De cel puţin un an, în cele mai importante
cancelarii ale lumii se vorbeşte de noi provocări desecuritate pe flancul est-european. Sancţiunile impuse Moscovei de
Uniunea Europeană, deşi au provocat dificultăţi serioase economiei ruseşti, nu
au influenţat în vreun fel atitudinea preşedintelui Vladimir Putin, vehement
criticat pentru anexarea peninsulei Crimeea şi acuzat că trimite arme şi
soldaţi în estul Ucrainei, pradă unui conflict soldat cu mii de morţi.
Mai mult! Liderul de la Kremlin şi-a anunţat, săptămâna aceasta, intenţia de a mări
arsenalul nuclear al Rusiei
cu 40 de noi rachete balistice intercontinentale, ca răspuns la acţiunile sau intenţiile militare ale SUA în Europa de Est, inclusiv în România. În plus, pentru a-şi demonstra puterea militară,
Moscova şi-a intensificat exerciţiile militare de amploare, lucru pe care l-au
făcut şi Aliaţii Nord-Atlantici.
De miercuri, în contextul desfăşurării în
judeţul Braşov a unui exerciţiu
la care participă peste 1.000 de militari
din 25 de ţări membre ale NATO,
pentru prima dată structuri ale Comandamentului Aliat Întrunit de la Napoli au
fost dislocate în România. Şi, tot în premieră, comanda şi controlul Forţei de
Răspuns a NATO au fost transferate spre o locaţie temporară.
Între timp, la
Bucureşti, Parlamentul se pregăteşte să dezbată şi să voteze, în plen, StrategiaNaţională de Apărare a României pentru perioada 2015-2019, după
ce, anterior, aceasta a primit aviz favorabil din partea Consiliului Suprem de
Apărare a Ţării. Totodată, Comisiile de apărare din Senat şi
Camera Deputaţilor au adoptat, în unanimitate, un raport comun favorabil. O Strategie eficientă -
spun autorităţile – trebuie să pornească de la întărirea proceselor democratice
şi a celor din domeniul securităţii la nivel naţional şi să continue cu
respectarea angajamentelor strategice asumate în cadrul NATO şi UE. De aceea, în comparaţie cu documentul similar din 2010, una din principalele noutăţi ale actualei Strategii o reprezintă conceptul
de securitate extinsă. Printre obiectivele ei se numără buna funcţionare a justiţiei
şi asigurarea ordinii de drept, eficienţa sistemelor naţionale de prevenire şi
gestionare a situaţiilor de criză, consolidarea securităţii infrastructurilor
energetice de transport şi cibernetice. Strategia
se mai referă şi la asigurarea unui mediu economic performant, a
stabilităţii bugetar-financiare a statului, precum şi dezvoltarea sistemelor
publice de sănătate, educaţie şi protecţie socială.
În plan extern, România
doreşte să îşi consolideze prezenţa în NATO şi în Uniunea Europeană şi
Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii. Se urmăreşte asigurarea
securităţii în regiunea Mării Negre şi aprofundarea cooperării cu statele
vecine şi cu cele din flancul estic al NATO.