Negocieri pentru formarea noului Guvern de la Bucureşti
Preşedintele României, Klaus
Iohannis, l-a desemnat pe Ludovic Orban, liderul PNL, să formeze un nou
Executiv, după consultări cu partidele parlamentare în urma demiterii prin
moţiune de cenzură a cabinetului Viorica Dăncilă. Ludovic Orban a avut consultari cu formatiunile
reprezentate in Legislativ care au susţinut moţiunea de cenzură, pentru a-şi
asigura numărul de voturi necesare la învestire, 233 din totalul de 465. El s-a
întâlnit cu reprezentanţii ALDE, UDMR, PRO România, PMP, USR.
Deputaţii
minorităţilor naţionale şi-au anunţat susţinerea pentru viitorul cabinet. Până acum, cea mai bine conturată rămâne ideea unui guvern
monocolor constituit de liberali. Ludovic Orban trebuie să prezinte, până
săptămâna viitoare, structura cabinetului şi numele candidaţilor propuşi să
conducă ministerele. Social-democraţii au anunţat că nu vor merge în
Parlament pentru a asigura cvorumul la vot pentru formarea noului guvern de la
Bucureşti.
Pe 10 octombrie, Parlamentul a adoptat moţiunea de cenzură
contra Executivului PSD condus de Viorica Dăncilă, care a declarat că Guvernul
său pleacă cu datoria îndeplinită şi a făcut apel către preşedinte, pe care îl consideră artizanul acestui haos,
să numească rapid un guvern capabil. PNL, care a iniţiat moţiunea, prin
preşedintele său Ludovic Orban, a precizat că România are nevoie de proiecte
serioase şi de un Guvern care să dea dovadă de corectitudine. Bătălia politică de
zilele acestea este cu atât mai aprigă cu cât luna viitoare au loc alegerile
prezidenţiale, iar Klaus Iohannis şi Viorica Dăncilă figurează printre
candidaţi.
Acord pentru Brexit
Liderii celor 27 de ţări
membre ale Uniunii Europene, între care şi preşedintele Klaus Iohannis, au
aprobat, joi seara, la Bruxelles, noul acord pentru Brexit şi au invitat
Comisia Europeană, Parlamentul şi Consiliul Uniunii să adopte toţi paşii
necesari pentru ca acest acord să intre în vigoare pe 1 noiembrie. Documentul
prevede că Irlanda de Nord va rămâne aliniată anumitor norme ale pieţei unice
europene, însă întreg teritoriul vamal al Marii Britanii se va desprinde de cel
comunitar, pentru evitarea reapariţiei unei frontiere fizice între Irlanda şi
Irlanda de Nord şi menţinerea, astfel, a acordului de pace din Vinerea Mare.
Premierul britanic Boris Johnson declara că acordul convenit reprezintă o
înţelegere reciproc avantajoasă atât pentru Uniunea Europeană, cât şi pentru
Regatul Unit şi a cerut parlamentarilor britanici să voteze înţelegerea. În
cazul ratificării textului de către Parlamentul britanic, documentul poate fi
aprobat de către legislativul european în plenara de săptămâna viitoare.
Repatrierea reginei-mamă Elena a României
Regina-mamă Elena a fost repatriată,
vineri, pentru a fi reînhumată în necropola regală de la Curtea de Argeş (sud)
alături de fiul ei, Regele Mihai. Regina Elena, soţia principelui Carol al
II-lea şi mama ultimului suveran al ţării, şi-a trăit ultimii 34 de ani din viaţă în exil în Italia şi
Elveţia. A murit în 1982 şi a fost înmormântată la Lousanne. Descendentă din
familia regală a Greciei, Regina Elena s-a căsătorit cu principele Carol al
României în 1921, dar şapte ani mai târziu avea să divorţeze în urma
infidelităţii soţului său, viitorul rege Carol al II-lea.
Regina Elena s-a
dedicat educaţiei unicului său fiu, Mihai, căruia în timpul celor şapte ani cat
a domnit ca rege i-a fost cel mai apropiat consilier şi confident. În timpul
războiului, Regina Elena a intervenit de mai multe ori pe lângă generalul
Antonescu cu scopul de a uşura soarta evreilor vizaţi de politica antisemită a
guvernului. A fost motivul pentru care Memorial Yad Vashem î-a acordat postum,
în 1993, titlul de Drept între popoare, un titlu care se acordă persoanelor
care au militat pentru salvarea evreilor de la exterminare.
Ultimul
suveran al românilor, regele Mihai I, a încetat din viaţă pe 5 decembrie 2017,
la reşedinţa sa din Elveţia, la vârsta de 96 de ani. A fost şi ultimul din cei patru suverani
din dinastia de origine germană Hohenzollern-Sigmaringen, instalată pe tronul
de la Bucureşti în 1866 şi care a construit România modernă.
Laura Codruţa Kövesi, validată la sefia Parchetului European
Fosta şefă a DNA din România, Laura Codruţa
Kövesi, a fost validată ca procuror-şef european de Conferinţa Preşedinţilor
din PE, formată din liderii grupurilor parlamentare şi preşedintele
Legislativului comunitar. A fost ultimul pas formal în procedura de numire, iar
Parlamentul a anunţat că Laura Codruta Kövesi îşi poate începe mandatul de
şapte ani la şefia Parchetului European.
Acesta va fi un organism independent,
responsabil pentru investigarea şi aducerea în justiţie a infracţiunilor
împotriva intereselor financiare ale Uniunii. Laura Codruţa Kövesi este prima
persoană care ocupă funcţia de procuror-şef european, pe care a obţinut-o în
ciuda opoziţiei exprimate de guvernul social-democrat român în exerciţiu.
Mircea Geoană este
noul secretar general adjunct al NATO
Mircea Geoană este, de joi, adjunctul
secretarului general al NATO, funcţie pe care a preluat-o de la americanca Rose
Gottemoeller. Mandatul acesteia a reprezentat o premieră, întrucât a fost prima
femeie din istoria de 70 de ani a Alianţei care a ocupat o astfel de funcţie. Si
mandatul lui Mircea Geoană reprezintă o premieră, întrucât diplomatul român
este prima persoană din Europa Centrală şi de Est care ajunge adjunct al
secretarului general. El este
fondatorul și președintele Institutului Aspen
România. A fost anterior președinte al Senatului României, ministru de Externe
și ambasador al României în SUA.
