 1952.



    Odată cu moartea ei, fiul ei cel mare, Charles, fostul Prinţ de Wales, va prelua conducerea.

  • God save the Queen

    God save the Queen

    Sărbătorirea a 70 de ani de la urcarea pe tron a reginei Elisabeta a II-a a
    Regatului Unit este un eveniment perfect britanic. În principiu, la începutul
    lunii iunie a anului 1952 nu s-a întâmplat nimic memorabil. Succesiunea la tron
    se produsese în februarie, când regina Elisabeta a II-a preluase conducerea
    statului imediat după moartea tatălui său, regele George al VI-lea. Iar
    fastuoasa ceremonie a încoronării a avut loc la 2 iunie, dar 1953.

    Britanicii
    amână, însă, sărbătorile ce ar trebui să se petreacă iarna şi, la cât de
    frumoasă a fost ziua de 2 iunie din acest an, când au avut loc ceremoniile
    publice ale Jubileului de Platină, au mare dreptate. Starea vremii la Londra
    este şi explicaţia pentru faptul că regina, şi mulţi dintre predecesorii săi,
    au două zile de naştere, cea obişnuită, când au venit pe lume, şi cea din luna
    iunie, când are loc celebrarea evenimentului. Formula a debutat în 1748, cu
    regele George al II-lea, care era născut în noiembrie.


    Ca şi acum câteva zile, manifestările
    sunt legate de un eveniment mai vechi, defilarea şi manevrele unor regimente,
    în uniformele vestite şi cu glorioasele lor drapele, eveniment numit trooping
    the colour.

    De asemenea, tot ce se întâmplă în aceste zile de celebrare este
    plin de simboluri şi semnificaţie. Mai ales pentru că regina Elisabeta a II-a
    este un puternic, chiar esenţial, simbol britanic. S-a născut în 1926 iar tatăl
    său era al doilea fiu al regelui George al V-lea. În acel moment şi până la
    moartea regelui, Albert, ducele de York părea ferit de pericolul urcării pe
    tron. Numai că fratele său, Eduard, a ales fericirea personală, renunţând la
    tron. Astfel, tatăl reginei Elisabeta a II-a a fost nevoit să se adapteze la
    noua responsabilitate, devenind regele George al VI-lea. Iar prinţesa a devenit
    moştenitoarea tronului. După perioada războiului, în care întreaga familie
    regală – regele, regina şi prinţesa moştenitoare – au devenit simboluri ale
    luptei şi rezistenţei, tânăra Elisabeta este chemată să preia responsabilitatea
    tronului. Încă nu împlinise 26 de ani dar îi avea alături pe mama sa,
    Elisabeta, pe soţul său, prinţul consort Phlipp, poporul şi clasa politică,
    Marea Britanie şi întregul Commonwealth.

    Dincolo de recordurile de timp atinse
    de regină în lunga sa viaţă şi domnie, este o perioadă de fantastice schimbări
    şi evoluţii, la scara întregului glob. Marea Britanie a participat la toate
    acestea cu o voce distinctă şi fermă. Prima sarcină a fost redresarea după
    război, a urmat gestionarea relaţiilor cu coloniile, în plin proces de
    de-colonizare, dar şi a relaţiilor cu Europa. Marea Britanie a intrat târziu în
    organizaţia comunitară şi a ieşit prima. A luat parte la marile operaţii din
    întreaga lume, şi a suferit din cauza terorismului, cel intern dar şi cel
    extern. Toate crizele şi provocările economiei internaţionale au trecut şi
    peste Marea Britanie dar vitalitatea acestui stat a readus mereu ţara pe
    liniile cele mai dinamice.

    Cei 70 de ani de domnie au însemnat cel puţin tot
    atâţia ani de trăit în lumina incandescentă a reflectoarelor atenţiei publice.
    Fiecare decizie, fiecare gest al reginei şi al apropiaţilor săi, copiii şi
    soţii lor, nepoţii şi strănepoţii, au devenit imagini publice şi subiecte de
    toate felurile. Nu puţine sunt tragediile şi scandalurile care au lovit-o
    personal pe regină, a trecut peste toate ca un exemplu de demnitate, un simbol
    al liderilor britanici care străbat toate pericolele fără să se abată de la
    datorie. Este o listă lungă de evenimente în care regina Elisabeta a II-a a
    fost simbol şi reper pentru supuşii săi şi pentru toţi oamenii de pe pământ. De
    aceea, nu trebuie să ne mire popularitatea entuziastă de care se bucură regina
    în rândul tinerilor, a celor care simt că sunt părtaşi la istorie şi văd viitorul
    cu responsabilitate. Alături de regina lor.

  • Prezentarea scrisorilor de acreditare de către Ambasadorul României în Marea Britanie

    Prezentarea scrisorilor de acreditare de către Ambasadorul României în Marea Britanie

    La 10
    noiembrie 2016, ambasadorul României în Regatul Unit al Marii Britanii si
    Irlandei de Nord, Dan Mihalache, și-a prezentat scrisorile de acreditare
    Maiestăţii Sale Regina Elisabeta II. La ceremonia de la palatul Buckingham a
    fost prezent, de asemenea, şi sub-secretarul permanent al ministerului de
    externe britanic, Sir Simon McDonald.


    Cu acest
    prilej, Ambasadorul Dan Mihalache a transmis Maiestăţii Sale mesajul
    Preşedintelui României, de fericire personală şi prosperitate a Regatului Unit.
    În scurta discuţie cu caracter protocolar care a urmat momentului formal de
    prezentare a scrisorilor de acreditare, au fost evidenţiate relaţiile
    bilaterale strânse dintre România şi Marea Britanie, precum şi dorinţa de
    aprofundare a acestora.