Radio România Internațional

Tag: Registru Electoral

  • Jurnal românesc – 27.01.2025

    Jurnal românesc – 27.01.2025

    În diaspora, au început procedurile pentru înscrierea cetăţenilor români cu drept de vot în Registrul electoral. Autoritatea Electorală Permanentă a pus la dispoziţie portalul www.votstrainatate.ro, unde cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate se pot înregistra pentru scrutinul prezidenţial din luna mai. Pentru cei interesaţi să se înscrie ca alegători la o secţie din diaspora, termenul limită este 4 martie, respectiv 20 martie pentru românii care doresc să voteze prin corespondenţă. Portalul www.votstrainatate.ro cuprinde două secţiuni: Alegător în străinătate la o secţie de votare şi Alegător în străinătate prin corespondenţă. Indiferent de numărul înscrierilor, în diaspora vor fi 951 de secţii de votare, însă, în situaţia în care cel puţin 100 de cetăţeni români în aceeaşi localitate sau dintr-un grup de localităţi din diaspora se înscriu pentru a vota la o secţie de votare, iar în zonă nu există una, se poate decide înfiinţarea uneia noi. Cetăţenii români au la dispoziţie tot trei zile de vot, respectiv vineri 2 mai şi sâmbătă 3 mai, în intervalul 7:00-21:00 ora locală. Duminică, 4 mai, votarea începe la ora locală 7:00 şi se încheie la ora locală a României 21:00. Acelaşi program se păstrează şi pentru turul doi al alegerilor prezidenţiale, respectiv 18 mai.

     

    BucPress informează că Centrul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Arboroasa” organizează, în perioada 31 ianuarie – 1 februarie, în comuna Crasna, regiunea Cernăuți, festivitatea de prezentare, promovare și decernare a titlului „Tezaur Uman Viu – 2024”, ediția a XII-a. Titlul va fi acordat lui Dumitru Iliuț, meșter popular din nordul Bucovinei, apreciat pentru abilitățile sale remarcabile în prelucrarea lemnului și realizarea diverselor obiecte tradiționale, cum ar fi căruțe, mobilier gospodăresc și unelte. Anul 2024 este un moment special, fiind primul an în care Programul „Tezaur Uman Viu” include și comunități istorice românești din apropierea granițelor. Printre puținii meșteri populari din nordul Bucovinei, Dumitru Iliuț va primi distincția în cadrul unei ceremonii la care vor participa și ambasadorul României în Ucraina, Victor-Alexandru Micula, consulul general al României la Cernăuți, Irina-Loredana Stănculescu, și alte oficialități din regiunea Cernăuți și din județul Suceava.

     

    ICR Stockholm este partener al celei de-a 48-a ediții a Festivalului de Film de la Göteborg, cel mai important eveniment de gen din Scandinavia, desfășurat în perioada 24 ianuarie – 2 februarie. Institutul sprijină participarea regizorilor Emanuel Pârvu și Bogdan Mureșanu, precum și a producătoarei Miruna Berescu. În cadrul festivalului au fost selecționate două filme din România: „Trei kilometri până la capătul lumii‟ (premieră în Suedia), regizat de Emanuel Pârvu, în Competiția Internatională a festivalului, și „Anul nou care n-a fost‟ (premieră în Scandinavia), regizat de Bogdan Mureșanu, în secțiunea Voyage. Festivalul de Film de la Göteborg este principalul loc anual de întâlnire pentru industria cinematografică nordică. Fondat în 1979, festivalul este organizat anual timp de 11 zile, la final de ianuarie și început de februarie, ca un eveniment hibrid, atât cu proiecții de filme în cinematografe, cât și cu premiere care pot fi vizionate online, în cadrul Göteborg Film Festival Online. Festivalul de la Göteborg reprezintă principala piață pentru filme și seriale din țările nordice, atrăgând anual peste 2.200 de reprezentanți ai industriei de film din întreaga lume și jurnaliști din peste 50 de țări.

     

    Institutul Cultural Român de la Lisabona organizează, în perioada 23 ianuarie – 10 martie, expoziția „Colecția SIGNUM 2” a artistului Daniel Șerban. ICR notează că această expoziție este un demers al acceptării, dar și al aducerii aminte, iar lucrările nu propun egalități, pentru că acestea pot deveni ele însele modele de inegalitate, care ar putea să genereze reacții, respectiv diluarea mesajului vizual propus. „Lucrările de pictură se referă la reprezentarea plastică identificabilă, cred că sugestia este cea mai puternică realitateˮ, își declară pictorul Daniel Șerban crezul artistic, un demers al suprarecuperării, din punct de vedere tehnic, act conștient, în cazul exprimărilor programatice, sau inconștient-exterior. Activitatea artisticӑ a lui Daniel Șerban se desfăşoară în țară și în străinătate. În 2003, a primit, la Paris, Premiul pentru excelență acordat de către Sommet Européen Scientifique des Affaires et des Innovations Européens (din cadrul Grupului de prietenie franco-român din Senatul Franței), pentru recunoașterea valorii activității artistice în afara granițelor României.

     

     

     

  • Jurnal românesc – 15.02.2021

    Jurnal românesc – 15.02.2021

    Numărul
    total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral la data de 31
    ianuarie a fost de 18.938.430, cu 10.927 mai mic decât la 31 decembrie 2020,
    transmite Autoritatea Electorală Permanentă.     Din totalul de alegători români
    care figurează în Registrul electoral, 18.193.841 aveau domiciliul sau
    reşedinţa în ţară, iar 744.589, în străinătate. Aceştia din urmă sunt şi
    posesori de paşaport electronic.

    Cei mai mulţi cetăţeni români cu drept de vot
    din afara graniţelor ţării, înscrişi în Registrul Electoral, se află în
    Republica Moldova – 234.570, în Germania – 105.487, Italia – 68.246, Statele
    Unite ale Americii – 60.916, Spania – 45.344, Canada – 44.099, Israel – 40.766
    şi Ungaria – 27.113. Potrivit estimărilor Departamentului pentru Românii de
    Pretutindeni, înainte de începutul pandemiei de COVID-19, în diaspora trăiau
    peste 5,6 milioane de români.




    Persoanele
    care sosesc în Marea Britanie, începând din 15 februarie, sunt obligate să stea în carantină zece zile.
    De asemenea, toţi cei care accesează teritoriul britanic au nevoie de un test
    pentru COVID-19 efectuat, înainte de călătorie, şi vor trebui să efectueze alte
    două în timpul izolării. În plus, britanicii care revin acasă din 33 de ţări
    aflate pe lista roşie sunt preluaţi de la aeroport şi plasaţi în carantină în
    hoteluri, timp de 10 zile, pe propria cheltuială. Costurile se ridică la 1.750
    de lire şi includ cazarea, transportul şi testarea.

    Printre statele cu risc
    epidemiologic ridicat se află Portugalia, Africa de Sud, Emiratele Arabe Unite
    şi toate statele din America de Sud. Guvernul de la Londra a avertizat că cei
    care nu respectă regulile de carantină în hoteluri vor fi amendaţi cu 1.000 de
    lire sterline şi că orice persoană care minte în formularul privind localizarea
    pasagerului şi încearcă să ascundă faptul că a fost într-o ţară de pe lista
    roşie cu 10 zile înainte de sosirea în Regatul Unit este pasibilă de o pedeapsă
    de până la 10 ani de închisoare. Cetăţenii români pot solicita asistenţă
    consulară la Ambasada ţării noastre la Londra şi la Consulatele Generale de la
    Edinburgh şi Manchester, ale căror date de contact se găsesc pe site-ul mae.ro.




    Românii
    din Republica Moldova şi Ucraina sunt invitaţi să participe la a 29-a ediţie a
    Concursului Naţional de creaţie literară Ion Creangă – Poveşti,
    organizat de Muzeul Naţional al Literaturii Române Iaşi.     Competiţia este
    structurată pe trei secţiuni: Poveşti scrise de copii, la care pot
    participa elevi cu vârsta cuprinsă între 7 şi 14 ani, Poveşti scrise de
    adolescenţi, pentru cei între 15 şi 19 ani, şi Poveşti scrise de
    adulţi, categorie la care se pot înscrie persoanele de peste 20 de ani.
    Lucrările, însoţite de un motto, trebuie să aibă maximum 15 pagini şi să fie
    expediate în 3 exemplare, în plic timbrat, până la data de 20 martie, la adresa
    Muzeul Naţional al Literaturii Române Iaşi, str. Vasile Pogor nr. 4, cod poştal
    700110.

    Organizatorul precizează că în plic trebuie inserate numele autorului,
    vârsta, adresa, numărul de telefon, e-mail-ul, un CD cu lucrarea în format
    electronic şi trebuie menţionată categoria pentru care se face înscrierea.
    Textele care nu respectă aceste rigori sunt descalificate. Premiile vor fi
    anunţate în cadrul Zilelor Bojdeucii, eveniment desfăşurat în perioada 14-15
    aprilie, ocazie cu care va fi lansat volumul Poveştile de la
    Bojdeucă, cu textele autorilor premiaţi la ediţia de anul trecut. Detalii
    suplimentare se pot obţine atât pe site-ul Muzeului Naţional al Literaturii
    Române Iaşi, cât şi la numărul de telefon 0232 213 210.




    Reprezentanţa
    Institutului Cultural Român de la Paris organizează, în perioada 14-24
    februarie, concursul Dragostea în cele mai frumoase… cuvinte.
    Între Sfântul Valentin și Dragobete, urmăritorii paginii Facebook ICR Paris,
    care trimit reprezentanței ICR înregistrare video, fotografii sau comentarii în
    care menționează trei romane de dragoste preferate, scrise de autori români sau
    francezi și publicate în Franța, pot câștiga volume oferite de Institut şi de
    editurile partenere din Franţa. Concursul se adresează tuturor celor care
    citesc romane de dragoste în limba franceză. Organizatorul anunţă că va întocmi
    o listă a preferințelor publicului, specificând câte mențiuni a avut fiecare
    titlu semnalat. Şase câștigători vor fi desemnați la 25 februarie, în funcție
    de opțiunile exprimate. Detalii se găsesc atât pe pagina de Facebook a ICR Paris
    cât şi la numărul de telefon al institutului +33 147 051 531.




  • Jurnal românesc – 17.08.2017

    Jurnal românesc – 17.08.2017

    Numărul total de cetăţeni cu drept de vot
    înscrişi în Registrul electoral, la data de 16 august 2017, este de 18.876.965,
    cu 2.331 mai mulţi faţă de ultima informare publică realizată de Autoritatea
    Electorală Permanentă pe această temă, în data de 11 iulie 2017. Diferenţele
    apar ca urmare a operaţiunilor curente efectuate de primari în Registrul
    electoral aferent unităţilor administrativ-teritoriale conduse de aceştia şi a
    importului de date de la Direcţia Generală de Paşapoarte. Din totalul de
    alegători români care figurează în Registrul electoral, un număr de 18.268.897
    au domiciliul sau reşedinţa în ţară, iar 608.068 au domiciliul în străinătate
    şi sunt posesori de paşaport simplu electronic pentru cetăţeni români cu
    domiciliul în străinătate.




    Exodul românilor din ţară atinge cote
    alarmante, scrie adevărul online. Cel mai recent raport al Organizaţiei
    Naţiunilor Unite arată că Romania este a doua într-un top mondial al migraţiei,
    după Siria, ţară lovită de un război civil. Specialiştii spun că, în câţiva
    ani, România ar putea rămână fără forţă de muncă. Sunt peste 3,4 milioane de
    români plecaţi la muncă în străinătate sau stabiliţi definitiv acolo cu tot cu
    familii. În procente, diaspora reprezintă 17% din populaţia totală a României.
    Potrivit ultimului raport ONU referitor la migraţie, cu date din 2015, România
    înregistrează a doua cea mai mare creştere a diasporei unei ţări. Tara a
    înregistrat o creştere a migraţiei de 7,3% pe an, în timp ce pe primul loc este
    Siria cu 13,1% , iar pe locul trei Polonia, cu 5,1%. Experţii Naţiunilor Unite
    notează că România are cea mai accelerată creştere a numărului de migranţi
    într-un stat care nu s-a confruntat cu războiul. La rândul lor, românii
    consideră că sunt forţaţi să plece la muncă în străinătate pentru că şi-au
    pierdut locurile de muncă sau li s-au diminuat semnificativ veniturile, iar
    şanse reale pentru un trai decent ar mai avea doar în străinătate. Cei care
    emigrează sunt îndeosebi tinerii, fie că merg la studii sau la muncă, susţin
    specialiştii. O categorie aparte o constituie studenţii şi chiar elevii,
    recrutaţi de universităţile din Vest.




    Numărul cetăţenilor din Uniunea Europeană care lucrează în Marea
    Britanie a înregistrat un nivel record, parţial pe fondul unei creşteri semnificative
    a numărului de români şi bulgari care şi-au găsit locuri de muncă în ţara
    insulară – relatează site-ul publicaţiei Financial
    Times. Potrivit datelor oficiale, aproximativ 2,37 milioane de lucrători
    din UE se aflau în Marea Britanie în perioada aprilie-iunie a acestui an, în
    creştere cu 126.000 faţă de aceeaşi perioadă din 2016. Numărul lucrătorilor din
    România şi Bulgaria a crescut cu peste 25%, până la 337.000 în ultimele 12
    luni. Aproximativ o treime din cetăţenii din cele zece ţări din Europa Centrală
    şi de Est care lucrează în Marea Britanie ocupă funcţii în domenii precum
    curăţenie, construcţii şi alimentaţie.




    La Consulatul României din Slatina, de
    peste Tisa, permisele de mic trafic se obţin, acum, doar în 30-40 de zile, faţă
    de 6-7 luni, cum se întâmpla până în această vară. Timpii de aşteptare s-au
    redus, după ce li s-a permis cetăţenilor ucraineni să circule liberi în ţările
    Uniunii Europene doar pe baza paşapoartelor biometrice. În următoarea perioadă,
    se aşteaptă ca numărul solicitărilor la permisele de mic trafic de frontieră,
    în Transcarpatia, să rămână la acelaşi nivel, iar eliberarea lor să fie în
    maximum 40 de zile.

  • Jurnal românesc – 15.06.2017

    Jurnal românesc – 15.06.2017

    Reprezentanţii comunităţii naţionale româneşti din Ucraina au transmis o
    adresare publică către Rada Supremă de la Kiev, către preşedintele Ucrainei,
    precum şi către organizaţii internaţionale şi guverne ale unor ţări din lume
    privind decizia de limitare a folosirii limbilor minorităţilor naţionale în
    spaţiul informaţional ucrainean. Reprezentanţii comunităţii românilor din
    Ucraina consideră că măsura încalcă grav drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi
    cetăţeanului. În plus, astfel de paşi legislativi – spun ei – sunt în contradicţie cu legislaţia
    naţională şi cu angajamentele
    de drept internaţional pe care această ţară şi le­a asumat, hotărârea în direcţia limitării drepturilor
    socio­culturale ale minorităţilor naţionale fiind nejustificată. De aceea,
    românii din Ucraina adresează Radei Supreme cerinţa de a revedea hotărârea privind limitarea posibilităţii de folosire a limbilor minorităţilor naţionale în spaţiul informaţional ucrainean. O
    lege în acest sens a fost semnată de preşedintele Petro Poroşenko la 6 iunie şi
    va intra în vigoare la 13 octombrie. Actul normativ prevede ca la posturile de
    televiziune naţionale şi regionale, emisiunile, programele şi filmele să fie
    transmise în limba ucraineană în procent de 75%. Consiliul Naţional al
    Audiovizualului a avertizat că va urmări cu stricteţe respectarea legii, iar
    pentru încălcarea acesteia este prevăzută o amendă în valoare de 5% din suma
    totală a taxei de licenţă. Românii constituie al treilea grup etnic, după
    ucraineni şi ruşi, din Ucraina.




    Un număr de 18.872.702 cetăţeni cu drept de vot erau înscrişi la data de 13 iunie în Registrul electoral, cu 9.012 mai
    mulţi faţă de 10 mai, potrivit
    unui comunicat al Autorităţii
    Electorale Permanente de la Bucureşti. Aceasta precizează că, din totalul de
    alegători români care figurează în Registru, 18.264.516 au domiciliul sau
    reşedinţa în ţară, iar 608.186 au domiciliul în
    străinătate şi sunt posesori de paşaport CRDS (Cetăţean Român cu Domiciliul în
    Străinătate). Registrul
    electoral este un sistem informatic naţional de înregistrare şi actualizare a datelor de identificare a cetăţenilor români cu drept de vot şi a informaţiilor privind arondarea acestora
    la secţiile de votare.




    Din 15 iunie, programul Start-Up Nation este activ, astfel că potenţialii
    beneficiari îşi pot înscrie online planurile de afaceri. Programul are alocaţi
    1,7 miliarde de lei din surse bugetare naţionale şi fonduri europene, iar suma
    pe care un beneficiar o poate obţine este de maximum 200.000 de lei. Obiectivul
    principal al programului îl constituie stimularea înfiinţării de noi
    întreprinderi mici şi mijlocii, îmbunătăţirea performanţelor economice ale
    start-up-urilor şi facilitarea accesului acestora la finanţare.




    Titlurile oficiale de calificare ca medic specialist eliberate de statele
    terţe altele decât Australia,
    Canada, Israel, Noua Zeelandă şi
    Statele Unite ale Americii, echivalente specialităţilor medicale clinice şi paraclinice prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi
    farmaceutice, ar putea fi recunoscute ca certificate de medic specialist
    eliberate de Ministerul Sănătăţii, după cum prevede un proiect pus în dezbatere publică. Potrivit documentului, una din condiţiile
    recunoaşterii este aceea că formarea ca medic specialist pentru care se solicită echivalarea să se fi efectuat în condiţii de studiu şi practică medicală care asigură
    competenţa profesională a
    acestuia cel puţin similară cu competenţa profesională a medicilor pe plan naţional. În cazul în care nu sunt
    întrunite în totalitate criteriile de recunoaştere, o comisie mixtă poate institui procedura unei probe
    de aptitudini profesionale care are ca scop evaluarea parcursului profesional
    teoretic şi a abilităţilor
    practice ale solicitantului.

  • Jurnal românesc – 9.08.2016

    Jurnal românesc – 9.08.2016

    Salariul mediu a ajuns, în România, la 2.100 de lei, cu 15% mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, anunţă Institutul Naţional de Statistică. Creşterea se datorează atât măririi salariului minim, cât şi a retribuţiilor din diferite domenii de activitate. Cele mai mici salarii le câştigă angajaţii din restaurante şi hoteluri. Salariul mediu net în industria ospitalităţii a fost în luna iunie de 1.250 de lei, ceva mai mult decât jumătate din salariul mediu la nivel naţional. La cealaltă extremă se află cei care lucrează în servicii informatice şi care au avut un salariu mediu net în luna iunie de aproape 5.300 de lei.

    Autoritatea
    Electorală Permanentă anunţă că, până la
    8 august 2016, au fost validate 5.481 de cereri de înscriere în
    Registrul electoral depuse de alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în
    străinătate. Dintre acestea, 4.286 menţionează opţiunea pentru votul prin
    corespondenţă, iar 1.195 pentru votul în secţiile de votare. Autoritatea face
    apel la cetăţenii români din afara graniţelor ţării să se adreseze misiunilor
    diplomatice şi oficiilor consulare în vederea depunerii documentelor necesare
    înscrierii în Registrul electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă
    sau la o secţie de votare din apropierea locuinţei.




    Partidul Mişcarea Populară va
    transmite premierului Dacian Cioloş o scrisoare oficială prin care propune
    înfiinţarea a circa 400 de noi secţii de votare în diaspora, în localităţi unde
    numărul românilor prezenţi este de minim 3.000, a anunţat preşedintele executiv al formaţiunii, Eugen
    Tomac. În comparaţie cu alegerile din 2009, când au
    existat 55 de secţii
    de votare şi în comparaţie cu alegerile prezidenţiale din 2014, când au existat
    51 de secţii de votare, dacă legea nu se modifică, practic, românii nu vor avea unde să
    voteze la alegerile parlamentare din acest an, afirmă Eugen Tomac.
    În opinia sa,
    românii din străinătate nu s-au înregistrat în Registrul electoral din două
    raţiuni: ‘Unu – pentru că mulţi dintre ei au o relaţie rece cu autorităţile
    române. Doi – nu vor să-şi lase datele, pentru că nici până la ora actuală nu
    s-a limpezit chestiunea legată de impozitul pe care trebuie să îl plătească
    suplimentar, cel de 200 de euro, introdus în noul Cod fiscal’.






    Municipiul Reşiţa va fi, în
    premieră, gazda evenimentului intitulat ‘Ziua Diasporei’ care va avea loc pe 15
    august şi care urmăreşte încurajarea dezvoltării locale prin repatrierea
    românilor, care să investească în localitatea natală şi să aducă plus-valoare
    comunităţii prin experienţa acumulată peste hotare şi viziunea occidentală.
    Ziua Diasporei este un eveniment, la care vor fi prezente personalităţi de marcă ale municipiului,
    care au trăit peste hotare, pentru a
    împărtăşi din experienţa lor. Este vorba de campioana
    României la înot, Luminiţa Dobrescu, alături de
    primul medaliat olimpic român, Gheorghe Megelea, ori de
    compozitorul Sabin Păutza.




    77% dintre români ar vota pentru
    rămânerea ţării în UE, în ipoteza unui referendum pe acest subiect,
    relevă un sondaj realizat în perioada 13 – 15 iulie. Potrivit acestor date, 14% dintre cei chestionaţi ar
    vota împotrivă, 6% nu ar merge la vot, iar 2% ar fi indecişi cu privire la
    opţiunea lor. Pe de altă parte, sondajul mai arată că 74% dintre cei
    intervievaţi consideră că România merge într-o direcţie greşită, iar 65% susţin
    că ieşirea Marii Britanii din UE va avea efecte mai degrabă negative pentru
    ţara noastră. Sondajul mai spune ca românii nu cred în Brexit: 54% dintre subiecţi susţin că Marea Britanie nu va părăsi
    UE, în pofida rezultatului referendumului din 23 iunie.